Majoritatea jurnalistilor din Romania (42%) au o atitudine neutra atunci cand vine vorba de relatiile profesionale pe care le au cu purtatorii de cuvant, 32% au o atudine pozitiva si 26% - o atitudine negativa. Mai mult decat atat, 62% dintre jurnalisti considera ca nu sunt bine informati de catre birourile de presa cu care lucreaza, acestia afirmand ca purtatorii de cuvant ascund, de cele mai multe ori, intentionat adevarul, prezinta informatia trunchiat, sunt numiti pe criterii politice si sunt interesati mai mult de publicitatea gratuita, distorsionand adevarul in detrimentul prezentarii adevarului opiniei publice. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului intitulat "Perception of Journalists on the role of Public Relations", realizat de doctorii in stiinte Tanase Tasente, Mihaela Sandu si Nicoleta Grasu si publicat in revista de specialitate cotata la nivel international, Acta Universitatis Danubius. Communicatio. (http://journals.univ-danubius.ro/index.php/communicatio/article/view/2673/2340)

Totodata, majoritatea participantilor la studiu (72%) considera ca sarcina principala a purtatorului de cuvant este sa satisfaca nevoile de informare ale jurnalistilor, insa 86% dintre jurnalisti cred ca acestia isi respecta sarcinile intr-un procent foarte redus, cuprins intre 0 si 50%. De asemenea, 62% dintre respondenti considera ca nu sunt bine informati de catre birourile de presa cu care lucreaza si considera ca in perioadele de criza exista informatii pe care organizatiile fie nu vor sa le divulge (68%), fie le divulga dar le distorsioneaza continutul (32%). In procent destul de mare (46%) respondentii considera ca relationistii sunt in mare masura dependenti de mass-media, 36% considera ca acestia sunt in foarte mare masura dependenti si doar 18% dintre respondenti considera ca relationistii sunt in mica masura dependenti de mass-media.

"Consideram ca birourile de presa ar trebui sa se profesionalizeze in relatia cu jurnalistii. PR-istii ar trebui sa inteleaga ca reprezentantii mass-media sunt partenerii lor in tot acest proces, iar ascunderea adevarului pe termen scurt, doar pentru a rezolva o criza de moment, va deteriora pe termen lung relatia cu acestia. S-a constatat ca nivelul profesionalizarii mass-media este unul destul de ridicat, iar majoritatea jurnalistilor romani descopera imediat cand specialistii in relatii publice incearca sa-i manipuleze - prezentand informatia trunchiat sau ascunzand intentionat adevarul", declara coordonatorul studiului - Tasente Tanase, doctor in stiintele comunicarii si directorul general al Plus Commnication,.

La chestionarul online au raspuns 50 de jurnalisti de la 42 de institutii mass-media centrale si locale, avand o medie de varsta de 36 de ani si o medie a experientei in domeniul mass-media de 11,8 ani. Din punctul de vedere al functiilor detinute de respondenti, esantionul se prezinta astfel:  12%  au  functie de director, 24% au functia de redactor-sef, 14% sunt editori, 34% sunt  reporteri.

Transmite,

Biroul de presa Plus Communication.