Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Miercuri 12 August 2026 - 14587
Terorismul cu victime si terorismul soft in Parlamentul Romaniei.

S-au implinit, la 8 decembrie, nu mai putin de 105 ani de la atentatul din Senatul Romaniei, comis de un grup terorist, format din evrei de extrema stanga. Metoda a fost relativ simpla: a fost instalata o bomba artizanala care prin explozie a dus la moartea Ministrului Justitiei Dimitrie Greceanu, la spital, a lui Demetriu Radu (episcop greco-catolic de Oradea Mare) pe loc si a lui Spirea Gheorghiu, la spital. 
S-au ales cu rani grave Constantin Coanda, presedintele Senatului, tatal savantului Henri Coanda, episcopii  ortodocsi romani Nifon Nicolescu si Radu Ciorogariu.?Formatia de "actiune" a fost formata din evrei comunisti, Max Goldstein, seful grupului de loc din Iasi,  Saul Osias si Leon Lifeblau. Grupul teroriste din care faceau parte cei trei era condus de Abraham Grinstein, seful serviciului de terorism al unei organizatii comuniste cu sediul la Odessa.?Scopul acelui atentat era sa duca la crearea unui haos in Romania prin ridicarea maselor, rasturnarea monarhiei si instalarea unui regim bolsevic dupa modelul celui din Rusia.?"Evenimentul" a avut loc tocmai in ziua in care o delegatie a comunistilor romani se afla in vizita la Lenin, la Moscova. In urma unui proces destul de lung, Max Goldstein a fost condamnat, in 1922, la inchisoare pe viata pentru uciderea a trei persoane si ranirea altora, iar ceilalti inculpati au fost condamnati la puscarie, cu pedepse intre o luna si 10 ani, dupa 125 de sedinte. Grupul nu ar fi actionat singur, ci l-a avut complice pe Alecu Constantinescu si alti comunisti romani care sustineau ideea unui puci in Romania.?Dupa anumite opinii, actiunea terorista il viza pe generalul Constantin Argetoianu, un inversunat anticomunist, dar si pe poetul Octavian Goga si pe istoricul Nicolae Iorga care au scapat atunci. Nu acelasi noroc l-au avut in acest decembrie, la peste un secol de la anteriorul atentat. In timpul dezbaterilor contradictorii din Parlament, senatorul de etnie evreiasca Silviu Vexler a rupt simbolic o foaie de hartie cu fotografiile unor personalitati importante din istoria Romaniei - Eminescu, Creanga, Caragiale, Iorga si altii, faptul fiind socotit de multi  ca un gest dispretuitor la adresa culturii romane si a poporului roman. Si-a dat, nu si-a dat seama, nu se stie, dar se poate presupune ca nivelul sau intelectual lasa de dorit si ca nu a fost prea silitor la carte, nici la istoria Romaniei, incalecata de Germania, nici la literatura romana. Ca lieder al comunitatilor evreiesti din toata Romania, se poate presupune ca este la ani lumina de inteleptul rabin Alexandru Safran, cel cu aura de sfant care a vorbit magistral in Parlamentul Romaniei la intoarcerea din Geneva, cam prin 1996. ?Se stie ca nazistii inainte de trecerea la solutia finala au ars in piete publice cartile invatatilor evrei si germani care nu le conveneau. Scoaterea din cultura romana a numelor nimicite simbolic odata cu hartia este, cum spune Scriptura, uciderea in inima ta a celui pe care-l urasti pana la nimicnicie. Citatul este aproximativ. Romanii nu si-au pus problema elidarii numelor evreilor care au adus si edificat comunismul de la sovietici, nici a ofiterilor care au condus securitatea si au lichidat elita romaneasca in gulag. Evenimentul "Legea Vexler" se petrece in conditiile in care grupuri interesate discuta tot mai mult in acest timp despre un antisemitism romanesc care, de fapt, nu exista, dar tara fiind catalogata ca antisemita poate produce beneficii pentru hoardele care-i iau "aerul".?Este stiut ca intre romani si evrei au fost relatii bune, iar nebunia care a stapanit Europa in vremea Reichului german este cea mai neagra pata din istoria continentului si nimeni nu ar vrea sa se mai repete. Reamintim ca pogromul de la Iasi, orchestrat de germani, prin insasi vizita cvasisecreta a amiralului Canarris, seful informatiilor Reichului, a fost clarificat ca nefiind organizat de romani, ci de germani. Faptul nu scuza alte excese romanesti, altfel, asumate.?Contributiile carturarilor evrei la cultura romana sunt exceptionale, iar prietenia dintre Eminescu si Moses Gaster a ramas emblematica. 
Religia noastra este una care vine din iudaism si asa cum spunea Petre Tutea, Iisus Hristos nu s-a nascut la Falticeni, ci in Israel, in Tara Sfanta, de la Hristos venindu-ne mintuirea. ?Nu este cazul razbunarilor pe faptele trecutului; si evreii si romanii au suferit enorm in istorie, important ar fi ca sa se dezamorseze, ingroape astfel de amintiri, de fapte, si sa nu se mai repete rautatile niciodata.

 

Victor Stir