Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Justitie - Drept Miercuri 17 Iulie 2024 - 14587
Misiunea pentru Libertatea Presei in Romania, a MFRR, pune la indoiala corectitudinea mediatizarii campaniei electorale.

Este necesara reforma urgenta a finantarii politice pentru "presa si propaganda" pentru a pune capat dependentei mass-media de partidele politice. Membrii Media Freedom Rapid Response (MFRR) au concluzionat, dupa finalizarea unei misiuni la Bucuresti, ca o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din Romania este serios compromisa de capturarea politica a mass-media si ca aceasta din urma nu reuseste sa ofere relatarile politice corecte si echilibrate, necesare pentru ca publicul sa ia decizii electorale informate.

Misiunea de doua zile a MFRR in Romania, din 17 si 18 iunie, a avut loc la doar o saptamana dupa alegerile europarlamentare si locale. Cu alegerile prezidentiale programate in septembrie si alegerile parlamentare in decembrie anul acesta, MFRR solicita o reforma urgenta a sistemului de finantare a partidelor pentru a elimina banii politici din sistemul media.

Orice cheltuiala politica care este permisa trebuie sa fie limitata la publicitate politica clar marcata, cu dezvaluirea completa a bugetelor cheltuite de fiecare partid politic pentru fiecare institutie media. Trebuie redus si nivelul general al subventiilor de stat utilizate pentru ‘presa si propaganda’.

Acordarea de fonduri de la bugetul de stat, anuale, partidelor politice, care sunt apoi folosite pentru a plati mass-media pentru continut de tip ‘presa si propaganda’, este, in prezent, cel mai mare instrument de capturare politica a presei romanesti. Veniturile uriase pe care le ofera mass-media denatureaza relatarile pe subiecte politice, creand un teren electoral inechitabil. Sumele folosite au crescut rapid in ultimii ani, la aproximativ 24 de milioane de euro in 2023, acestea urmand sa creasca semnificativ in 2024.

Problema este exacerbata de lipsa de transparenta cu privire la ce partide finanteaza care mass-media, cat de mult finanteaza si ce continut media. Partidele politice sunt obligate sa raporteze lunar cheltuielile catre Autoritatea Electorala Permanenta. In timp ce AEP a emis rapoarte mai detaliate pentru perioada campaniilor pentru alegerile locale si europarlamentare din iunie 2024, ceea ce face mai transparente informatii despre cat se cheltuie, in ce mass-media, de catre ce partid, in afara campaniei oficiale niciuna dintre aceste informatii nu este facuta publica.

 

Jurnalistii de investigatie au dezvaluit modul in care banii partidelor sunt folositi pentru a plati continut media care nu este marcat  in mod clar pentru public, precum si pentru sustinerea unor campanii de denigrare impotriva oponentilor. Mai mult, partidele se pot sustrage reglementarilor media care interzic radiodifuzorilor sa primeasca finantare politica pentru continut media intre alegeri, contractand fie site-urile web ale radiodifuzorilor, fie agentii de publicitate terte.

 

 

 

Principalele constatari ale misiunii

 

Influenta politica si relatarile presei:

Influenta omniprezenta a fondurilor partidelor politice in mass-media are ca rezultat o mediatizare partinitoare, in primul rand in favoarea coalitiei de guvernare.

Finantarea politica creeaza o mass-media manevrabila, care nu reuseste sa traga guvernul la raspundere, si, drept urmare, submineaza increderea publicului in presa.

Lipsa de transparenta in ceea ce priveste distribuirea fondurilor de publicitate de stat, controlate de alesii locali, exacerbeaza si mai mult capturarea mass-media, in special la nivel regional si local.

Lipsa transparentei cu privire la alte surse de finantare, legaturile de afaceri si alte conflicte de interese, care implica mass-media si politicieni, compromit, de asemenea, capacitatea presei de a servi publicul.

 

 

 

Procese SLAPP de hartuire:

Mass-media din Romania este vizata de un numar alarmant de Procese Strategice Impotriva Participarii Publice (SLAPP) care vizeaza reducerea la tacere a jurnalismului de investigatie si a relatarilor critice. Aceste procese, deseori initiate de personalitati politice puternice si de interese ale mediului de afaceri, rareori au castig de cauza in instanta, dar reusesc in schimb sa intimideze si sa epuizeze financiar institutiile media.

