Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de Al-Qaeda impotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. In dimineata acelei zile, 19 teroristi Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroristii au preluat controlul avioanelor, prabusind doua dintre ele in Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorand toate persoanele de la bord si multi alti oameni care lucrau in cladiri. Ambele cladiri s-au prabusit in decurs de doua ore, distrugand si avariind si alte cladiri din jur. Teroristii au prabusit un al treilea avion in cladirea Pentagon din Arlington, Virginia, langa Washington, D.C. Al patrulea avion s-a prabusit pe o campie de langa Shanksville in zona rurala a statului Pennsylvania, dupa ce unii dintre pasageri si membrii echipajului au incercat sa recastige controlul avionului, pe care teroristii il indreptasera spre Washington, D.C. Nu au existat supravietuitori ai zborurilor.
In total, in urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroristii. Majoritatea covarsitoare ale celor morti erau civili, inclusiv cetateni din 90 de tari. In plus, moartea de cancer pulmonar a cel putin a unei persoane a fost considerata de un medic legist a fi cauzata de expunerea la praful ridicat in urma prabusirii World Trade Center. Statele Unite au raspuns la aceste atacuri lansand un "Razboi impotriva terorismului", invadand Afganistanul pentru a inlatura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor, care adapostea teroristi al-Qaeda, si adoptand legea USA PATRIOT Act. Multe alte tari si-au intarit si ele legislatia antiterorista si au extins puterile fortelor de aplicare a legii. Unele burse americane de actiuni au ramas inchise in toata saptamana atacurilor, si au anuntat pierderi enorme dupa redeschidere, mai ales in industriile transporturilor aeriene si de asigurari. Distrugerea spatiilor de birouri in valoare de miliarde de dolari a cauzat pagube serioase economiei districtului Lower Manhattan.
Avariile Pentagonului au fost reparate in decurs de un an, iar Monumentul Pentagonui a fost construit in acel loc. Procesul de reconstructie a inceput la World Trade Center. In 2006, s-a ridicat un nou turn de birouri in locul cladirii 7. Cladirea 1 World Trade Center este in constructie si, cu o inaltime 541 m la terminarea sa in anul 2011, va deveni una dintre cele mai inalte cladiri din America de Nord. Initial, se dorea sa se mai construiasca inca trei turnuri intre 2007 si 2012 in zona. |
Atacurile
In dimineata zilei de 11 septembrie 2001, nouasprezece teroristi au deturnat patru avioane comerciale care se deplasau catre San Francisco si Los Angeles de la Boston, Newark, si Washington, D.C. (Aeroportul International Dulles Washington). La 8:46 a.m., zborul American Airlines numarul 11 s-a prabusit in Turnul de Nord al World Trade Center, urmat de zborul United Airlines numarul 175 care a lovit Turnul de Sud la ora 9:03 a.m. Un alt grup de teroristi a condus zborul American Airlines numarul 77 in Pentagon la ora 9:37 a.m. Un al patrulea zbor, zborul United Airlines numarul 93, a carui tinta finala se presupune a fi fost fie Capitoliul Statelor Unite fie Casa Alba, s-a prabusit langa localitatea Shanksville, Pennsylvania la 10:03 a.m, dupa ce pasagerii de la bord au intrat in lupta cu teroristii.[9][10]
In timpul deturnarii avioanelor, teroristii au folosit armele pentru a injunghia si/sau ucide pilotii de avion, stewarzi si pasageri. De la pasageri care au telefonat din avioane, s-a aflat ca s-au folosit cutite pentru a injunghia stewarzi si, in cel putin un caz, un pasager, in timpul a doua dintre deturnari. Unii pasageri au putut sa dea telefoane folosind serviciul aerian de radiotelefonie si unele telefoane mobile, si au dat detalii, inclusiv ca mai multi teroristi erau in fiecare avion, ca s-au utilizat gaze lacrimogene, si ca unii oameni de la bord au fost injunghiati. Comisia 9/11 a stabilit ca doi dintre teroristi cumparasera unelte multifunctionale de mana Leatherman. Un steward din zborul 11, un pasager din zborul 175 si pasageri din zborul 93 au spus ca teroristii au bombe, dar unul dintre pasageri a spus ca el credea ca sunt false. Nu s-au gasit urme de explozivi la locul prabusirii, iar Comisia 9/11 a concluzionat ca cel mai probabil bombele erau false.
In zborul 93 United Airlines, cutiile negre au aratat ca echipajul si pasagerii au incercat sa preia controlul avionului de la teroristi dupa ce au aflat prin telefon ca alte avioane deturnate similar se prabusisera in cladiri in aceeasi dimineata. Conform stenogramei discutiilor din zborul 93, unul dintre teroristi a ordonat ca avionul sa fie intors dupa ce a devenit clar ca aveau sa piarda controlul avionului in fata pasagerilor. La scurt timp dupa aceea, avionul s-a prabusit pe un camp de langa satul Shanksville din orasul Stonycreek, comitatul Somerset, Pennsylvania, la 10:03:11 a.m. ora locala (14:03:11 UTC). Khalid Sheikh Mohammed, organizatorul atacurilor, a declarat intr-un interviu din 2002 acordat lui Yosri Fouda, un jurnalist de la al Jazeera, ca tinta zborului 93 era Capitoliul Statelor Unite, care primise numele de cod "Facultatea de Drept". Trei cladiri din Complexul World Trade Center s-au prabusit in urma avariilor structurale suferite in ziua atacurilor. Turnul de sud (WTC 2) s-a prabusit aproximativ la ora 9:59 a.m., dupa ce a ars timp de 56 de minute intr-un incendiu cauzat de impactul cu avionul ce efectua zborul United Airlines 175. Turnul de nord (WTC 1) s-a prabusit la ora 10:28 a.m., dupa ce a ars timp de aproximativ 102 minute. La prabusirea turnului de nord, resturile cladirii au avariat grav cladirea WTC 7. Integritatea sa structurala a fost compromisa si mai mult de incendii, si cladirea s-a prabusit mai tarziu in acea zi, la ora 5:20 p.m.
Atacurile au creat confuzie pe scara larga printre organizatiile de presa si printre controlorii de trafic aerian din toate Statele Unite. Tot traficul aerian international civil a fost oprit si nu s-a mai permis aterizarea pe pamant american timp de trei zile. Avioanele deja in zbor au fost fie intoarse din drum, fie redirectionate spre aeroporturi din Canada sau din Mexic. Sursele media au transmis stiri neconfirmate si adesea contradictorii pe parcursul zilei. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de zvonuri a fost acela ca o masina-capcana fusese detonata la sediul Departamentului de Stat al SUA din Washington, D.C. La scurt timp dupa prima relatare a prabusirii de la Pentagon, CNN si alte institutii media au relatat un incendiu izbucnit la Washington Mall. O alta relatare care a ajuns pe liniile AP era cea ca un avion Delta Air Lines—zborul 1989—fusese deturnat. Aceasta relatare s-a dovedit si ea a fi falsa; se crezuse pentru scurt timp ca avionul ar fi prezentat riscul de a fi deturnat, dar a raspuns la apelul controlorilor si a aterizat in
siguranta in Cleveland, Ohio.
