Cenaclurile literare au fost grupari uneori independente de organizatia de breasla, dar nu si de supravegherea sistemului politist si de partid[1]. Presa centrala si regionala de partid rutina practica cercurilor si grupurilor utile propagandei. Erau atrasi scriitori si se trasa sarcina de onoare a cresterii unor tineri in aceste "pepiniere"[2]. Se puteau infiinta cenacluri in fabrici, unitati agricole, scoli, facultati, unitati militare; uneori trasandu-se chiar sarcini si ordine in acest sens, activitatea cenaclurilor urmand sa ilustreze inflorirea unitara si armonios geografica a creatiei de masa[3].

Literatura a ignorat mult timp mediul industrial, iar atunci cand a inceput sa se ocupe de el a facut-o din perspective de obicei minimalizante, adesea prin contacte superficiale si pasagere. Interesul pentru industrial a crescut odata cu naturalismul, care-si propunea sa valorifice regiuni tematice virgine, comportamente sociale si reprezentari psihofiziologice necunoscute[4].

Tematizarea actualitatii noi a reprezentat un soi de certificare a identitatii literaturii socialiste de la nasterea ei; ba chiar noutatea revolutionara a literaturii postbelice consta in afirmarea temei si eroului nou[5]. Printre alte abordate de condeierii proletcultisti din     Bistrita-Nasaud amintim: comunismul, 1Mai, pacea, gazetele de perete, constitutia stalinista, viata noua, realitati industriale, recenzii si chiar despre Eminescu.

 - Comunism

"Comunismului ii datoresc - scria Jean Freville - toata recunostinta: pentru libertatea spiritului si pentru spiritul libertatii, pentru intelegerea istoriei, pentru sentimentul comunitatii cu poporul, pentru mandria ca pot pasi alaturi de cei mai buni, pentru cinstea de a servi, pentru multumirea de a lupta pentru cel mai inalt ideal; pentru credinta mea in om". Pentru ca fiecare dintre comunisti trebuie sa simta raspunsul cu profunda, coplesitoare rezonanta: "De ce sunt comunist? Ca sa ma pot gandi la mine insumi fara a rosi![6]"

"Zilele trecute tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej ne-a imbiat lupta si straduintele popoarelor iugoslave ca pe-o pilda in lupta noastra pentru reconstructie si pentru dezvoltarea spre socialism a democratiei populare (…).

Pasind inainte pe acest fagas de inlaturare a posibilitatilor de infaptuire a poftelor de exploatare, de intarire a controlului de stat, de politica fiscala menita sa sprijineasca pe cei ce muncesc, pasim pe calea dezvoltarii democratiei noastre populare. Pilda invocata de tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej se va dovedi in acest fel din ce in ce mai rodnica"[7].

- Constitutie socialista

"Sarbatorim cea de-a 11-a aniversare a Constitutiei Staliniste sub semnul luptei nezdruncinate a popoarelor libere si doritoare de pace, pentru propasirea democratiei lor, pentru faurirea dreptatii in viata lor, lumina idealurilor infaptuite de popoarele sovietice, statornicite in Constitutia Stalinista (…).

Popoarele lumii pot deslusi din expresia acestei biruinte in Constitutia stalinista faptul ca "CEEA CE A FOST INFAPTUIT IN URSS, POATE FI INFAPTUIT SI IN ALTE TARI". In stradania noastra actuala de a dezvolta democratia populara romaneasca, certitudinea acestui adevar, ni-e indemn intaritor"[8].

 - Gazeta de perete

"Gazeta de perete a Sindicatului Artistilor este inactuala. Nu gasesti nici un articol despre Ziua Victoriei sau macar despre 1 Mai (…)

Comitetul de redactie al gazetei de perete trebuie sa-si analizeze serios greselile, sa caute cauzele lor adanci si sa porneasca neintarziat la munca temeinica"[9].

"Factor important in munca de agitatie comunista, gazeta de perete isi are rolul sau precis, de a educa si mobiliza pe muncitorii din locul respectiv unde apare"[10].

"Indrumati de organizatia de partid, ajutati indeaproape de comitetul de fabrica, muncitorii de la Atelierele CFR vor putea, cu siguranta, sa imbunatateasca activitatea culturala si artistica"[11].

- Recenzii si texte literare

"- Si-acum, vine aiesta sa ma infrunte. Ca nu le ajunge multul cu pamantul; il stim noi! Apoi lasa ca de-acum n-are sa cante numai-n struna lor… Ce, ce te stropseste?... Griji ca ma scobor iar la tine!... Da io te-am furat!... Acum avem partid! Sa vedem de nu om sti noi duce cormanul, noi saracimea? Scrie-ma si pe mine in partid, Tanase…

… Si se hotari ca maine sa-i trimita carte neintarziat, sa-i spuna prietenului sau bolsevic ca adevarul din vorbele lui incep incet-incet sa prinda pojghita si-n satul tovarasului Nicolae Kosov (…)"[12].

"Atitudinea dusmanoasa pe care cercurile imperialiste anglo-americane o iau fata de uriasele realizari din toate domeniile vietii culturale si stiintifice ale Uniunii Sovietice, este cunoscuta de lumea intreaga (…).