 

 

 

Siguranta:

Hartuirea online si amenintarile adresate jurnalistilor - in special femeilor jurnaliste - creeaza un climat de ostilitate, din ce in ce mai mare, menit sa reduca la tacere jurnalistii. Autoritatile trebuie sa faca mai mult pentru a aborda aceasta problema si pentru a proteja jurnalistii, in special de campaniile online de trolling si de denigrare.

 

 

 

Pentru setul complet de constatari si recomandari ale misiunii, a se vedea anexa de mai jos.

 

 

 

Misiunea a cerut guvernului sa implementeze rapid noile regulamente si norme europene  menite sa imbunatateasca libertatea presei, inclusiv Regulamentul European privind libertatea mass-media (EMFA), Directiva anti-SLAPP si Regulamentul privind transparenta publicitatii politice, precum si recomandarile Comisiei Europene privind siguranta jurnalistilor. EMFA, in special, introduce noi reguli privind transparenta proprietatii, conflictele de interese si primirea si distribuirea publicitatii de stat catre mass-media.

 

 

 

Misiunea a salutat angajamentele Ministerului Justitiei si Procurorului General de a sprijini programele de instruire pentru judecatori, procurori si politisti cu privire la SLAPP, protectia surselor si siguranta jurnalistilor.

 

 

 

Misiunea a salutat decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a dispune redeschiderea anchetei privind posibila ingerinta politica in investigarea campaniei de denigrare impotriva jurnalistei de investigatie, Emilia Sercan. Misiunea a salutat, de asemenea, asigurarile procurorului general ca dosarul lui Sercan va fi supravegheat de un procuror competent si pe deplin independent, care va avea la dispozitie resursele necesare pentru a solutiona cazul inainte de expirarea termenului de prescriptie.

 

 

 

Misiunea a cerut, de asemenea, o cooperare mai stransa intre autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) si Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in verificarea cheltuirii fondurilor politice in mass-media, pentru a se asigura ca utilizarea acestora nu incalca nici legislatia electorala, nici legislatia audiovizuala.

 

 

 

De asemenea, misiunea a cerut comisiilor parlamentare pentru mass-media sa desfasoare o ancheta publica cu privire la rolul fondurilor politice si impactul acestora asupra independentei mass-media si a corectitudinii electorale.

 

 

 

Misiunea a confirmat constatarile expuse de partenerii MFRR in raportul lor din aprilie, Libertatea Presei in Romania inainte de Super Anul Electoral.

 

 

 

Misiunea a avut intrevederi cu Iulian Bulai, presedintele Comisiei parlamentare pentru cultura, arte si mijloace de informare de masa a Camerei Deputatilor; Alex Florin Florenta, procuror general; Mihai Pasca, secretar de stat in Ministerul Justitiei; Institutul Roman pentru Drepturile Omului (IRDO); Dan Santa, Director Relatii Internationale la Radio Romania; Constantin Rada, director general la Autoritatea Electorala Permanenta; Valentin Alexandru Jucan, vicepresedinte al Consiliului National al Audiovizualului (CNA) si Mircea Toma, membru CNA si punct focal al Consiliului Europei pentru siguranta jurnalistilor din Romania; si Renate Weber, Avocatul Poporului. Misiunea s-a mai intalnit si cu jurnalisti importanti si cu grupuri pentru libertatea presei, intr-o dezbatere gazduita de Centrul pentru Jurnalism Independent.

 

 

 

Misiunea a fost condusa de Institutul International de Presa si a inclus Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT), The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), Free Press Unlimited si organizatia romaneasca pentru libertatea presei, Active Watch.

 

 

 

MFRR este deosebit de recunoscator pentru sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent si al Active Watch in organizarea misiunii.

 

 

 

Media Freedom Rapid Response (MFRR) este un mecanism la nivel european de urmarire, monitorizare si raspuns la incalcarile libertatii presei si a mass-media in statele membre ale UE si tarile candidate. Proiectul este cofinantat de Comisia Europeana.

 

 

 

Anexa 

 

Principalele concluzii 

 

Capturarea mass-media si mediatizarea campaniei electorale

Alegerile din Romania sunt afectate de capturarea politica a mass-media mainstream, in primul rand prin utilizarea fondurilor partidelor politice pentru ‘presa si propaganda’.

 Principalele partide politice au cheltuit in 2023 peste 24 de milioane de euro pe fonduri de presa si propaganda, iar aceasta cifra urmeaza sa creasca semnificativ in 2024.