Victime
Morti (exclusiv teroristi) |
||
New York City |
2.604 morti si inca 24 dati disparuti |
|
Zborul American Airlines 11 |
87 |
|
Zborul United Airlines 175 |
||
Arlington |
125 |
|
Zborul American Airlines 77 |
59 |
|
Shanksville |
Zborul United Airlines 93 |
40 |
Total |
2974 morti si alti 24 dati disparuti |
2.993 de oameni si-au pierdut viata, inclusiv cei 19 teroristi: 246 in cele patru avioane (din care nu a supravietuit nimeni), 2.603 in New York in cladiri si la sol, si 125 la Pentagon. Inca 24 de persoane raman inca date disparute. Toti mortii din atacuri au fost civili, cu exceptia a 55 de militari care au murit la Pentagon. Peste 90 de tari si-au pierdut cetateni in atacurile de la World Trade Center. In 2007, institutia de medicina legala din New York a adaugat-o pe Felicia Dunn-Jones la lista victimelor atacurilor din 11 septembrie. Dunn-Jones a murit la cinci luni dupa 9/11 in urma unei boli de plamani legata de expunerea la praf in timpul prabusirii World Trade Center.
NIST a estimat ca se aflau aproximativ 17.400 de civili in complexul World Trade Center in momentul atacurilor, iar statisticile autoritatii portuare din New York si New Jersey arata ca 14.154 de persoane erau de regula in Turnurile Gemene inainte de 8:45 a.m. Marea majoritate a celor de sub zona de impact au fost evactuati in siguranta, impreuna cu 18 persoane aflate in zona de impact din turnul de sud. 1.366 de oameni aflati la etajele de impact sau deasupra acestora au murit in Turnul de Nord. Conform raportului comisiei, sute de oameni au murit pe loc in urma impactului, iar restul au ramas in cladire si au murit dupa ce s-a prabusit turnul. 600 de oameni au murit imediat sau au fost prinsi sub daramaturile Turnului de Sud. Cel putin 200 de oameni au murit dupa ce au sarit din turnurile in flacari (cum arata si fotografia "The Falling Man"), cazand pe strazi si pe acoperisurile cladirilor din apropiere la sute de metri dedesubt. Unii din cei care se aflau in fiecare turn deasupra punctului de impact s-au dus spre acoperis in speranta de a fi salvati cu elicopterul, dar usile de acces pe acoperis erau incuiate. Nu a existat niciun plan pentru salvarea cu elicopterul, si la 11 septembrie, fumul gros si caldura intensa ar fi impiedicat orice elicopter sa efectueze operatiuni de salvare.
In total, 411 lucratori ai serviciilor de urgenta care au fost prezenti la locul dezastrului au murit in timp ce incercau sa salveze oameni si sa stinga incendii. New York City Fire Department (FDNY) a pierdut 341 pompieri si 2 paramedici. Politia New York City a pierdut 23 de lucratori. Politia Autoritatii Portuare a pierdut 37 de oameni, si au murit si alti 8 tehnicieni medicali si paramedici de la unitati de urgenta private. Cantor Fitzgerald L.P., o banca de investitii cu sediul in etajele 101–105 ale World Trade Center 1, a pierdut 658 de angajati, considerabil mai multi decat orice alta companie Marsh Inc., aflata imediat sub Cantor Fitzgerald la etajele 93–101 (locul de impact al zborului 11), a pierdut 295 angajati, iar Aon Corporation 175 de angajati. Dupa New York, New Jersey a fost statul cel mai puternic lovit, orasul Hoboken suferind cele mai multe morti. La cateva saptamani dupa atacuri, numarul estimat al mortilor era de peste 6.000. Municipalitatea a putut identifica ramasitele doar a aproximativ 1.600 dintre victimele de la World Trade Center. Medicii legisti au colectat "aproximativ 10.000 de fragmente neidentificate de os si tesut care nu au putut fi legate de niciuna din persoanele de pe lista mortilor". In 2006 inca se mai gaseau fragmente de oase in timpul pregatirilor pentru demolarea cladirii Deutsche Bank.
Distrugeri
Pe langa Turnurile Gemene de cate 110 etaje din World Trade Center, numeroase alte cladiri din zona World Trade Center au fost distruse sau grav avariate, inclusiv World Trade Center 7, World Trade Center 6, World Trade Center 5, World Trade Center 4, Marriott World Trade Center (WTC 3), si complexul World Financial Center si biserica ortodoxa greaca Sfantul Nicolae.
Pentagonul avariat de incendiu si partial prabusit.
Cladirea Deutsche Bank de vis-a-vis de complexul World Trade Center peste strada Liberty a fost demolata ulterior din cauza conditiilor toxice din interiorul turnului de birouri. Sala Fiterman a Colegiului Comunitar Manhattan de la West Broadway nr. 30 urmeaza si ea sa fie demolata din cauza avariilor. Alte cladiri invecinate, printre care West Street nr. 90 si cladirea Verizon au suferit avarii majore, dar au fost restaurate. Cladirile World Financial Center, One Liberty Plaza, Millenium Hilton, si Church Street nr. 90 au suferit avarii moderate. Echipamentul de comunicatii de pe Turnul de Nord inclusiv antemele radio si de televiziune au fost distruse, dar statiile media au rerutat rapid semnalele si au reluat emisia. In comitatul Arlington, o parte din Pentagon a fost grav avariata de incendiu si o sectiune a cladirii s-a prabusit.