Tara socialismului vine in ajutorul direct al savantilor, acordandu-le ajutoare, punandu-le la dispozitie terenuri intinse pentru experiente, stimulandu-i prin premii si drepturi considerabile de autor.

Maretul vis de transformare a naturii a devenit o realitate in Uniunea Sovietica"[13].

- 1 Mai

"Undeva catre Oradea Mare

Fluiera un tren ca si-altadata…

Vremurile ce-au trecut desigur

N-o sa se-ntoarca niciodata!

Am simtit aceasta cand orasul

Imbracat frumos, scaldat in soare

A fost invadat de mii de oameni

Purtand steaguri mari stralucitoare

Si in ceasul acesta cand

Noaptea tainic a cuprins natura

Ma gandesc ca domnii, ca si ieri

Au cam intrecut masura.

Sa se teama toti atatatorii

Nu mai merge astazi cum le place

Pretutindeni muncitorii

Lupta pentru viata, pentru pace[14]!

 

"…Nici un colt din mica mea odaie

N-o sa-mi scape astazi dezgolit,

Am lozinci cu slove de vapaie

Si tablouri dragi de privit

 

De pe-acum imi navaleste-n oase

Focul steagurilor in alai

Ce se va varsa pe strazi, pe care

In mareata zi de 1 mai (…)"[15].

- Pacea

 "Oamenii muncii doresc pace ca sa poata munci in pace! (…). In frunte cu Uniunea Sovietica, puternicul bastion al pacii, democratia si socialismul va birui si va rapune imperialismul exploatator, singura cauza a varsarilor de sange"[16].

- Viata noua

"Aprige vremi sunt acestea ale stelei rosii,

Timpuri noi, ale secerii si ciocanului

Oamenii muncii se incordeaza langa masini, langa unelte -

cu gandul: "depasirea planului"

 

In uzine duduie motoarele, cuptoarele s-au incins,

Perforatoarele se infig adanc in carbunele din mina.

Flutura peste tara mea noua, flutura flamuri rosii -

Republica mea-i o imensa uzina"[17].

 

"Bucuria vietii si in muguri se ascunde

pretutindeni: in noi si in afara -

e ca un cantec urias intins peste tara,

e ca un cantec.

Aripi ne cresc de hotarari si avant:

Suntem pe tarmuri,

vom calatori toti in spre malul de veacuri ravnit.

Toate: ganduri si fapte

ne pun jar in sange.

Sufletele, simtim cum ni se acorda viori si canta.

Da! Tasneste viata clocotitor si navalnic - torent

din noi, din jocul uneltei, din primavara

Dinspre rasarit ne surad zori rosii

Semnul bucuriei se inalta curcubeu peste tara"[18].

 

"Zi fierbinte de august

Am scapat la vin si must,

Dete strechea in ciocoi

Si-am scapat la vaci si oi,

Si-am cules gradinile

Viile, stupinele,

Unde-n toate verile

Ne-am sfarsit puterile (…)

 

Trecu armata lui Stalin

Prin sat, si-n inimi a lasat

Un aer cald tovarasesc

Oamenii voiosi si-un cer senin (…)[19].

- Eminescu

Noi stim un Eminescu revoltat

Al primelor avanturi proletare, -

Ce-n vorbe aspre si rascolitoare

La lupta si la viata a chemat.

 

Oranduirea cruda si nedreapta

Ce-mparte lumea-n mizeri si bogati

O am zdrobit aicea, in Carpati,

Dorinta lui am intrupat-o-n fapta (…)[20].

- Realitati industriale

"Trenurile alearga prin munti, pe campie,

locomotivele trag dupa ele vagoane - titanic -

cantecele noastre fie

balade pentru mecanic.

Zilele sunt lungi, noptile Republicii pline de stele,

undeva - dincolo de ocean - oamenii privesc stelele trist;

el arunca lopeti de carbune si rade la ele -

inchinam poemele noastre pentru fochist (…)"[21].

 

"Oamenii acestia care-si traiesc viata pe drumul de fier

Care alearga cu ziua, cu noaptea departe -

Au nascut in ea dorinta de-a fi femeie fochist, femeie mecanic

Ce-asteapta schimbul de zi, schimbul de noapte.

 

De-aceea Ana invata cu sarg din cartile groase,

Schitele ii joaca, sub ochi si par linii de triaje -

Parca aude cum izbucnesc ritmic pistoanele

Cand locomotiva suiera lung la viraje.

 

Maine cand toate cartile vor fi descifrate

Ana va trece pe locomotiva ce trage vagoanele titanic

Si-i va izbucni din piept strigat de munca:

- "Sunt o femeie fochist, - maine voi fi si mecanic!"[22].

 

"La cativa pasi de cabana noastra se-ntinde

nesfarsita gospodarie de stat:

Totul te-mbie aici sa vezi roadele ei si-ale omului,

sa vezi cum omul modeleaza elementele indaratnicei firi

si aici aievea lamelor subtiri

ce ies din strunguri sau din forja (…)"[23].

 

 .

 

 

 Material de Alexandru Daraban.

 

 

 .