A existat dintotdeauna o cunoastere, o stiinta a vechilor scoli, civilizatii, religii, filosofii, o cunoastere tinuta secreta, pentru ca ea reprezenta sursa unei mari puteri si, prin urmare, cei care o primeau trebuiau selectati. Adica o stiinta esoterica, pentru cei putini, pentru cei alesi. Despre aceasta stiinta s-a vorbit mult, si cel mai adesea pe-alaturi de subiect, pentru ca cei din afara nu stiau nimic concret despre aceasta invatatura. Ea se preda doar in marile temple din vechime, adevarate scoli de misterii.

Exista la ora actuala in lume o sumedenie de scoli, scolite, asramuri, organizatii, cursuri, mai mult sau mai putin esoterice, care se lauda ca stiu adevaratul drum spre eliberarea omului din aceasta vale a plangerii, care promit toate cheile pentru autodescoperire si rezolvarea conflictelor interioare, dar, la o analiza de fond, se dovedeste ca toate acestea nu dau decat o invatatura incipienta, incompleta, lipsita de coerenta si suport logic. Se contrazic unele pe celelalte si ii lasa pe multi dintre cursanti intr-o stare de confuzie si intr-un labirint al teoriilor. E foarte greu de gasit scoala autentica de mistere, asa cum a existat dintotdeauna si care sa ofere omenirii mari initiati, precum un Pitagora, un Platon, un Hermes Trismegistul, un Saint-Germain, un Cagliostro, un Buddha s.a.m.d. Vechile scoli de mistere il initiau pe omul obisnuit in misterele vietii si ale mortii, ii ofereau raspunsuri la intrebarile esentiale: cine sunt, de unde vin si incotro ma indrept? Ii ofereau tehnici pentru a verifica ceea ce se gaseste dincolo de material. Cuvantul mister, la origine, provine din termenul mysterium care inseamna lucruri folositoare sufletului. Din aceste scoli de mistere, ulterior, s-au dezvoltat marile teatre antice care inca mai aveau un suport divin, o baza transcendentala si exprimau publicului marile adevaruri cosmice, cu scopul de a trezi constiinta multimilor prin chatarsisul revelator.

Gnoza este o astfel de stiinta a misteriilor si isi are originile inca de la inceputul lumii, al universului, este stiinta prin care Marele Arhitect a construit cosmosul. Nu o putem delimita in timp, ar fi absurd sa atribuim un inceput la ceva ce nu are inceput. E adevarat ca acum avem nevoie de o sistematizare a acestei cunoasteri, ca exista o programa prin care se transmite aceasta invatatura, adaptata secolului nostru si procedeelor de asimilare specifice mintii noastre, dar in vechime ea era transmisa oral, de la maestru la discipol, si se realiza fie sub forma invatarii din mers, a peripatetismului pe care il aplica Socrate, fie a meditatiei prin tehnica koanului, in care discipolul primea o problema ilogica pe care trebuia s-o rezolve, ca in Orient, fie prin discutii de grup, ca in crestinismul primitiv. Aceasta adaptare pentru secolul al XX-lea a fost facuta de marele filosof si antropolog gnostic dr. Samael Aun Weor, tocmai pentru a fi pe intelesul unei umanitati modernizate si tehnologizate, care si-a pierdut capacitatea de a capta prin intuitie semnificatia lucrurilor, care si-a pierdut telepatia, clarviziunea, clarauditia…. Acum avem nevoie de logica, de rationamente, de suport scris, de informatii transmise in mod stiintific si sistematic, pentru ca altfel n-am mai intelege nimic.

Din pacate, de-a lungul timpului si a istoriei subiective, scrisa de invingatori (si invingatorii scriu intotdeauna doar ceea ce vor) adevarata gnoza a fost atrofiata din cauza lipsei de intelegere si i s-au atribuit termeni precum erezie religioasa, secta, cunoastere presupusa a fi initiata, fanatism, dogma etc., deviind de pe drum pe multi cautatori ai adevarului.