Salvarea si recuperarea
Departamentul de Pompieri New York (FDNY) a intervenit rapid la fata locului cu 200 de unitati (jumatate din department), la ale caror eforturi s-au alaturat numerosi pompieri aflati in timpul liber si tehnicieni medicali ai serviciilor de urgenta. Politia New York (NYPD) a trimis unitatile de urgenta (ESU) si alt personal de politie si si-a pus in actiune unitatile aeriene. Ajunsi la fata locului, pompierii, politistii municipali si politistii Autoritatii Portuare nu si-au coordonat eforturile si au ajuns sa efectueze cautari redundante ale civililor. Pe masura ce conditiile s-au deteriorat, unitatea aeriana a politiei a transmis informatii comandantilor politiei, care au dat ordine personalului din subordine sa evacueze turnurile; majoritatea politistilor au parasit cladirile inainte de prabusirea lor. Din cauza posturilor de comanda separate si a comunicatiilor radio incompatibile intre agentii, comandantii pompierilor nu au primit aceste ordine. Dupa prabusirea primului turn, comandantii pompierilor au dat avertismente de evacuare, dar, din cauza dificultatilor tehnice la sistemele de retransmisie radio, multi pompieri nu au auzit ordinul de evacuare. Dispecerii serviciului de urgenta 9-1-1 au primit si ei informatii care nu au fost transmise si comandantilor de la fata locului. La cateva ore dupa atac, s-a lansat o operatiune substantiala de cautare si salvare. Dupa mai multe luni de operatiuni permanente, zona World Trade Center a fost eliberata pana spre sfarsitul lui mai 2002.
Atacatorii si motivatiile lor
La cateva ore dupa atac, FBI a reusit sa afle numele si, in majoritatea cazurilor, datele personale ale pilotilor si teroristilor suspecti. Bagajele lui Mohamed Atta, care nu au prins legatura de la zborul dinspre Portland la zborul 11, contineau documente ce au relevat identitatile tuturor celor 19 teroristi, si alte indicii importante cu privire la planurile, motivele si situatia lor. In ziua atacurilor, NSA si agentiile germane de informatii au interceptat comunicatii care faceau referire la Osama bin Laden. La 27 septembrie 2001, FBI a publicat fotografii ale celor 19 teroristi, impreuna cu informatii despre posibilele lor nationalitati si nume false. Cincisprezece dintre teroristi erau din Arabia Saudita, doi din Emiratele Arabe Unite, unul din Egipt, si unul din Liban. Mohamed Atta era liderul celor 19 teroristi. Acestia erau adulti bine educati, ale caror mentalitati erau complet formate.
Ancheta FBI, denumita operatiunea PENTTBOM, a fost cea mai mare si mai complexa ancheta din istoria FBI, si a implicat munca a peste 7.000 de agenti speciali. Prin interogarea suspecitilor in cazul atacului USS Cole din Yemen, FBI a reusit sa faca legatura intre teroristi si al-Qaeda. Guvernul american a concluzionat ca al-Qaeda, condusa de Osama bin Laden, poarta responsabilitatea atacurilor, FBI afirmand ca "dovezile care leaga al-Qaeda si pe bin Laden de atacurile de la 11 septembrie sunt clare si irefutabile". Guvernul Regatului Unit a ajuns la aceeasi concluzie in ce priveste vinovatia al-Qaeda si a lui Osama bin Laden pentru atacurile de la 11 septembrie.
Al-Qaeda
Originile al-Qaeda pot fi gasite in 1979 cand URSS a invadat Afganistanul. La scurt timp dupa invazie, Osama bin Laden a calatorit in Afganistan unde, cu ajutor din partea guvernului american, a ajutata la organizarea mujahedinilor arabi si a infiintat organizatia Maktab al-Khidamat (MAK) de rezistenta antisovietica. In 1989, cand armata sovietica s-a retras, MAK s-a transformat intr-o "forta de reactie rapida" intr-un jihad impotriva tuturor guvernelor din lumea musulmana. Sub conducerea lui Ayman al-Zawahiri, Osama bin Laden s-a radicalizat. In 1996, bin Laden a publicat primul fatw?, prin care cerea soldatilor americani sa paraseasca Arabia Saudita.
Intr-un al doilea fatw? din 1998, bin Laden si-a anuntat obiectiile fata de politica externa a Statelor Unite fata de Israel, precum si fata de prezenta continuata a trupelor americane in Arabia Saudita dupa Razboiul din Golf. Bin Laden s-a folosit de texte islamice pentru a instiga la violenta impotriva armatei si cetatenilor SUA pana la satisfacerea cerintelor lor, spunand ca "ulema au fost de acord intotdeauna de-a lungul istoriei islamice ca jihad este o datorie individuala daca dusmanul distruge tarile musulmane."
Planuirea atacurilor
Ideea atacurilor de la 11 septembrie i-a venit lui Khalid Sheikh Mohammed, care i-a prezentat ideea lui Osama bin Laden in 1996. La acel moment, Bin Laden si al-Qaeda erau intr-o perioada de tranzitie, mutandu-se inapoi din Sudan in Afganistan.[90] Atentatul cu bomba de la ambasada SUA din Sudan si fatw? din 1998 a lui bin Laden au marcat un punct de cotitura, bin Laden intentionand acum sa atace Statele Unite. La sfarsitul lui 1998 sau la inceputul lui 1999, bin Laden i-a dat lui Mohammed aprobarea de a incepe organizarea atacului. In primavara lui 1999 au avut loc o serie de intalniri intre Khalid Sheikh Mohammed, Osama bin Laden, si secundul sau Mohammed Atef. Mohammed a furnizat suportul operational al atacului, inclusiv la selectia tintelor si cu aranjamentele de calatorie ale teroristilor. Bin Laden a obiectat la unele idei ale lui Mohammed, respingand unele tinte potentiale cum ar fi Turnul US Bank din Los Angeles deoarece "nu era destul timp de pregatire pentru o asemenea operatiune".
Bin Laden a fost liderul operatiunii, aducand si ajutor financiar, si a fost implicat in alegerea participantilor la atacuri. Bin Laden ii alesese initial pe Nawaf al-Hazmi si pe Khalid al-Mihdhar, ambii jihadisti cu experienta, care luptasera in Bosnia. Hazmi si Mihdhar au sosit in SUA la jumatatea lui ianuarie 2000, dupa ce au calatorit in Malaezia sa participe la summitul al-Qaeda de la Kuala Lumpur. In primavara lui 2000, Hazmi si Mihdhar au luat lectii de zbor in San Diego, California, dar ambii nu prea vorbeau engleza si nu au invatat bine sa zboare si in cele din urma au folosit doar ca teroristi de "forta" si nu ca piloti. Spre sfarsitul lui 1999, un grup de oameni din Hamburg, Germania, printre care Mohamed Atta, Marwan al-Shehhi, Ziad Jarrah si Ramzi Binalshibh au sosit in Afganistan. Bin Laden a ales acesti oameni pentru atacuri deoarece erau educati, vorbeau engleza si aveau experienta cu traiul in Occident. Noii recruti au fost cautati dupa capacitati speciale, ceea ce a permis liderilor al-Qaeda sa-l identifice si pe Hani Hanjour, care avea deja licenta de pilot comercial.
