Adio, Mircea Spataru-miercuri, 31 august 2011 s-a stins din viata Mircea Corneliu Spataru, lasand lumea artistica mai saraca.   Nascut la data de 27 Iulie 1937, Epureni, judetul Vaslui si artist plastic cu o faima internationala, un palmares foarte bogat si o suma de distinctii printre care si Ordinul National "Serviciul Credincios in grad de Mare Ofiter" din partea Presedintiei Romaniei si Medalia omagiala "Ion Irimescu - 100", acordata de Ministerul Culturii si Cultelor.

Mircea Corneliu Spataru, creatorul unei lucrari de for public amplasata in Parcul Eroilor din Bistrita isi argumenta alegerea lumanarii ca metafora a monumentului eroilor prin urmatoarele cuvinte:

"Lumanarea simbolizeaza jertfa de sine, transfigurarea, arderea de sine, ceea ce reprezinta calea implinirii si desavarsirii de sine. Semn distinctiv al crestinismului, sintetizeaza esenta credintei crestine prin care se intelege ca numai calea jertfei este si calea de implinire. Jertfa se afla la temelia vietii, si nimic nu se poate realiza decat prin jertfa spre inviere. Lumanarea este un semn al prezentei lui Dumnezeu: Dumnezeu este Lumina in cel care aprinde o lumanare, iar cel care aprinde o lumanare se arata iubitor de lumina, iubitor de Dumnezeu. Omul, cu obiceiul si credinta sa, aprinde o lumanare cand se indreapta spre Dumnezeu sau face ceva legat de Dumnezeu. Lumanarea  nu poate lipsi de la nici o slujba sau rugaciune si ne insoteste ca sa ne intalnim, intr-un fel anume, cu Dumnezeu.

Iconic, semnul pe care il propun, este forma cea mai inalta de simbolizare spatio - temporala, accesibila, in mod direct si complet, spiritelor celor mai simple.

Totul este descris in cuvinte simple, la vedere. Suprafata vizibila este rabojul pe care s-au scris numele de botez a miilor de eroi necunoscuti ce formeaza stalpul - coloana ce sustine fara rezerve, cu demnitate, baza Romaniei de azi.

Numele eroilor nu au fost nume straine, de pe alte meleaguri, ci unele populare, de plugari, negustori, meseriasi si militari, dintre aceia pentru care s-a aprins lumanarea la botez."

MARTURII DESPRE SCULPTORUL MIRCEA SPATARU

 
  Academician doctor RAZVAN THEODORESCU

 "Este fara doar si poate faptul ca Mircea Spataru se randuieste printre cei mai importanti artisti romani ai finalului de secol XX si inceputului de secol XXI. Mircea Spataru este, inca de la inceputurile sale, un nume de notorietate. Inceputurile sale il plaseaza la sfarsiturile acelei perioade de efemera liberalizare, catre inceputul anilor '70, atunci cand as spune ca a avut loc explozia fenomenului Spataru. Ne amintim cu totii de acel moment in care artele romanesti isi vadeau promisiunea spre modernitate intr-un chip absolut eclatant. Ne amintim cu toti de un Nicolae Balcescu, de efigiile martirilor de la 1784, Horea, Closca si Crisan, imagini noi, tratari sculpturale cu care noi nu eram obisnuiti, o arta care lua locul unei arte reci, oficiale, o arta care mergea spre simbol, spre arhetipal, fara sa tradeze figurativul, asezandu-se intr-o buna traditie a monumentalului romanesc, cu mosteniri de arhaitate, de viziune inedita si, in acelasi timp, as spune chiar, de clasicitate in tratarea figurativului, un artist al spatiului romanesc. Fara cuvinte mari, este un moldav trait in Transilvania si astazi activ in Bucuresti, un om care a unit, in biografia sa, provinciile romanesti, un artist care a mers la umilitatea materiei pe care altii o bagau mai putin in seama si care, din aceasta umilitate, a mers prin transfigurare spre o foarte mare noblete, care poate sa fie nobletea eroului pasoptist sau care poate sa fie nobletea mult comentata, pentru mine insa, atat de captivanta, a martirului care a fost Iuliu Maniu."

ANDREI PLESU

 "Mircea Spataru a devenit pentru noi toti, in ultimii ani, un simbol al tacerii. Stiam ca s-a dedicat invatamantului. Dar nu stiam nimic altceva despre munca sa. O natura secretoasa, introvertita, acesta parea sa fi consimtit la propriul exil. Mai mult decat atat, ne-a surprins faptul sa-l vedem reaparand in forta, cu un studio plin pana la refuz, cu un repertoriu abundent, gata sa invadeze spatii vaste. In acelasi timp sculptor, ceramist si pictor, ridicandu-se deasupra oricarei etichete tehnice, Spataru apare astazi ca o avalansa in plin progres, ca o explozie. El pare sa fi acumulat pe perioada tacerii sale prelungite, o experienta a sacrificiului, o capacitate a durerii care, pentru romanii de dupa Revolutie, capata semnificatia unei premonitii..."

          "...El isi asuma tragedia istoriei umane cu un sentiment al propriei implicari, al responsabilitatii care nu permite nimanui, nici macar simplului privitor, privilegiul inocentei. Suntem cu totii responsabili pentru intreaga nefericire. O idee foarte incomoda, dar inevitabila pentru cei ce incearca sa inteleaga nelinistea lumii de astazi, cu cosmarurile si sperantele sale."

