Astazi, 8 august 2025, intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA). Potrivit Regulamentului, protejarea libertatii si a pluralismului mass-mediei reprezinta doi dintre pilonii fundamentali ai democratiei si statului de drept.

 Adoptat de Parlamentul European la data de 11 aprilie 2024, acest regulament are aplicabilitate directa in toate statele membre, fara a necesita o lege nationala de transpunere. Totusi, avand in vedere faptul ca o parte semnificativa a dispozitiilor EMFA nu se regasesc sau contravin reglementarilor existente in legislatia romaneasca, autoritatile trebuie sa demareze procesul de modificare a cadrului legislativ national, pentru a asigura o implementare efectiva a normelor europene. Prevederile EMFA se aplica tuturor serviciilor mass-media stabilite pe teritoriul Uniunii - fie ca vorbim de radio, presa scrisa si online sau televiziune.

ActiveWatch saluta adoptarea si intrarea in vigoare a acestui regulament, ale carui dispozitii pot contribui in mod substantial la protejarea drepturilor jurnalistilor, la consolidarea libertatii si independentei presei, la promovarea pluralismului mass-media si la garantarea dreptului cetatenilor din UE de a avea acces la "o pluralitate de continuturi mediatice independente din punct de vedere editorial" (art. 3, EMFA).

Piata media poate fi influentata in mod pozitiv de aplicarea prevederilor EMFA, mai ales in ceea ce priveste transparenta asupra proprietatii mass-media, a surselor de finantare si prevenirea concentrarii pe piata media. Spre exemplu, regulamentul impune atat autoritatilor si entitatilor publice, cat si entitatilor media, obligatia de a publica sumele cheltuite, respectiv incasate, din contracte de publicitate, provenite din fonduri publice sau incheiate pe baza oricarei alte forme de retributie sau avantaj.

EMFA ar trebui sa beneficieze de atentia si interesul breslei jurnalistice, al industriei media, al legiuitorului si al autoritatilor de reglementare, precum si al institutiilor si companiilor publice. Toate aceste entitati vor fi afectate de implementarea regulamentului.

Aplicarea efectiva a EMFA depinde in mod esential de vointa politica si de capacitatea administrativa a statelor membre. Din pacate, observam ca autoritatile romane au ignorat pana acum, in mare masura, existenta EMFA si nu par pregatite pentru punerea in aplicare a prevederilor sale. Credem ca este necesar ca autoritatile competente sa isi asume rolul de informare activa a principalilor beneficiari ai EMFA, inclusiv prin crearea unor mecanisme eficiente de dezbatere si consultare publica.

Recomandam totodata jurnalistilor, industriei media si autoritatilor sa ia act de drepturile si obligatiile stabilite prin acest regulament. In mod special, atragem atentia membrilor comunitatii jurnalistice asupra drepturilor pe care EMFA le garanteaza - mai ales in ceea ce priveste independenta editoriala, protectia surselor jurnalistice si apararea impotriva masurilor de supraveghere excesiva din partea autoritatilor.

In continuare, vom prezenta cele mai relevante prevederi ale EMFA.

Libertatea editoriala

Articolul 4 se refera la obligatia statelor de a respecta libertatea editoriala si independenta efectiva a mass-media. Acesta interzice orice forma de interferenta din partea autoritatilor publice in activitatile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media.

In plus, mass-media care furnizeaza continut de stiri si de actualitati trebuie sa adopte masuri interne pentru a garanta independenta deciziilor editoriale si pentru a preveni "orice conflicte de interese reale sau potentiale care ar putea afecta furnizarea de continut de stiri si de actualitati" (art. 6). Masurile specifice in cauza sunt la latitudinea mass-media.

Protectia surselor jurnalistice si a comunicarilor confidentiale

Sunt prevazute conditii stricte pentru admiterea masurilor de supraveghere, cu prevederi subsecvente legate de perchezitii si utilizarea softurilor de supraveghere, precum si obligativitatea unei autorizari prealabile (art. 4). Masurile de protectie nu vizeaza doar furnizorii de servicii mass-media si personalul lor editorial, ci se extind si la orice alte persoane care, aflate in relatii profesionale sau obisnuite cu acestia, ar putea avea acces la informatii legate de sursele jurnalistice. Se instituie obligatia statelor de a oferi asistenta, prin intermediul unor organisme independente sau de autoreglementare, persoanelor carora li se restrange dreptul la protectia surselor, sunt supuse perchezitiilor sau supravegherii electronice.

Noutatea pentru Romania o reprezinta faptul ca prin EMFA este acum statuat un drept legal la protectia surselor pentru toti jurnalistii. Anterior Regulamentului EMFA legislatia romaneasca prevedea explicit acest drept doar pentru jurnalistii din audiovizual (prin legea audiovizualului), jurnalistii din radioul si televiziunea publica si cei din agentia nationala de presa Agerpres (prin legile de functionare ale acestor institutii publice de media). Protectia surselor jurnalistice, in general, era garantata prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea Articolului 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Transparenta

Conform articolului 6, furnizorii de servicii mass-media trebuie sa fie transparenti in ceea ce priveste proprietatea lor, punand la dispozitia destinatarilor serviciilor lor, in mod usor si direct accesibil, aceste informatii. La randul lor, autoritatile nationale de reglementare trebuie sa  dezvolte baze de date nationale privind proprietatea asupra mass-media.

Furnizorii de servicii mass-media trebuie, de asemenea, sa dezvaluie suma anuala totala a publicitatii de stat care le este alocata, si, de asemenea, veniturile din publicitate primite de la autoritatile publice sau entitati din tari terte.