Hanjour a sosit la San Diego in ziua de 8 decembrie 2000, si i s-a alaturat lui Hazmi. Curand dupa aceea, ei au plecat in Arizona, unde Hanjour s-a mai reantrenat. Marwan al-Shehhi a sosit la sfarsitul lui mai 2000, Atta a sosit la 3 iunie 2000, iar Jarrah la 27 iunie 2000. Binalshibh a cerut de mai multe ori viza pentru Statele Unite, dar, fiind yemenit, viza i-a fost respinsa pe motiv ca ar fi putut depasi perioada de sedere si ar fi ramas ca imigrant ilegal. Binalshibh a ramas la Hamburg, ocupandu-se de coordonare dintre Atta si Khalid Sheikh Mohammed. Cei trei membri ai celulei de la Hamburg au invatat sa piloteze in Florida de sud. In primavara lui 2001, au inceput sa soseasca in Statele Unite si teroristii de forta. In iulie 2001, Atta s-a intalnit cu Binalshibh in Spania, unde si-au coordonat detaliile atacurilor, inclusiv alegerea finala a tintelor. Binalshibh a transmis si dorinta lui Bin Laden ca atacurile sa aiba loc cat mai curand cu putinta.
Osama bin Laden
Declararea de catre Osama bin Laden a unui razboi sfant impotriva Statelor Unite, si fatw? semnat de bin Laden si apelurile altora din 1998 pentru uciderea de civili americani au fost vazute de anchetatori ca dovezi ale motivatiei sale de a comite asemenea acte.
Bin Laden a negat initial, dar a recunoscut ulterior, implicarea in incident. La 16 septembrie 2001, bin Laden a negat orice implicare in atacuri citind o declaratie difuzata de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar: "Repet ca nu am efectuat acest act, care pare sa fi fost comis de indivizi cu propriile lor motivatii." Aceasta negare a fost preluata apoi si de televiziunile americane si din toata lumea.
In noiembrie 2001, fortele americane au recuperat o caseta video dintr-o casa distrusa din Jalalabad, Afganistan, in care Osama bin Laden vorbeste cu Khaled al-Harbi. Pe caseta, bin Laden recunoaste ca stia de atacuri dinainte. Caseta a fost difuzata la mai multe televiziuni de stiri dupa 13 decembrie 2001. Aparitia sa distorsionata pe caseta a fost atribuita erorilor de transfer.
La 27 decembrie 2001, a fost publicata o a doua caseta cu bin Laden. In aceasta, el spunea: "Terorismul impotriva Americii merita laude deoarece este un raspuns la nedreptate, cu scopul de a forta America sa nu mai sustina Israelul, care ne omoara oamenii", dar nu a recunoscut pe aceasta responsabilitatea pentru atacuri. La scurt timp dupa alegerile prezidentiale din SUA din 2004, intr-o declaratie inregistrata pe caseta, bin Laden a recunoscut public implicarea al-Qaeda in atacurile asupra SUA si a recunoscut legatura directa dintre el si atacuri. El a spus ca acestea au fost efectuate deoarece "noi suntem liberi...si vrem sa recastigam libertatea natiunii noastre. Fiindca voi ne subminati securitatea noastra, si noi v-o subminam pe a voastra." Osama bin Laden spune ca el personal i-a condus pe cei 19 teroristi. Pe caseta, el mai spune: "Am cazut de acord cu comandantul general Muhammad Atta, Allah sa-l miluiasca, ca toate operatiunile sa se desfasoare in 20 de minute, inainte ca Bush si administratia lui sa poata afla."] O alta caseta obtinuta de Al Jazeera in septembrie 2006 il prezinta pe Osama bin Laden impreuna cu Ramzi Binalshibh, si cu doi dintre teroristi, Hamza al-Ghamdi si Wail al-Shehri, facand pregatiri pentru atacuri.
Khalid Sheikh Mohammed
Jurnalistul Yosri Fouda de la Al Jazeera a relatat ca in aprilie 2002, Khalid Sheikh Mohammed a recunoscut implicarea sa, impreuna cu Ramzi Binalshibh, in "Operatiunea din Martea Sfanta". Raportul Comisiei 9/11 a aratat ca animozitatea fata de Statele Unite simtita de Khalid Sheikh Mohammed, "principalul arhitect" al atacurilor 9/11, provenea "nu din experienta sa de student in acea tara, ci din dezacordul violent cu politica SUA de favorizare a Israelului". Mohamed Atta avea aceleasi motivatii. Ralph Bodenstein, un fost coleg al lui Atta l-a descris pe acesta ca "foarte interesat de... protectia SUA fata de aceste politici israeliene in regiune". Abdulaziz al-Omari, un terorist de pe zborul 11 cu Mohamed Atta, a spus in testamentul sau video, "lucrarea mea e un mesaj adresat celor ce m-au auzit si celor ce m-au vazut si in acelasi timp este un mesaj adresat necredinciosilor sa paraseasca peninsula Araba invinsi si sa inceteze sa-i mai ajute pe lasii evrei in Palestina." Khalid Sheikh Mohammed a consiliat si a sustinut financiar atentatul din 1993 de la World Trade Center. El este si unchiul lui Ramzi Yousef, principalul terorist al atacurilor.
Khalid Sheikh Mohammed a fost arestat la 1 martie 2003 in Rawalpindi, Pakistan de oficiali ai fortelor de securitate pakistaneze in colaborare cu CIA, si este detinut la Guantanamo. In timpul audierilor din martie 2007, care au fost "criticate de avocati si de grupurile de sustinere a drepturilor omului ca fiind tribunale aranjate", Sheikh Mohammed a recunoscut responsabilitatea pentru atacuri, spunand ca "am fost responsabil de operatiunea 9/11, de la A la Z."
Alti membri al-Qaeda
In "Substitution for Testimony of Khalid Sheikh Mohammed" din procesul lui Zacarias Moussaoui, sunt identificate cinci persoane care cunosteau in intregime detaliile operatiunii. Acestea sunt Osama bin Laden, Khalid Sheikh Mohammed, Ramzi Binalshibh, Abu Turab al-Urduni si Mohammed Atef. Pana astazi, doar unele figuri periferice au fost judecat sau condamnate in legatura cu atacurile. Bin Laden nu a fost inca pus sub acuzare pentru atentat. La 26 septembrie 2005, instanta suprema spaniola condusa de judecatorul Baltasar Garzón l-a condamnat pe Abu Dahdah la 27 de ani de inchisoare pentru conspiratie in cazul atentatelor de la 9/11 si pentru apartenenta la organizatia terorista al-Qaeda. In acelasi timp, alti 17 membri al-Qaeda members au fost condamnati la pedepse intre sase si unsprezece ani de inchisoare. La 16 februarie 2006, curtea suprema spaniola i-a redus lui Abu Dahdah pedeapsa la 12 ani deoarece a considerat ca participarea sa la conspiratia nu a fost demonstrata.
