PRIMUL MODEL DE ANTREPRENORIAT SOCIAL FARMACEUTIC DIN ROMANIA SOLICITA URGENT ALINIERE LEGISLATIVA, UNIFICAREA TERMENELOR DE RAPORTARE SI DEBLOCAREA ACHIZITIILOR REZERVATE . Miercuri, 27 mai 2026, incepand cu ora 11:00, Sala Mica a Palatului Administrativ a gazduit evenimentul aniversar si dezbaterea publica dedicate implinirii a 5 ani de activitate ai Farmaciei Sociale.

Manifestarea a marcat succesul primei si singurei intreprinderi sociale din domeniul farmaceutic din Romania, un proiect pilot care a demonstrat ca sprijinul acordat celor vulnerabili poate deveni prioritar in fata cifrelor comerciale brute.

Evenimentul, organizat in parteneriat cu Institutia Prefectului, a reunit reprezentanti ai autoritatilor locale, ai societatii civile, ai mediului de afaceri si jurnalisti din Targu Mures.

Intalnirea s-a transformat intr-o platforma solida de analiza a barierelor legislative si a anomaliilor birocratice care sufoca, in prezent, economia sociala din Romania.

CIFRELE SOLIDARITATII: PESTE 4,9 MILIOANE DE LEI CIFRA DE AFACERI SI 13,8% PROFIT SOCIAL REINVESTIT

In cadrul prezentarii de bilant, Marius Dumitrescu, antreprenor social si administrator al Farmaciei Sociale, a prezentat evolutia financiara si sociala auditabila a structurii in perioada 2021-2026.

De la obtinerea atestatului in iunie 2021 (eliberat de AJOFM Mures in baza Legii nr. 219/2015), farmacia din Sangeorgiu de Mures a inregistrat rezultate remarcabile:

? Cifra de afaceri totala: 4.911.892 lei. ?

Cheltuieli sociale directe efectuate in comunitate: 678.061 lei. ?

Rata medie de profit social: 13,80% din totalul rulajelor a fost transformat direct in sprijin social (medicamente gratuite pentru persoane defavorizate, campanii umanitare de testare rapida COVID19, editarea de ghiduri medicale pentru pacienti izolati si proiecte de educatie privind sanatatea reproducerii).

"Profit nu inseamna neaparat bani! Transformam zilnic profitul financiar in profit social", a subliniat Marius Dumitrescu , aratand cum resursele au fost convertite de-a lungul anilor in medicamente gratuite pentru persoane defavorizate, campanii umanitare de testare rapida antigenica COVID-19 in cadrul Centrului de Testare sau in parteneriat cu Crucea Rosie Mures, editarea de ghiduri medicale pentru pacientii izolati la domiciliu si proiecte de educatie privind sanatatea reproducerii alaturi de Asociatia SURYAM (proiect cofinantate din bugetul local Targu Mures).

De asemenea, structura s-a remarcat prin sprijinul direct oferit spitalelor din Ucraina in faza critica a conflictului armat si, recent, prin ajutoarele acordate pacientilor refugiati sau afectati de inundatii din judetul Galati (2024).

Un exemplu de bune practici mentionat in cadrul evenimentului il reprezinta parteneriatul strategic cu Caminul pentru Persoane Varstnice Targu Mures, prin care se urmareste asigurarea accesului predictibil, corect si demn la medicatie si asistenta farmaceutica pentru seniorii aflati in ingrijire institutionalizata dar si accesul acestora la activitati socio-culturale pentru a creste calitatea vietii si a le oferi sentimentul de apartenenta si valorizare in cadrul comunitatii.

RADIOGRAFIA OBSTACOLELOR: ABSURDUL BIROCRATIC SI PENALIZAREA FISCALA A BINELUI Dezbaterea a adus in prim-plan o serie de bariere legislative majore care blocheaza functionarea normala a unei astfel de structuri si descurajeaza initiativele similare:

1. Decalajul absurd al termenelor de raportare (Obligatia devansarii bilantului): O anomalie birocratica majora o reprezinta desincronizarea dintre institutiile statului. Legea Economiei Sociale impune depunerea raportului anual privind activitatea sociala catre ANOFM/AJOFM pana la data de 31 martie. Cu toate acestea, termenul legal general pentru depunerea bilantului anual financiarcontabil catre ANAF este 31 mai. Pentru a putea extrage datele financiare finale si certificate necesare raportarii sociale, unitatea este fortata sa incheie si sa depuna bilanturile cu 60 de zile mai repede decat toate celelalte SRL-uri din economie. Acest decalaj impune o presiune administrativa uriasa si complet nejustificata pe aparatul contabil al intreprinderii sociale.