 In timp ce regulile campaniei electorale impun rapoarte detaliate ale tuturor cheltuielilor partidelor politice, care au fost facute mai transparente de catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in timpul campaniilor electorale din iunie 2024, detaliile cheltuielilor dintre campanii nu sunt disponibile.

 Exista dovezi considerabile, dezvaluite de jurnalistii de investigatie, ca fondurile politice au fost utilizate in mod ilegitim pentru a cumpara promovare media intre perioadele electorale, cu incalcarea legislatiei privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, precum si a legislatiei audiovizuale.

 Fondurile publice sunt cheltuite de partidele politice pentru continut media care nu este marcat corespunzator, ceea ce face adesea imposibil ca publicul sa distinga  intre continutul jurnalistic si cel platit.

 Lipsa de transparenta in ceea ce priveste distribuirea fondurilor de stat controlate de alesii locali are potentialul de a amplifica si mai mult capturarea mass-media, in special la nivel regional si local.

 Nici candidatii politici, nici mass-media nu au obligatia de a face public orice conflict de interese, cum ar fi detinerea sau influentarea de catre candidati a unor institutii media, compromitand si mai mult corectitudinea campaniilor electorale.

 Acest lucru a dus la o denaturare a campaniei electorale, deoarece parti ale mass-media nationale si locale ofera relatari pozitive, inofensive, despre marile partide politice si o prezentare ostila a altor candidati politici.

 Desi problema este deosebit de acuta in timpul alegerilor, fondurile partidelor politice au devenit incorporate in sistemul media, creand o interdependenta nesanatoasa intre mass-media si partidele politice pe tot parcursul ciclului politic.

 Autoritatile de reglementare electorala, CNA si partidele politice au datoria democratica de a asigura transparenta deplina in ceea ce priveste utilizarea de catre partide a fondurilor politice publice si private cheltuite in mass-media.

 Exista o obligatie corespondenta a companiilor media de a declara toate sumele primite din surse politice si de a eticheta clar continutul pentru care au fost platite. 

Problema este agravata si mai mult de faptul ca radioului si televiziunii publice le lipseste independenta pentru a putea sa critice guvernul, acestea avand nevoie urgenta sa fie reformate.

 

 

 

Recomandari privind capturarea mass-media

 

Romania trebuie sa prioritizeze lupta impotriva capturarii mass-media prin urmatoarele actiuni:

 Comisiile parlamentare pentru mass-media ar trebui sa organizeze o ancheta publica cu privire la impactul banilor politici asupra independentei presei si echitatii electorale.

 Cooperare mai stransa intre autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) si Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in verificarea cheltuirii fondurilor politice in mass-media pentru a se asigura ca utilizarea acestora nu incalca nici legislatia electorala, nici legislatia audiovizuala. Daca este necesar, cadrul de reglementare ar trebui modificat pentru a garanta rolul CNA in verificarea utilizarii fondurilor politice.

 Prevederile Regulamentului European privind libertatea mass-media ar trebui implementate rapid, in special cele legate de capturarea mass-media, incluzand independenta serviciilor publice de media, transparenta proprietatii si a conflictelor de interese, independenta autoritatilor de reglementare, garantii privind pluralismul  media si distribuirea echitabila a publicitatii de stat.

 Regulamentul privind publicitatea politica ar trebui, de asemenea, implementat rapid pentru a asigura marcarea complet transparenta a tuturor reclamelor politice in mass-media si online.

 

 

 

Obstacole legale

  Procese Strategice Impotriva Participarii Publice (SLAPP)

 Mass-media din Romania este vizata de un numar alarmant de Procese Strategice Impotriva Participarii Publice (SLAPP) care vizeaza reducerea la tacere a jurnalismului de investigatie si a relatarilor critice. Aceste procese, deseori initiate de personalitati politice puternice si de interese ale mediului de afaceri, rareori castiga in instanta, dar reusesc, in schimb, sa intimideze si sa epuizeze financiar institutiile media.

 

 

 

Accesul la informatii

 Legea privind accesul la informatiile de interes public este adesea ignorata de autoritatile romane, fortand jurnalistii sa se adreseze instantelor, ceea ce poate rezulta in ani de proceduri pana a se ajunge la o decizie judecatoreasca. La momentul cand este solutionat procesul, adesea, informatiile obtinute nu mai sunt utile.

 Misiunea a luat cunostinta de cazuri in care partidele politice prefera sa plateasca amenda si daunele decise de instante decat sa ofere informatii. La acel moment, instantele considera cauza solutionata, desi legea continua sa fie incalcata, avand in vedere faptul ca informatiile de interes public solicitate nu sunt furnizate.