Motive
Atentatele au fost consistente cu misiunea al-Qaeda, descrisa in fatw? din 1998 a lui Osama bin Laden, Ayman al-Zawahiri, Ahmed Refai Taha, Mir Hamzah, si Fazlur Rahman. Aceasta declaratie incepe cu un citat din Coran: "ucide paganii oriunde-i vei gasi" si extrapoleaza de aici pentru a concluziona ca este "de datoria fiecarui musulman" sa "ucida americanii pretutindeni". Bin Laden a elaborat aceasta tema in "Scrisoare catre America" din octombrie 2002: "sunteti cea mai rea civilizatie vazuta vreodata in istoria lumii: sunteti natiunea care, in loc sa conduca dupa Sharia lui Allah in Constitutia si in Legile sale, a ales sa-si inventeze propriile legi dupa cum doreste. Separati religia de politici, in contradictie cu pura natura care afirma Absoluta Autoritate a Domnului si Creatorului vostru."
Multe din concluziile Comisiei 9/11 in raport cu motivele atentatorilor au fost sustinute si de alti experti. Expertul in antiterorism Richard A. Clarke explica in cartea sa din 2004, Against All Enemies, ca deciziile de politica externa a SUA, inclusiv "impotrivirea fata de Moscova in Afganistan, introducerea de militari americani in Golful Persic", si "intarirea Israelului ca baza pentru un flanc sudic impotriva URSS" au contribuit la motivatiile al-Qaeda. Altii, cum ar fi Jason Burke, corespondent de politica externa pentru The Observer, se concentreaza pe un aspect mai politic al motivatiilor, spunand ca "bin Laden este un activist cu un simt foarte clar al ceea ce vrea si al felului in care spera sa-l obtina. Mijloacele sale sunt mult in afara normelor de activism politic [...] dar agenda sa este in esenta una politica."
Diversi cercetatori si-au indreptat atentia si spre strategia de ansamblu a lui bin Laden ca motivatie pentru atacuri. De exemplu, corespondentul Peter Bergen afirma ca atacurile faceau parte dintr-un plan de a determina cresterea prezentei militare si culturale a Statelor Unite in Orientul Mijlociu, fortandu-i pe musulmani sa se confrunte cu "relele" unui guvern nemusulman si sa aduca la putere guverne islamice conservatoare in regiune. Michael Scott Doran, corespondent pentru Foreign Affairs, accentueaza si mai mult utilizarea "mitica" a termenului "spectaculos" in raspunsul lui bin Laden la atentate, explicand ca el incearca sa provoace o reactie viscerala in Orientul Mijlociu si sa se asigure ca cetatenii musulmani vor reactiona cat se poate de violent la o crestere a implicarii americane in regiunea lor.
Urmari
Raspunsul imediat
Atentatele de la 11 septembrie au avut efecte majore imediate asupra americanilor. Numerosi politisti si lucratori ai serviciilor de urgenta din toata tara au venit la New York City pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor dintre resturile contorsionate ale Turnurilor Gemene. Donatiile de sange din toata tara au avut o crestere in saptamanile de dupa 9/11. Pentru prima data in istorie, toate avioanele civile care nu fac zboruri de urgenta din SUA si din mai multe state, inclusiv Canada au fost oprite imediat, tinand in loc zeci de mii de pasageri din toata lumea. Toate zborurile internationale din spatiul american au fost oprite de Administratia Federala a Aviatiei, aproape cinci sute de zboruri fiind introarse din drum sau directionate spre alte tari. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri si a lansat Operatiunea Panglica Galbena pentru a trata numarul mare de avioane aflate la sol si de pasageri opriti din drum.
Operatiunile militare de dupa atac
Consiliul NATO a declarat ca atentatele asupra Statelor Unite vor fi considerate un atac asupra tuturor statelor NATO si, ca atare, satisfac conditiile articolului 5 al cartei NATO. Dupa intoarcerea in Australia dintr-o vizita oficiala in SUA efectuata chiar in momentul atacurilor, Primul Ministru al Australiei John Howard a invocat articolul IV din tratatul ANZUS. Imediat dupa atacuri, administratia Bush a anuntat un razboi impotriva terorismului, cu scopul declarat de a aduce pe Osama bin Laden si organizatia al-Qaeda in fata justitiei si de a preveni aparitia altor retele teroriste. Aceste scopuri urmau sa fie indeplinite prin diverse metode, inclusiv sanctiuni economice si militare impotriva statelor suspecte de adapostirea teroristilor si prin cresterea colaborarii intre serviciile de informatii si supraveghere. A doua cea mai mare operatiune a razboiului global american impotriva terorismului in afara Statelor Unite, si cel mai mare legat direct de terorism, a fost rasturnarea regimului dictatorial taliban din Afganistan de o coalitie sub conducere americana. Statele Unite nu au fost singura tara care a crescut nivelul de pregatire militara, alte exemple notabile fiind Filipine si Indonezia, tari cu propriile lor conflicte interne si cu terorismul islamic. Oficialii americani au speculat imediat dupa aceea si posibila implicare a lui Saddam Hussein. Desi aceste suspiciuni au fost nefondate, asocierea aceasta a contribuit la acceptarea de catre public a invadarii Irakului in 2003.
Reactia pe plan intern
Dupa atentate, nivelul de aprobare al politicilor presedintelui Bush a sarit la 90%. La 20 septembrie 2001, presedintele a vorbit in fata natiunii intr-o sedinta comuna a celor doua camere ale Congresului despre evenimentele acelei zile, cele noua zile de eforturi de salvare si recuperare, si despre raspunsul pe care intentiona sa-l dea. Rolul extrem de vizibil jucat deprimarul orasului New York City Rudy Giuliani i-a adus acestuia laude atat in New York cat si in restul tarii. S-au infiintat numeroase fonduri de ajutorare a victimelor atacurilor, cu scopul de a oferi asistenta financiara supravietuitorilor si familiilor victimelor. Un astfel de fond a fost Coalition of 9/11 Families. Pana la termenul limita al cererilor de compensare 11 septembrie 2003, se primisera 2.833 de cereri din partea familiilor celor morti.
