Institutul International de Presa (IPI) si Centrul pentru Cercetare in Mass-Media si Jurnalism (MJRC) lanseaza azi a doua editie anuala a cercetarii Media Capture Monitoring Report: Romania (Raportului de Monitorizare a Capturarii Media: Romania), parte a unei serii mai ample, dedicate monitorizarii fenomenului de capturare a mass-media in statele membre ale Uniunii Europene. Pe langa Romania, alte sapte tari UE sunt incluse: Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Spania.

Cercetarea Media Capture Monitoring Report se concentreaza pe elementele Regulamentului european privind libertatea mass-mediei (EMFA), si anume independenta serviciilor publice de media si a autoritatilor de reglementare, folosirea abuziva a fondurilor publice pentru a influenta media, precum si asigurarea transparentei proprietatii si a pluralismului media. Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA) a intrat in vigoare in 8 august 2025, iar statele membre sunt obligate sa adopte reforme pentru a se alinia la noile reglementari.

Editia din acest an a seriei de rapoarte Media Capture Monitoring concluzioneaza ca desi EMFA a intrat in vigoare in august 2025, este probabil ca, in absenta unor prevederi clare si detaliate, multe tari sa caute sa ocoleasca spiritul reglementarii, limitandu-se la respectarea cerintelor formale fara a introduce mecanisme eficiente de implementare. In acest context, o mai mare transparenta si monitorizare independenta, cu implicarea societatii civile si a reprezentantilor partilor interesate din domeniul mass-media, ar putea contribui la reducerea incidentei interferentelor politice. Prin urmare, toate recomandarile formulate in evaluarea de anul trecut raman pe deplin relevante, deoarece riscurile structurale identificate nu au fost abordate si continua sa influenteze mediul de implementare.

Raportul noteaza ca Romania nu a implementat inca Regulamentul EMFA. Desi Ministerul Culturii a initiat unele consultari cu alte parti interesate, la nivel institutional, si cu unele organizatii neguvernamentale, pana in prezent nu a fost inaintat niciun proiect oficial de lege.

Principalele concluzii ale Raportului de Monitorizare a Capturarii Media: Romania (Media Capture Monitoring Report: Romania):

• Independenta autoritatilor de reglementare in domeniul mass-media
  In ciuda garantiilor de independenta prevazute de legislatie, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a demonstrat in mod constant de-a lungul anilor un nivel ridicat de influenta politica. Multi membri au fost anterior afiliati partidelor politice sau au avut alte conexiuni politice.
  In peisajul media media romanesc, caracterizat printr-o relatie omniprezenta si de tip clica, intre politicieni, proprietarii de media si jurnalisti, astfel de conexiuni personale apropiate reprezinta un risc semnificativ pentru independenta autoritatii de reglementare.
  Acest lucru este evidentiat de tendinta de a actiona lent si reticent in aplicarea sanctiunilor adecvate. In consecinta, autoritatea este perceputa ca un organism politizat care protejeaza interesele unor moguli media corupti, avand un impact negativ semnificativ asupra credibilitatii si autoritatii sale. In timpul alegerilor din 2024-2025, CNA a adoptat reglementari specifice pentru reflectarea campaniilor candidatilor in media audiovizuala. Unele au fost controversate, in special cele care permiteau radiodifuzorilor sa accepte plati de la partidele politice pentru continut editorial, cum ar fi interviurile cu candidatii. In urma alegerilor prezidentiale anulate, CNA si-a depasit si mai mult autoritatea, ordonand eliminarea unor materialele online protejate de libertatea de exprimare sau care nu se incadrau in jurisdictia sa, inclusiv dezinformari diseminate de conturi de socializare neinregistrate.

• Independenta serviciilor publice de media
  Serviciile publice de media au fost supuse constant unor acuzatii de politizare, cenzura, practici manageriale discutabile, coruptie interna si administrare financiara defectuoasa de-a lungul celor trei decenii de istorie democratica. Aceste acuzatii au avut un impact deosebit de negativ asupra perceptiei publice si credibilitatii celor doua institutii, in special asupra TVR.
  In ambele institutii se remarca absenta jurnalismului curajos si critic indreptat catre puterile politice si economice, din cauza obedientei istorice inradacinate.

• Utilizarea abuziva a fondurilor publice pentru influentarea continutului media
  Cadrul legal actual nu ofera garantiile necesare privind transparenta si corectitudinea alocarii fondurilor de publicitate ale statului catre institutiile media.
  Autoritatile publice, in special la nivel local sau regional, tind sa acorde publicitate platita in mod discriminatoriu, netransparent si preferential institutiilor media care se aliniaza intereselor lor politice sau financiare.
  Pe langa aceasta forma de finantare, fonduri publice ajung in institutiile media si din bugetele partidelor politice. Aceasta este o forma legala de subventie publica utilizata de partide pentru promovarea activitatilor lor in mass-media, printre altele.
  Sistemul actual de alocare a fondurilor publice catre institutiile media contribuie la politizarea excesiva a peisajului mediatic din Romania, generand o serie de dependente si distorsionand piata.

• Pluralismul mediatic si influenta politica/de stat asupra presei
  Piata media din Romania se caracterizeaza printr-o diversitate ridicata, totusi exista preocupari privind nivelul de polarizare politica, lipsa de transparenta a proprietatii si concentrarea proprietatii, toate acestea putand avea efecte negative asupra pietei. In paralel, s-a constatat o proliferare a unor noi institutii media independente, in special in mediul online.
  Cu toate acestea, fundamentele pietei nu sunt solide. Un numar semnificativ de institutii media depind de veniturile generate de proprietarii lor, care folosesc mass-media ca instrument pentru promovarea intereselor politice sau de afaceri. In alte cazuri, institutiile media sunt folosite direct de partidele politice sau de entitati ale statului, dupa cum a fost mentionat anterior.
  Cadrul de reglementare privind transparenta proprietatii media este in prezent limitat la piata audiovizualului. Nu exista reglementari privind transparenta veniturilor media. Companiile media nu au obligatia legala de a dezvalui informatii referitoare la veniturile generate din fonduri publice sau din publicitatea de stat.
  Cele mai recente ingrijorari legate de concentrarea pietei vizeaza posibila convergenta si fuziune intre institutii media si mari companii de telecomunicatii. Acest lucru se datoreaza faptului ca aceste companii puternice pot utiliza pozitia lor pentru a proteja institutiile media pe care le controleaza.

Rapoartele Media Capture Monitoring Report reprezinta un instrument important pentru organizatiile care promoveaza libertatea media si pentru factorii de decizie nationali, ajutand la ghidarea reformelor si monitorizarea modului in care statele membre isi indeplinesc obligatiile derivate din EMFA si alte reglementari.

Cercetarea a fost realizata in cadrul Media Freedom Rapid Response, un mecanism la nivel european care urmareste, monitorizeaza si raspunde la incalcarile libertatii media in statele membre ale UE si in tarile candidate. Mecanismul este cofinantat de Comisia Europeana.

Liana Ganea si Razvan Martin, membri ai echipei ActiveWatch, sunt co-autori ai raportului privitor la Romania.

Contact:

• Jamie Wiseman, Senior Europe Advocacy Officer - IPI, jwiseman@ipi.media

• Marius Dragomir, Project Editor - MJRC, mdragomir@journalismresearch.org

• Razvan Martin, researcher - ActiveWatch, razvan@activewatch.ro

Textul complet al cercetarii privitoare la Romania, inclusiv recomandarile formulate, pot fi gasite aici.