Academician Dr. DAN HAULICA

 "...Poate fi dragoste adevarata pentru om cea care nu a trecut prin amintirea si imaginatia durerii? Cea care nu a picurat murmurul martiriului acumulat cu indaratnicie in adancurile sale? Chiar si in cele mai linistite momente ale sale, sufletul nostru gaseste un memento reverberant, ca in asprul repros al lui Dante:

"Non vi si pensa quanto sangue costa" ("Nimeni nu crede cat de mult sange ar costa")

"…Prin modul in care artistul nu ignora asocierea cu viata obisnuita, cu kitsch-ul ei, atunci cand face aluzie la o categorie, cauta hrana spirituala. Artistul tinteste catre ceva care se afla dincolo de stil si dincolo de estetic, ca o dimensiune limitativa. Atingerea mortii izbaveste totul de calculul meschin, elibereaza inspiratia artistului de constrangerile eficientei estetice..."

GAVRIL TARMURE

          Am avut ocazia sa-l cunosc pe Mircea Spataru  prin anii ‘80, cand la Cluj impreuna cu marea artista Ana Lupas, s-au constituit  ca o institutie culturala, alternativa de referinta in lumea artei plastice in Transilvania, daca nu chiar in intreaga Romanie.

        Poeti, prozatori, muzicieni, pictori si sculptori - mai ales tineri - dobandeau un confort foarte special in preajma celor doi artisti, cei cu har obtinand prietenia maestrilor, sentimentul camaraderiei si al solidaritatii.

        Dupa revolutie, in calitatea sa de rector al Universitatii de Arte din Bucuresti, reformeaza aceasta institutie, ii titularizeaza ca profesori pe foarte multi din marii artisti ai acestei tari cum ar fi pictorii Florin Ciubotaru, Gheorghe Anghel, Stefan Caltiu, Sorin Ilfoveanu, Alexandru Chira, Horia Pastina, Mihai Sarbulescu sau sculptori Vasile Gorduz, Napoleon Tiron,  Adrian Popovici, Aurel Vlad, Niculae Paduraru, Darie Dup, Mihai Buculei, consacrand aceasta scoala superioara de arte frumoase ca una dintre cele mai prestigioase din aceasta parte a Europei.

         Ca personalitate artistica, Mircea Spatari este unul dintre cei mai importanti sculptori din Romania, gratie puternicei sale personalitati si robustului sau talent. Lucrari de referinta din sculptura sa monumentala cum ar fi portretul lui Iuliu Maniu din mijlocul Bucurestiului, portretul lui Nicolae Balcescu, Charles de Gaule, Carol I din Craiova si alte lucrari expresive in orase precum  Arad, Calarasi si multe altele.

         Pentru orasul Bistrita, amplasarea unei lucrari create de Mircea Spatari a reprezentat un castig incontestabil de ordin artistic, moral si simbolic, mai ales in conditiile in care in tot judetul (de fapt in toata Romania) este impanzita cu tot felul de "creatii", rodul imaginatiei unor veleitari, evident diletanti.

         Dupa portretul lui Ioan Alexandru din fata Bibliotecii Judetene, realizata de Vasile Gorduz, dupa bustul lui Mihai Eminescu din Piata Eminescu, realizata de sculptorul Ion Irimescu, Faclia - pomelnicul-omagiul - Ofranda lui Mircea Spatari se inscrie intr-o selecta galerie de lucrari importante de for public realizate in ultimii 10 ani, pe care orasul Bistrita le detine in patrimoniul monumentelor de for public.

         Mircea Spatari a fost un mare artist roman si cred ca orasul Bistrita trebuie sa fie foarte onorat ca a avut ocazia sa faca cunostiinta cu arta sa.

Corneliu Mircea Spataru sculptor, pictor si ceramist,  profesor universitar, personalitate marcanta a artei romanesti, a plecat la cele vesnice in seara zilei de 31 august 2011, la putin dupa ce a implinit 74 de ani. Disparitia unui om de cultura, reprezentantul unei generatii care a marcat semnificativ evolutia artei plastice romanesti din a doua jumatate a secolului trecut si primele doua decenii ale acestui veac, reprezinta o pierdere grea pentru noi toti.

Ramane o mandrie pentru noi, cetatenii municipiului Bistrita, ca artistul Corneliu Mircea Spataru ne-a oferit o lucrare de o deosebita valoare artistica si spirituala - "Monumentul Eroilor",  lucrare care va ramane un reper nu doar pentru noi dar mai ales pentru generatiile viitoare.

Ca semn de pretuire pe care i-o poarta comunitatea noastra, va invit sa participati la o rugaciune ecumenica in fata monumentului realizat de artist. Ceremonia va avea loc sambata 3 septembrie 2011 cu incepere de la ora 12 la Monumentul Eroilor , amplasat in Parcul Eroilor din Bistrita.

     Corneliu Mircea Spataru va ramane in sufletul si inima noastra prin tot ceea ce a facut si cred cu toata sinceritatea ca plecarea lui lasa un gol ce cu greu va fi umplut.

Sincere condoleante familiei indurerate.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

             Primarul municipiului Bistrita

                Ovidiu Teodor Cretu