Planurile de siguranta pentru continuitatea guvernarii si evacuarea liderilor au fost si ele implementate aproape imediat dupa atentate. Congresul, insa, nu a stiut ca Statele Unite sunt in regim de continuitate a guvernului decat in februarie 2002. In Statele Unite, Congresul a adoptat si Presedintele Bush a promulgat legea Homeland Security Act din 2002, prin care se infiinta Departmentul Securitatii Interne, care reprezinta cea mai mare restructurare a guvernului american din istoria contemporana. Congresul a adoptat si legea USA PATRIOT Act, cu scopul de a ajuta la descoperirea si instrumentarea cazurilor de terorism si a altor crime. Gruparile pentru apararea drepturilor civile au criticat legea PATRIOT, afirmand ca ea permite politiei sa invadeze viata intima a cetatenilor si elimina supravegherea juridica a procesului de adunare de informatii. Administratia Bush a invocat evenimentele 9/11 ca motiv pentru a initia o operatiune secreta a NSA, "pentru a intercepta comunicatiile telefonice si prin e-mail intre Statele Unite si strainatate fara mandat".
Crime violente
Au fost raportate numeroase incidente de crime violente si hartuire impotriva persoanelor din Orientul Mijlociu si a altor persoane "cu aspect oriental" in zilele de dupa atacurile 9/11. Etnicii sikh au fost si ei tinta acestor acte, deoarece barbatii sikh poarta adesea turbane, asociate stereotipic in Statele Unite cu musulmanii. S-au reclamat abuzuri verbale, atacurii asupra moscheilor si a altor cladiri religioase (inclusiv asupra unui templu hindu) si agresiuni impotriva oamenilor, inclusiv un omor: Balbir Singh Sodhi a fost impuscat la 15 septembrie 2001. El, ca si altii, era un sikh confundat cu un musulman. Conform unui studiu efectuat la Universitatea de Stat Ball, persoane percepute ca fiind originare din Orientul Mijlociu aveau aceleasi sanse sa devina victime ca si musulmanii in acea perioada. Studiul a relevat si o crestere similara a crimelor violente impotriva persoanelor musulmane, arabilor si a altor persoane percepute ca fiind de origine din Orientul Mijlociu.
Reactia musulmanilor americani
Principalele organizatii musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atacurile de la 11 septembrie si au cerut "musulmanilor americani sa vina fiecare cu priceperea si cu resursele sale sa ajute la alinarea suferintelor celor afectati si familiilor acestora". Printre aceste organizatii se numara: Societatea Islamica din America de Nord, Alianta Musulmana Americana, Consiliul Musulman American, Consiliul pentru Relatii Americano-Islamice, Cercul Islamic al Americii de Nord, si Asociatia Cercetatorilor Shari'a din America de Nord. Pe langa donatii banesti masive, numeroase organizatii musulmane au lansat campanii de donare de sange si au oferit asistenta medicala, hrana si locuinta pentru victime.
Reactia internationala
Atacurile au fost denuntate de principalele organizatii mass-media si de guvernele din toata lumea. Numeroase tari au oferit solidaritate si sustinere americanilor. Liderii din majoritatea tarilor din Orientul Mijlociu si din Afganistan, au condamnat atacurile. Irakul a facut exceptie, cu o declaratie oficiala: "cowboy-ii americani culeg roadele crimelor lor impotriva umanitatii". O alta exceptie mediatizata au constituit-o sarbatoririle unor palestinieni. Zeci de mii de oameni au incercat sa fuga din Afganistan dupa atacuri, de teama reactiei guvernului american. Pakistan, deja gazda a numerosi refugiati afgani din conflictele anterioare din acea tara, si-a inchis granita cu Afganistan la 17 septembrie. Dupa aproximativ o luna de la atacuri, Statele Unite au condus o larga coalitie de forte internationale intr-o actiune de indepartare a regimului taliban acuzat de adapostirea organizatiei al-Qaeda. Autoritatile pakistaneze au actionat decisiv, aliindu-se cu Statele Unite intr-un razboi impotriva talibanilor si impotriva al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare si baze pentru atacul impotriva regimului taliban si a arestate peste 600 de presupusi membri al-Qaeda, pe care i-a predat Statelor Unite.
Numeroase alte tari, printre care Regatul Unit, India, Australia, Franta, Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius, Uganda si Zimbabwe au introdus legi "antiterorism" si au inghetat conturile bancare ale indivizilor si organizatiilor suspecte de legaturi cu al-Qaeda. Agentiile de informatii si fortele politienesti din mai multe tari, printre care Italia, Malaezia, Indonezia si Filipine au arestat persoane etichetate drept suspecti de terorism in scopul de a destrama celulele de militanti din toata lumea. In SUA, aceasta a starnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committee au sustinut ca restrictiile traditionale asupra supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de catre COINTELPRO a intrunirilor publice) au fost "inlaturate" de legea USA PATRIOT. Unele organizatii, cum ar fi American Civil Liberties Union si Liberty au sustinut ca unele protectii ale drepturilor civile erau acum ocolite.
Statele Unite au infiintat un centru de detentie la baza militara din Golful Guantánamo, Cuba, pentru a-i incarcera acolo pe combatantii ilegali inamici. Legitimitatea acestor incarcerari a fost pusa in discutie, printre altii, de Parlamentul European, Organizatia Statelor Americane si de Amnesty International.
Evenimentele si reactiile internationale de imediat dupa atacuri a avut impact asupra Conferintei Mondiale impotriva Rasismului din 2001, care se incheiase cu conflicte si tensiuni internationale cu doar trei zile inainte. Ca si in Statele Unite, dupa atacuri au aparut tensiuni rasiale si in alte tari intre musulmani si nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc in Regatul Unit, unde la 21 septembrie, tanarul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani intr-un atac rasist.
Teorii ale conspiratiei
Promotorii teoriilor conspiratiei au sugerat ca persoane din Statele Unite detineau informatii detaliate despre atentate si au ales in mod deliberat sa nu le opreasca, sau ca indivizi din afara al-Qaeda au planificat, efectuat, sau ajutat teroristii. Unii dintre ei sustin ca World Trade Center nu s-a prabusit din cauza avioanelor, ci ca au fost demolate cu ajutorul explozibililor. Ipoteza demolarii controlate este respinsa de National Institute of Standards and Technology si de Societatea Inginerilor Civili Americani, care, dupa cercetari, au concluzionat ca impactul avioanelor la viteze mari in combinatie cu incendiile rezultate au provocat prabusirea ambelor Turnuri Gemene.
Schimbari in politica externa si in relatiile internationale ale SUA
Ca rezultat al atentatelor de la 11 septembrie, politica externa americana a suferit schimbari abrupte dramatice. Dupa cum s-a aratat mai sus, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a razboiului din Afganistan inca din 2001, si a facilitat indirect declararea razboiului americano-irakian din 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele ale autorilor "Doctrinei atacului militar preventiv", si aceasta strategie militara a condus la declansarea razboiului din Irak. Atentatele de la 11 septembrie au determinat administratia Bush sa relaxeze semnificativ nivelul de respectare de catre SUA a Conventiei de la Geneva, avand ca rezultat autorizarea unor "tehnici de interogare avansate", metode pe care administratia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortura.