Furnizorii de servicii mass-media sunt definiti ca fiind persoanele fizice sau juridice a caror activitate profesionala consta in furnizarea unui serviciu mass-media, care au responsabilitate editoriala pentru alegerea continutului serviciului mass-media si care stabilesc modul de organizare a acestuia (art. 2). Considerentul (9) din EMFA detaliaza: "Definitia unui serviciu mass-media ar trebui sa acopere in special transmisiile de televiziune sau radio, serviciile mass-media audiovizuale la cerere, podcasturile audio sau publicatiile de presa. Aceasta ar trebui sa excluda continutul generat de utilizatori incarcat pe o platforma online, cu exceptia cazului in care constituie o activitate profesionala prestata in mod normal cu titlu oneros, fie de natura financiara, fie de alta natura". Aceste definitii intra in contradictie cu practica actuala a Consiliului National al Audiovizualului de a include in categoria furnizorilor de servicii mass-media si de a aplica legislatia din domeniul audiovizual tuturor celor care publica continut audiovizual pe internet, practica criticata de Asociatia pentru Tehnologie si Internet si ActiveWatch.

Independenta serviciilor publice de media

Numirea si revocarea directorilor si a membrilor consiliilor de administratie ai serviciilor publice mass-media trebuie sa indeplineasca criterii de transparenta si nediscriminare, astfel incat sa se garanteze independenta acestora fata de mediul politic (art. 5). Se limiteaza strict posibilitatea demiterii/terminarii mandatului conducatorului institutiei publice de media, la situatii exceptionale, bazate pe criterii prealabil definite. Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea de a se asigura ca serviciile publice de media ofera publicului lor o pluralitate de informatii si opinii, in conformitate cu misiunea lor de serviciu public. In acest scop, statele membre trebuie sa desemneze cel putin o autoritate de reglementare independenta pentru a monitoriza respectarea acestor obligatii (editoriale, finantare, numire/demitere a conducerii).

Prevenirea dezinformarii si a interferentelor externe

In conformitate cu articolul 17, Comitetul european pentru servicii mass-media (The Media Board) are sarcina de a emite avize cu privire la masurile luate de autoritatile nationale de reglementare de a restrictiona disponibilitatea serviciilor media audiovizuale provenite din tari terte si care prezinta un risc pentru siguranta publica, in special atunci cand acestea nu sunt independente fata de guvernul tarii de origine. In plus, Comitetul european pentru servicii mass-media este responsabil de definirea unei liste de criterii (inclusiv proprietatea asupra mass-media, structurile de gestionare si finantare, independenta editoriala fata de guvern si aderarea la mecanismele de autoreglementare care reglementeaza standardele editoriale) pentru evaluarea riscului pe care il reprezinta mass-media straine pentru siguranta publica in cadrul UE.

Eliminarea de catre marile platforme a continutului

Articolul 18 din EMFA extinde si completeaza regulile Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). EMFA ofera un cadru de protectie impotriva eliminarii nejustificate a continutului furnizorilor de servicii mass-media ca urmare a unei decizii a uneia din marile platforme (VLOPs). Pentru a beneficia de aceasta protectie, furnizorul de servicii mass-media trebuie sa demonstreze ca este transparent in ceea ce priveste structura sa de proprietate si sa fie independent din punct de vedere editorial de statele membre, organizatii politice, tari terte sau entitati controlate sau finantate de tari terte. De asemenea, acestia trebuie sa fie supravegheati de o autoritate sau un organism national de reglementare competent sau sa adere la un mecanism de coreglementare sau de autoreglementare in domeniul standardelor editoriale, care este recunoscut pe scara larga si acceptat in sectorul mass-mediei, din unul sau mai multe state membre.

Publicitatea din fonduri publice

Articolul 25 reglementeaza alocarea de fonduri publice pentru publicitatea de stat si contractele de furnizare sau de servicii. Acestea trebuie sa se acorde in conformitate cu criterii transparente, obiective, proportionale si nediscriminatorii. De asemenea, autoritatile si entitatile publice contractante trebuie sa puna anual la dispozitia publicului, prin mijloace electronice si usor de utilizat, informatii cu privire la cheltuielile publice cu publicitatea de stat: denumirile legale ale furnizorilor de servicii mass-media sau ale furnizorilor de platforme online de la care au fost achizitionate servicii; suma anuala totala cheltuita si sumele anuale cheltuite per furnizor de servicii mass-media sau furnizor de platforme online. In plus, organismele de reglementare sau alte autoritati sau organisme independente competente din statele membre trebuie sa monitorizeze acest proces si sa publice rapoarte anuale.

Prevenirea concentrarii proprietatii. Conditii de acces egale la publicitatea de stat

Articolul 22 cere statelor membre sa adopte norme specifice pentru evaluarea concentrarilor pietei mass-mediei ce ar putea avea un impact asupra pluralismului mass-mediei sau a independentei editoriale, distincte de evaluarile reglementarilor UE sau ale statelor membre in materie de concurenta.

Autoritatile nationale de reglementare

Articolul 7 impune statelor membre sa desemneze autoritati nationale de reglementare care sa coopereze in scopul implementarii EMFA. Aceste autoritati trebuie sa fie independente, sa aiba suficiente resurse financiare, umane si resurse tehnice pentru a-si indeplini sarcinile si sunt membri de facto ai Comitetului european pentru servicii mass-media.

Se infiinteaza Comitetul european pentru servicii mass-media

Articolul 8, care a intrat deja in vigoare pe 8 februarie 2025, a inlocuit Grupul autoritatilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) cu Comitetul european pentru servicii mass-media (The Media Board). Acesta este alcatuit din reprezentanti ai autoritatilor nationale de reglementare desemnati de statele membre si este asistat de Comisia Europeana (articolul 10). Romania este reprezentata in prezent in Comitetul european pentru servicii mass-media de catre Consiliul National al Audiovizualului

.

Active Watch.