 

 

 

Protectia surselor

 Instantele si politia au facut presiuni pe jurnalisti pentru a-si dezvalui sursele, impotriva prevederilor si jurisprudentei articolului 10 al Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

 

 

Obstacole legale: Recomandari

 Jurnalistii si organizatiile care apara presa trebuie sa faca mai mult pentru a documenta si a creste gradul de constientizare cu privire la amenintarile reprezentate de SLAPP la adresa capacitatii mass-media de a-i trage la raspundere pe cei puternici.

 Guvernul are oportunitatea de a reduce amenintarea SLAPP-urilor, asigurandu-se ca Directiva Uniunii Europene Anti-SLAPP este transpusa integral in lege si ca masurile sunt extinse pentru a include cazurile SLAPP interne, precum si cazurile transfrontaliere.

 Legea privind accesul la informatiile de interes public trebuie sa fie pe deplin implementata, cu consecinte clare pentru persoanele sau institutiile despre care instantele decid ca au ascuns in mod deliberat informatii, cu incalcarea legii.

 Regulile si procedurile de autorizare a supravegherii jurnalistilor trebuie actualizate pentru a fi in conformitate cu articolul 4 din Regulamentul European privind libertatea mass-media si cu jurisprudenta CEDO, care ofera garantii extinse impotriva abuzului de supraveghere a jurnalistilor vizati.

 Ar trebui oferita instruire procurorilor si judecatorilor cu privire la cazurile SLAPP,  protectia surselor si protectia oferita de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

 

 

 

 

 

Siguranta si protectia jurnalistilor

Hartuirea online si amenintarile adresate jurnalistilor - in special femeilor jurnaliste - creeaza un climat de ostilitate din ce in ce mai mare, menit sa reduca la tacere jurnalistii. Autoritatile trebuie sa faca mai mult pentru a aborda aceasta problema si pentru a proteja jurnalistii, in special de campaniile online de trolling si de denigrare.

 Misiunea a salutat decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a dispune redeschiderea anchetei privind posibila ingerinta politica in investigarea campaniei de denigrare impotriva jurnalistei de investigatie Emilia Sercan.

 

 

 

Recomandari privind siguranta si protectia jurnalistilor

 Procurorul general ar trebui sa mentina un dialog periodic cu jurnalistii cu privire la modalitatile de  reducere a infractiunilor impotriva jurnalistilor. Aceasta activitate ar trebui sa includa cursuri de formare pentru politisti si procurori  cu privire la modul de protejare a jurnalistilor de amenintarile in crestere, online si offline.

 Noul procuror care urmeaza sa fie numit in cazul Emilia Sercan trebuie sa fie foarte competent, pe deplin independent si sa dispuna de resursele necesare pentru a solutiona cazul inainte de expirarea termenului de prescriptie.

 

 

 

Jurnalismul local

Jurnalistii din presa locala sunt confruntati cu o scadere abrupta a standardelor profesionale, a independentei si a increderii publicului,  in principal din cauza dependentei financiare a majoritatii presei locale de fondurile de publicitate de stat si politice, permitand politicienilor locali sa cumpere tacerea si loialitatea presei. In plus, jurnalistii locali sunt mult mai vulnerabili la procese care au scopul de a hartui, la amenintari si intimidari, acolo unde elitele politice sunt capabile sa exercite influenta asupra justitiei, politiei si mediului de afaceri cu relativa usurinta.

 

 

 

Jurnalismul local: Recomandari 

Bugetele de publicitate ale administratiei locale trebuie depolitizate pentru a pune capat capturarii politice a presei locale si pentru a asigura distribuirea echitabila a fondurilor. Regulile de distributie si transparenta prezentate in EMFA ar trebui sa se aplice tuturor administratiilor locale, indiferent de dimensiune.

 Ar trebui luate masuri pentru a asigura dezvoltarea profesionala a jurnalistilor, promovarea modelelor de afaceri durabile si extinderea audientelor comunitare, care contribuie la garantarea independentei si integritatii jurnalistilor.

 

 

 

International Press Institute (IPI)

 Federatia Europeana a Jurnalistilor (EFJ)

 The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)

 OBC Transeuropa (OBCT)

 Free Press Unlimited (FPU)

 Active Watch militeaza pentru comunicarea libera, in interes public, si pentru respectarea drepturilor omului.

 

 

0 comentarii1988 vizualizări27 iunie 2024




rss 2.0
rss 2.0