In primii ani de dupa atentatele de la 11 septembrie, sustinerea internationala a unui raspuns agresiv al SUA a fost mare, dar, pe masura ce au trecut anii si administratia Bush nu a adus rezultatele promise, respectiv prinderea lui Bin Laden sau reducerea terorismului islamic extremist, sustinerea internationala a politicilor administratiei Bush a inceput sa slabeasca. In cele din urma, mandatul lui Bush s-a incheiat cu un nivel de aprobare internationala a politicilor sale externe de mai putin de 20%. Dupa ce alegerile din SUA din 2008 au aratat ca americanii nu au mai dorit politici militare agresive ca reactie la atentatele din 11 septembrie, si dupa ce a fost ales un guvern care s-a angajat sa schimbe acele politici, suportul international pentru America a inceput sa creasca din nou.
Efecte pe termen lung
Urmari in plan economic
Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pietelor americane si din toata lumea. Bursa de actiuni New York (NYSE), Bursa Americana de Actiuni (AMEX) si NASDAQ nu s-au mai deschis la 11 septembrie si au ramas inchise pana la 17 septembrie. Cand s-au deschis bursele de actiuni, indicele Dow Jones a scazut cu 684 de puncte, sau 7,1%, pana la 8921, o scadere record pentru o singura zi. Pana la finele saptamanii, DJIA a cazut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scadere a sa pe o perioada de o saptamana din istorie la acea vreme, depasita doar in 2008 in timpul crizei financiare mondiale. U.S. stocks lost $1.4 trillion in value for the week.
Economistul si consultantul Randall Bell a fost angajat de statul si de orasul New York sa evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris in cartea sa, Strategy 360, "Daunele suferite de World Trade Center, estimate de Primaria New York City, erau uluitoare: Curatarea si stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari; Repararea si inlocuirea infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center in cladiri mai mici - 6,7 miliarde de dolari; Repararea si restaurarea altor cladiri avariate - 5,3 miliarde de dolari; Pierderea chiriilor pe cladirile distruse - 1,75 miliarde de dolari."
In New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de munca-luni si 2,8 miliarde de dolari in cele trei luni de dupa atentatele de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales in sectoarele economice de export. Produsul Intern Brut al orasului se estimeaza ca ar fi scazut cu 27,3 miliarde de dolari in ultimele trei luni ale lui 2001 si in tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri de asistenta pentru administratia locala din New York City in septembrie 2001, si 10,5 miliarde de dolari la inceputul lui 2002 pentru dezvoltare economica si refacerea infrastructurii.
Atentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma World Trade Center, distrugand sau ducand la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business Administration a oferit ajutoare in imprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri patrati de spatii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Multi s-au intrebat daca aceste locuri de munca vor reaparea si daca se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra efectelor economice ale atentatelor 9/11 arata ca piata imobiliara a spatiilor de birouri din Manhattan si locurile de munca din birouri au fost mai putin afectate decat se credea initial din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interactiune fata in fata.
Apatiul aerian nord-american a fost inchis timp de cateva zile dupa atacuri si numarul de calatorii aeriene a scazut dupa deschidere, ceea ce a dus la o scadere de aproape 20% a capacitatii de transport aerian, si la exacerbarea problemelor financiare din industria aeriana americana.
Efecte asupra sanatatii
Miile de tone de resturi toxice rezultate in urma prabusirii Turnurilor Gemene au constat din peste 2.500 de contaminanti, inclusiv substante cancerigene cunoscute. Aceasta a condus la imbolnaviri grave in randul angajatilor serviciilor de salvare si recuperare, pe care multi le leaga direct de expunerea la daramaturi. De exemplu, ofiterul NYPD Frank Macri a murit de cancer la plamani cu metastaze in tot corpul la 3 septembrie 2007; familia sa considera cancerul ca fiind rezultatul orelor petrecute la locul atentatelor si au cerut compensatii pentru moartea la datorie, ceea ce municipalitatea nu a decis inca. Efectele asupra sanatatii s-au extins si asupra unor locuitori, studenti si persoane care lucrau in zona Lower Manhattan si in zona Chinatown. Cateva morti au fost legate de praful toxic cauzat de prabusirea World Trade Center si numele victimelor vor fi incluse pe monumentul World Trade Center. Exista speculatii stiintifice cum ca expunerea la diversi produsi toxici din aer ar putea avea efecte negative asupra dezvoltarii fetale. Din cauza acestui potential pericol, un centru de sanatate pentru copii cerceteaza copiii ale caror mame au fost gravide in timpul prabusirii WTC, si locuiau sau lucrau in apropierea turnurilor World Trade Center.
In tribunale inca se mai disputa chestiuni legale privind costurile bolilor. La 17 octombrie 2006, judecatorul federal Alvin Hellerstein a respins refuzul primariei New York City de a suporta costurile tratamentelor angajatilor serviciilor de salvare, permitand declansarea a numeroase alte procese impotriva municipalitatii. Ofecialii guvernamentali au fost acuzati ca au cerut publicului sa se intoarca in zona Lower Manhattan in saptamanile imediat de dupa atentate. In perioada imediat urmatoare, Christine Todd Whitman, administrator al Agentiei Americane pentru Protectia Mediului a fost criticata pentru ca a declarat incorect ca zona este sigura din punct de vedere ecologic. Presedintele Bush a fost criticat pentru ca s-a amestecat in interpretarile si deciziile EPA privind calitatea aerului. Primarul Giuliani a fost si el criticat pentru ca a cerut personalului din domeniul financiar sa se intoarca rapid in zona Wall Street.
Investigarea
Comisia 9/11
Comisia Nationala de Ancheta a Atentatelor Teroriste impotriva Statelor Unite (Comisia 9/11), prezidata de fostul guvernator al statului New Jersey Thomas Kean,[202] s-a infiintat spre sfarsitul anului 2002 pentru a pregati o descriere completa a circumstantelor din jurul atacurilor, inclusiv gradul de pregatire pentru eventualitatea lor si raspunsul imediat. La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final. Comisia si raportul ei au fost supuse unor critici diverse.