2. Capcana fiscala din Codul Fiscal: Insumarea cifrei de afaceri si pierderea statutului de microintreprindere: Cadrul fiscal actual penalizeaza direct antreprenorii sociali de succes. Daca un fondator detine o alta afacere clasica (inregistrata ca microintreprindere) si se implica simultan intrun SRL cu statut de intreprindere sociala, statul insumeaza artificial cifrele de afaceri ale celor doua entitati distincte (daca detinerea depaseste pragul de 25%). Din aceasta cauza, afacerea clasica isi depaseste artificial plafonul, isi pierde statutul de microintreprindere si este trecuta fortat la impozit pe profit (16%). Aceasta masura profund discriminatorie blocheaza atragerea investitorilor din economia reala catre sectorul social.

3. Taxarea actelor caritabile (Vidul de reglementare contabila): Lipsa unei monografii contabile specific intreprinderilor sociale obliga intreprinderea sociala sa factureze bunurile sau serviciile acordate ca ajutor social, fiind astfel taxata pentru actele de caritate. Spre exemplu, un caz revoltator este reprezentat de plata unui impozit pe venit (1%) de 820 lei la o singura reteta de 82.000 lei eliberata gratuit unui copil cu mucoviscidoza, in conditiile in care adaosul comercial reglementat al farmaciei a fost de doar 35 de lei.

4. Raportul zero cu autoritatile: In ciuda raportarilor trimestriale stricte, Farmacia Sociala inregistreaza anual un sprijin din partea autoritatilor egal cu zero (0). Acest lucru este cauzat direct de textul permisiv al Legii nr. 219/2015, care prevede doar ca autoritatile "pot" sprijini economia sociala, fara a impune vreo obligatie ferma.

In plus, cadrul legislativ actual ignora complet intreprinderile sociale care nu sunt de insertie; desi Farmacia Sociala isi redirectioneaza intreg profitul catre comunitate, statul nu ofera nicio reglementare sau facilitate pentru structurile care produc impact social prin servicii si donatii, ci doar pentru cele care functioneaza ca unitati de insertie a fortei de munca.

Din lipsa de buget in 2025, Farmacia Sociala nu a beneficiat de subventii pentru angajarea unui somer si s-a lovit de refuzuri din partea autoritatilor cand a solicitat scutirea la impozitarea rampei de acces pentru persoanele cu handicap locomotor.

In anul 2025 Farmacia Sociala a renuntat voluntar la statutul de intreprindere sociala de insertie.

5. Interzicerea voluntariatului legal: Farmacistii sau asistentii care doresc sa isi ofere gratuit timpul pentru cauze sociale nu o pot face in cadrul unui SRL, chiar daca este intreprindere sociala, fiind constransi de reglementarile stricte ITM/CNAS exclusiv la contracte clasice de munca. 6. Bariera intrarii in contract cu CAS: Una dintre cele mai mari masuri distructive impotriva initiativelor de a deschide farmacii sociale este refuzul Caselor de Asigurari de Sanatate de a prelua imediat contractile cu aceste intreprinderi sociale. In cazul in care noul detinator al autorizatiei de functionare a farmaciei preia o licenta dar nu se afla deja in relatie contractuala cu CAS, introducerea in sistem nu se face imediat, ci abia la prima contractare oficiala, generand timpi de asteptare absurzi, chiar si de 12 luni, in care farmacia nu poate elibera retete compensate.

Solutia solicitata este eliminarea completa a acestei perioade de asteptare.

7. Blocajele birocratice privind decontarea retetelor pentru refugiati: Farmacia Sociala s-a lovit de refuzul CJAS de a deconta retetele prescrise persoanelor aflate sub protectie temporara (conform OUG 15/2022 si OUG 96/2024). Pentru a depasi acest blocaj, a fost necesara parcurgerea unui calvar birocratic: solicitarea catre CAS de reziliere a contractului existent si incheierea unui nou contract cu AOPSNAJ.

