Papa Urban IV invita pe Stefan, ducele Transilvaniei, ca sa restituie reginei tinutul Bistritei si al Rodnei, pe care le-au stapanit inca din timpuri imemoriale totdeauna reginele Ungariei (fragment). 1264, iulie 16, Orvieto (Umbria, Italia).

(Urbanus papa) - Non attendentes, quo dres, inter alios acta, alteri preiudicare non debeat, pretextu cuiusdam compositionis, que sine ipsius regine assensu inter te et regem eumdem patrem tuum, olim intervenisse dicitur, quasadam et terrras Bistriche, Rodna, Zolosum et Querali vulgariter nuncupatas, quas et cetere tegine Ungarie, que precesserunt eadem, a tempore, cuius memoria non existit, tenuerunt pacifice et quiete, contra iustitiam occupasti, et occupatas detines in eiusdem regine preiudicium et gravamen. Quare ipse rex predictus per eundem nuncium instanter postulari fecit a nobis, ut predicte regine super hoc faceremus iustitie plenitudinem exhiberi. Nos itaque considerantes attente, quod ex occupatione et detentione iniusta villarum rt terrarum huiusmodi non modicum tue fame deperit et saluti; maxime quum dictorum regi set regine sublinitas, sicut audivimus, sit extinde turbata graviter et offensa; magnitudinem tuam rogandam attente duximus et moneadam, quatenus provide considerans et diligenter attendes, quod quum regis eterni benignitas iam terras et bona plurima tue sibiicit potestati, et de ipsius elementia spes firma geritur, quod personam tuam adhuc multipliciter exalthabit; le ad materna iuea, vel ad quorumcunque bona fidelium, qui omnium de regno Ungarie propulsare teneris iniurias, non decet illicite aliquatenus inhiare; supradictas terras et villa ei, pro apostolice sedis et nostra reverntia, promta liberalitate restituas; dictorumque regi set regine placare animum, nec non benedictionem ipsorum assiduam promereri, per exhibitionem filialis, reverentie non postponas. Datum apud Urban veterem XVII. Kal. Augusti anno III.
(in Eudoxiu de Hurmuzachi, Documente pentru istoria Romaniei, Volumul I, 1199-1345, Bucuresti, 1887, pp. 319-320).

Traducere (textul integral).

Urban episcopul, prea iubitului nostru fiu intru Hristos Stefan, intaiul nascut al prea iubitului nostru fiu Bela, ilustrul rege al Ungariei, mantuire.
Inaltimea sa trebuie sa se fereasca cu grija de tot ce se cunoaste a fi nedrept si nepotrivit si mai ales de orice fapta care pare a cuprinde in sine o nedreptate sau o jignire adusa prea iubitei noastre fiice intru Hristos Maria, ilustra regina a Ungariei, mama ta.
Intr-adevar, dupa cum ni s-a plans in numele ei solul anume trimis al preaiubitului nostru fiu intru Hristos Bela, ilustrul rege al Ungariei, tatal tau si al zisei regine Maria, tu, fara a tinea seama ca pricinile purtate intre altii nu trebuie sa vatame pe un al treilea, tu, sub cuvantul unei invoieli care, fara consimtamantul reginei, s-a facut odinioara intre tine si numitul rege, tatal tau, ai incalcat impotriva dreptatii si tii, spre paguba si neajunsul numitei regine, niste sate si pamanturi numite in limba obisnuita Bistrita, Rodna, Jelna si Crainimat, pe care le-au stapanit in tihna si pace atat susnumita regina, cat si toate inaintasele sale, din vremuri a caror amintire s-a pierdut.
De aceea, atat dansa cat si susnumitul rege, prin solul susnumit ne-au cerut sa facem numaidecat dreptate in aceasta privinta. Iar noi, chibzuind cu luare aminte ca printr-o astfel de incalcare si stapanire nedreapta a numitelor sate si pamanturi isi irosesti din slava si mantuirea ta, mai ales ca pe urma acestei fapte ale tale inaltimile lor, regele si regina, s-au simtit foarte turburate si jignite, am gasit de cuviinta sa rugam staruitor si sa indemnam pe maria ta ca sa socotesti cu luare aminte si sa tii seama cu staruinta, ca de vreme ce bunatatea regelui vesnic a si supus pana acum foarte multe pamanturi si bunuri puterii tale si este nadejde trainica cum ca in indurarea sa te va inalta si de aici incolo in multe chipuri - tu, care esti dator sa indepartezi toate nedreptatile ce se fac oricui din regatul Ungariei, nu se cade sa ravnesti la drepturile mamei tale sau la bunurile vreunuia dintre supusii tai, ci, cu o grabnica darnicie, din supunere pentru scaunul apostolic si pentru noi, sa-i inapoiezi mamei tale numitele sate si pamanturi, imbunand astfel sufletul regelui si reginei si cautand a merita necurmata lor binecuvantare prin aratarea supunerii de fiu, pentru ca sa ai parte de aici incolo de rasplata harului dumnezeiesc, de sporul obladuirii noastre si de acela al laudei ce ti-o vor aduce oamenii.
De vei face altfel, noi, care suntem datori sa facem dreptate tuturor, cum nu putem sa o lipsim pe sus zisa regina de sprijin in ce priveste dreptul ei, spre apararea drepturilor careia s-a ridicat si blandetea pomenitului rege prin caldele sale rugaminti fata de noi, insarcinam prin scrisoarea de fata pe venerabilii nostri frati, , arhiepiscopul de Stigoniu si pe , episcopul de Györ, ca indemnandu-te mai intai, sa te sileasca prin pedepse bisericesti, dupa cum se va cuveni, fara drept de apel, sa inapoiezi numitei regine pomenitele sale pamanturi.
Dat la Orvieto, in a saptesprezecea zi, inainte de calendele lui August, anul al treilea.
(in Documente privind istoria Romaniei. Veacul XIII. C. Transilvania. Vol II (1251-1300), Bucuresti, 1952, pp. 69-70).

La multi ani, Bistrita!

Prof. Ioan Baca.

.

Foto - Marius Chiuzan.