Prabusirea World Trade Center
National Institute of Standards and Technology a efectuat o ancheta asupra prabusirii Turnurilor Gemene si a cladirii WTC 7. Scopurile acestei anchete au fost determinarea motivului prabusirii lor, numarul victimelor si procedurile de proiectare si gestiune a World Trade Center. Investigatia prabusirii WTC 1 si WTC 2 s-a incheiat in octombrie 2005, iar ancheta prabusirii cladirii WTC 7 s-a incheiat in august 2008. Raportul a concluzionat ca izolatia antiincendiu a structurilor de otel ale Turnurilor Gemene a fost indepartata de impactul initial cu avioanele si ca daca aceasta nu s-ar fi intamplat, probabil ca turnurile ar fi ramas in picioare. Aceasta concluzie a fost confirmata si de un studiu independent efectuat de Universitatea Purdue.
W. Gene Corley, directorul primei anchete, a comentat ca "turnurile au rezistat chiar surprinzator de bine. Avionul teroristilor nu a dus la prabusirea turnurilor; vinovat a fost incendiul ce a urmat. S-a dovedit ca se pot rupe si doua treimi din coloanele de rezistenta a unui turn si cladirea tot ramane in picioare." Incendiile au slabit structurile care sustineau podelele, ceea ce a dus la indoirea acestora. Podelele indoite au tras de coloanele exterioare de otel pana cand acestea s-au indoit inspre interior. Cu avariile coloanelor din centru, cele exterioare n-au mai putut sustine cladirile, ceea ce a dus la prabusirea acestora. In plus, raportul sustine ca scarile interioare ale turnurilor nu au fost intarite adecvat pentru a furniza cai de iesire in caz de incendiu pentru persoanele din zonele de impact. NIST a concluzionat ca incendiile necontrolate din cladirea WTC 7 au determinat incalzirea grinzilor si apoi "au cauzat distrugerea unei coloane critice de sustinere, care a dus mai departe la o prabusire progresiva a etajelor".
Ancheta interna a CIA
Extrase dintr-o nota informativa a CIA destinata Presedintelui, datata 6 august 2001 si initial clasificata, care mentioneaza rapoarte neconfirmate ale unui serviciu de informatii strain care sugerau ca Bin Laden ar putea sa vrea sa deturneze un avion pentru a obtine eliberarea prizonierilor extremisti islamici.
Inspectorul General al CIA a efectuat o analiza interna a actiunilor CIA dinainte de 9/11, si a fost extrem de critic la adresa oficialilor superiori ai CIA pentru ca nu au facut tot posibilul pentru a combate terorismul, pentru ca nu au reusit sa-i opreasca pe teroristii de la 11 septembrie, Nawaf al-Hazmi si Khalid al-Mihdhar, cand acestia au intrat in Statele United States si pentru ca nu au dat informatii despre cei doi la FBI.
In mai 2007, senatori democrati si republican au emis legi care au cerut CIA sa publice rapoarte interne investigative. Unul dintre initiatorii legilor, senatorul Ron Wyden a declarat ca "poporul american are dreptul sa stie ce facea CIA in acele luni critice dinainte de 9/11.... voi sustine asta pana cand publicul primeste informatiile." Raportul investigheaza responsabilitatile individuale ale personalului CIA dinainte si de dupa atentatele de la 11 septembrie. Raportul a fost terminat in 2005, dar detaliile sale nu au fost date publicitatii.
Reconstructia
In ziua atacurilor, primarul orasului New York Rudy Giuliani a declarat: "Vom reconstrui. Vom reveni mai puternici decat inainte, din punct de vedere politic, din punct de vedere economic. Conturul orasului va fi reintregit." Lower Manhattan Development Corporation, avand misiunea de a coordona eforturile de reconstructie de la World Trade Center, a fost criticata pentru ca a facut prea putin cu fondurile uriase destinate reconstructiei. Pe locul uneia dintre cladirile distruse total, World Trade Center 7, se afla astazi un nou zgarie-nori, terminat in 2006. World Trade Center 1 este in reconstructie si va avea 541 m la terminarea sa in 2011, urmand sa devina una dintre cele mai inalte cladiri din America de Nord, dupa Chicago Spire si dupa Turnul CN din Toronto. Inca trei turnuri urmeaza a fi construite intre 2007 si 2012 pe acel loc, si vor fi amplasate la o strada spre est de unde se aflau turnurile initiale. Dupa recesiunea de la sfarsitul primului deceniu al secolului al XXI-lea, proprietarii terenurilor au declarat ca lucrarile ar putea fi intarziate pana in 2036. Sectiunea avariata din Pentagon a fost reconstruita si reocupata in mai putin de un an dupa atentate.
Comemorari
In zilele imediat urmatoare atentatelor, s-au tinut numeroase comemorari ale victimelor in toata lumea. Au fost puse numeroase fotografii la Ground Zero. Un martor a declarat ca nu poate sa uite "chipurile victimelor nevinovate care au fost ucise. Fotografiile lor sunt peste tot, pe cabinele telefonice, stalpii de iluminat, peretii statiilor de metrou. Totul imi amintea de o uriasa inmormantare, oamenii tacuti si tristi, dar si foarte draguti. Inainte, New York imi dadea o senzatie rece; acum oamenii isi intind mainile sa se ajute unii pe altii."
Unul dintre primele monumente dedicate victimelor a fost Tribute in Light, o instalatie de 88 de reflectoare pusa la picioarele turnurilor World Trade Center care proiectau pe cer doua coloane verticale de lumina. In New York, s-a tinut un concurs pentru proiectarea unui monument potrivit la locul atentatelor. Proiectul castigator, Reflecting Absence, a fost ales in august 2006, si consta din doua bazine la picioarele turnurilor impreuna cu o lista a numelor victimelor intr-un spatiu memorial subteran. Planurile pentru construirea unui muzeu au fost puse in asteptare din cauza abandonarii proiectului International Freedom Center in urma plangerilor familiilor multora dintre victime.
Monumentul de la Pentagon a fost terminat si s-a deschis publicului la 11 septembrie 2008, la 7 ani dupa atacuri. El consta dintr-un parc cu 184 de banci asezate cu fata spre Pentagon. Cand Pentagonul a fost restaurat in 2001–2002, s-au construit o capela si un monument interior, in locul in care zborul 77 a cazut in cladire.
La Shanksville, se va construi un monument permanent cu niste copaci sculptati formand un cerc in jurul locului prabusirii, taiat de calea avionului, iar numele victimelor vor fi scrise pe clopote de vant. Un monument demporar se afla la 450 m de locul prabusirii. Pompierii din New York City au donat un monument pompierilor voluntari din Shanksville. Este o cruce din otel din World Trade Center montata pe o platforma in forma de pentagon. A fost instalat langa sediul pompierilor la 25 august 2008.
In alte locuri, se construiesc numeroase alte monumente, si familiile victimelor au infiintat societati de caritate si burse impreuna cu numeroase alte organizatii si persoane.
Sursa: Wikipedia
0 comentarii | 4417 vizualizări | 11 septembrie 2010 |