8. Intarzierile CNAS si impactul major asupra lichiditatilor: Concediile medicale si facturile de medicamente au fost platite in ultimii 5 ani cu mari intarzieri de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Pentru o intreprindere sociala farmaceutica independenta, care nu beneficiaza de infuzii de capital, acest blocaj are un impact major si direct asupra lichiditatilor, punand in pericol platile zilnice catre furnizori si continuitatea stocurilor de medicamente.

SOLUTIA BLOCATA: CONTRACTELE REZERVATE SI ANOMALIA LEGISLATIVA DE "1 AN VALABILITATE, 3 ANI INTERDICTIE" O tema centrala a dezbaterii a fost mecanismul achizitiilor cu contracte rezervate (prevazut de Legea achizitiilor publice nr. 98/2016, Art. 56). Acest instrument ar trebui sa permita institutiilor publice (DGASPCuri, DAS-uri, primarii, scoli etc) sa rezerve dreptul de participare la procedurile de achizitie exclusiv intreprinderilor sociale sau unitatilor protejate, oferindu-le o piata de desfacere sigura. In prezent, acest mecanism este complet nefunctional din cauza unei prevederi restrictive din normele metodologice: un contract rezervat poate fi incheiat pe o perioada de maximum 1 an, dupa care, timp de 3 ani consecutivi, institutia publica respectiva NU mai are dreptul sa incheie un alt contract rezervat cu aceeasi intreprindere sociala.

Aceasta anomalie distruge orice predictibilitate economica:

? O autoritate contractanta (ex. un centru social de plasament) nu poate dezvolta un parteneriat stabil pe termen lung cu Farmacia Sociala pentru furnizarea de medicamente.

? Dupa doar 12 luni de colaborare, structura sociala este blocata si exclusa de la proceduri timp de 3 ani, fiind privata de piata publica.

? Solutia solicitata: Eliminarea de urgenta a acestei interdictii de 3 ani si permiterea prelungirii sau relicitarii anuale a contractelor rezervate, oferind intreprinderilor sociale stabilitatea necesara pentru a-si planifica bugetele de sprijin comunitar.

PARADOXUL PROFITULUI IN ECONOMIA SOCIALA In economia clasica, un profit mare este indicatorul suprem al succesului. In economia sociala, un profit contabil mare ramas la sfarsitul anului poate fi un indicator al unui impact social minim. Daca intreprinderea este pe minus (deficit) inseamna adesea ca entitatea a pompat in comunitate mai multe resurse (medicamente gratuite, ajutoare) decat a generat din activitatea comerciala din anul curent, acoperind diferenta din rezervele ale anilor precedenti. Din punct de vedere social, este o performanta de impact; din punct de vedere fiscal-contabil, statul o vede doar ca pe o firma "pe pierdere".

Mai mult, daca intreprinderea are profit contabil mare statul se bucura pentru ca are ce impozita, desi acei bani reprezinta, de fapt, ajutoare sociale care inca nu au ajuns la oamenii vulnerabili.

ABSURDUL IMPOZITARII: DE CE STATUL IA 16% DACA ANTREPRENORUL SOCIAL IA 0%? Legea nr. 219/2015 privind economia sociala obliga intreprinderile sociale (organizate ca SRL) sa reinvesteasca cel putin 90% din profitul realizat (in mod usual chiar 100%) in scopul social si in rezervele statutare. Fondatorul nu se poate atinge de acesti bani sub forma de dividende. Cu toate acestea, ANAF nu recunoaste statutul social, ci doar forma juridica de SRL. Pentru stat, un SRL este o entitate creata exclusiv pentru a genera profit impozitabil. Prin urmare, statul aplica cota de impozitare (fie 1%-3% pe venit ca microintreprindere, fie 16% pe profit) inainte ca profitul net sa fie repartizat conform statutului social. Statul roman confisca prin impozitare o parte din banii destinati bolnavilor sau categoriilor defavorizate. Practic, statul se comporta ca un actionar lacom care isi extrage "dividendele" sub forma de impozite, desi legea interzice fondatorului adevarat sa faca acelasi lucru.

SUSTENABILITATE REALA VERSUS MIRAJUL GRANTURILOR: CAZUL DRAMATIC AL PERIOADEI 2020-2026 Dezbaterea a adus in prim-plan o realitate statistica ingrijoratoare privind evolutia intreprinderilor sociale din Romania din ultimii 6 ani. Analiza perioadei 2020-2026 arata ca sistemul de finantare actual sprijina aproape exclusiv start-up-urile prin granturi initiale. Insa, imediat dupa finalizarea perioadei obligatorii a proiectelor europene, un procent extrem de important dintre aceste intreprinderi sociale sunt radiate sau isi pierd statutul, fiind incapabile sa supravietuiasca pe piata libera fara subventii. Prin contrast, Farmacia Sociala reprezinta un model de excelenta si rezilienta absoluta: NU a fost infiintata din fonduri europene, NU a primit granturi si NU a beneficiat de subventii de la stat. Cu toate acestea, din cauza statutului juridic de SRL (impus de specificul domeniului farmaceutic), unitatea este complet discriminata: nu poate participa la concursurile de proiecte organizate de autoritatile locale in baza Legii nr. 350/2005, finantarile fiind blocate exclusiv pentru ONG-uri, desi impactul social al farmaciei este direct auditabil si recunoscut.

DECLARATIE MARIUS DUMITRESCU, ANTREPRENOR SOCIAL / ADMINISTRATOR FARMACIA SOCIALA: "Cand am pornit la drum acum 5 ani, multi au privit ideea unei farmacii sociale ca pe o utopie idealista. Astazi, Farmacia Sociala este o dovada vie ca economia sociala functioneaza si in Romania, dar functioneaza in ciuda barierelor pe care statul ni le pune in cale. Ne confruntam cu un absurd birocratic: ANOFM ne cere raportarea anuala la 31 martie, dar ANAF ne da termen pentru bilant pana la 31 mai, obligandu-ne sa ne incheiem situatiile contabile cu doua luni mai repede decat restul firmelor. Mai mult, statul ne pedepseste fiscal prin cumularea cifrelor de afaceri care distruge microintreprinderile si ne blocheaza accesul la contracte rezervate prin prevederea aberanta care interzice unei institutii sa mai lucreze cu noi timp de 3 ani dupa un singur an de contract. Solicitam autoritatilor o aliniere legislativa urgenta. Nu cerem pomeni, cerem piete de desfacere corecte, termene corelate si eliminarea barierelor fiscale. Sistemul ne pune piedici de neimaginat. Legea 219 este o lege decorativa: spune ca autoritatile "pot" sa ne ajute, ceea ce inseamna, in limbaj birocratic, ca nu o vor face niciodata. Mai mult, pentru ca am renuntat voluntar la statutul de intreprindere sociala de insertie si am ales sa fim o intreprindere sociala care ajuta comunitatea prin medicamente si servicii, si nu o intreprindere exclusiv de insertie, pentru statul roman suntem invizibili. Nu existam in normele de sprijin, desi impactul nostru in randul batranilor si bolnavilor este urias Acest eveniment nu este doar un bilant dupa 5 ani de functionare. Este un strigat pentru normalitate si aliniere legislativa. Am spart gheata si am batatorit un drum foarte greu. Ne dorim ca experienta noastra de 5 ani sa serveasca drept model, iar modificarile legislative pe care le propunem acum, sa faca regulile mai blande si mai clare. Vrem ca cei care vor dori pe viitor sa deschida a doua, a treia sau a zecea farmacie sociala in Romania sa gaseasca un sistem care sa-i sprijine, nu sa le puna piedici." La finalul evenimentului, initiatorii proiectului au stabilit primele coordonate pentru constituirea unui grup de lucru regional, sustinut de mediul academic si administrativ local, menit sa inainteze catre Guvern si Parlament propuneri concrete de unificare a termenelor de raportare si de modificare a Legii Economiei Sociale si a Codului Fiscal.

Date de contact pentru detalii suplimentare:

Reprezentant: Marius Dumitrescu, Antreprenor Social ?

Telefon: 0769 041 200 / 0265 311 511 ?

E-mail: office@farmaciasociala.ro / marius@farmaciasociala.ro ?

Web: www.farmaciasociala.ro