Cuvantul gnoza provine din grecescul gnosis si inseamna cunoastere. Dar e stiut ca vechii greci aveau termeni diferiti pentru cunoastere. De exemplu existau termeni precum doxa (δ?ξα), episteme (?πιστ?μη) (fiecare dintre ei delimitand un anumit aspect al cunoasterii: ignoranta, credinta oarba, credinta constienta etc.) si gnosis (γν?σις) care era forma cea mai elevata a cunoasterii, cunoasterea revelatoare, directa. Acest cuvant provine din aceeasi sursa ca si sanscritul gnana, insemnand tot cunoastere revelatoare, directa, completa si spontana. De asemenea, cuvantul cneaz, ajuns la noi din slava veche, provine din aceeasi radacina indo-europeana. La inceput, un kneaz era un filosof, un v?dec, adica un initiat.

De aceea, gnoza este o cunoastere completa si nu partiala, apta sa-l conduca pe om la perfectiunea absoluta si la eliberarea totala. Insa pentru aceasta trebuie sa se studieze cele patru componente importante ale gnozei: filosofia, arta, stiinta si istoria religiilor lumii, toate acestea completate prin studii profunde despre anatomia oculta a omului, psihologie, introspectie, psihanaliza si meditatie. Mai intai este nevoie de partea teoretica a cursurilor, pentru clarificarea conceptelor, ca sa se poata urca mai apoi pe scara practicarii gnozei in viata de zi cu zi.

In domeniul filosofiei gnoza abordeaza marile teme care au framantat mereu omul: cine sunt?, de unde vin?, ce este moartea?, ce este viata?, de ce exista conflict interior?, ce reprezinta suferinta?, cum ne putem schimba viata?, exista predestinare? etc. De asemenea, gnoza ca filozofie ofera solutii pentru ca omul sa obtina un mod corect de a gandi, un mod corect de a simti si un mod corect de a actiona in acest univers, macro si micro. Toate acestea, bazandu-se pe intelepciunea straveche a marilor civilizatii ale Orientului si Occidentului.

In domeniul religiei, cursurile de gnoza studiaza formele care exista in marile religii ale lumii si arata ca toate se trag dintr-un trunchi comun, dintr-o religie unica, universala. Diversele denumiri ale divinitatii nu sunt decat exprimari ale aceleiasi divinitati arhetipale, iar conflictele dintre religii sunt cu adevarat absurde. "Toate religiile lumii sunt perle pretioase pe siragul Divinitatii", ne spune dr. Samael Aun Weor, pentru ca toate coincid in acelasi punct, atunci cand sunt cu adevarat intelese simbolurile pe care le exprima.

Ca arta, gnoza arata care sunt adevaratele valori ale creatiei. Descifreaza simbolurile ascunse in operele marilor maestri, fie ca sunt din pictura, arhitectura, muzica, teatru antic, fie ca sunt din scrierile vechi sau ale marilor poeti si scriitori ai lumii, explica ce este arta subiectiva, in comparatie cu arta obiectiva. Merita oare sa ne hranim cu kitschurile moderne, cu manele, cu pornografia sau e mai convenabil pentru noi sa ridicam standardul spre muzica clasica, spre poezia autentica, spre pictura transcendentala ca sa obtinem astfel marile beneficii ale esteticului pentru sufletul nostru?

Stiinta ca studiu in cadrul gnozei are ca tematici alchimia, kabala, numerologia, dimensiunile spatiului, puterea sunetului si a muzicii, secretul stiintei hermetice, a elementalilor naturii etc. De asemenea, ofera practici speciale pentru autodezvoltarea personala, pentru obtinerea credintei constiente si a discernamantului intre ceea ce este esoteric si ceea ce este pseudoesoteric sau chiar tenebros. Ce este fals si ce este adevarat in stiinta actuala, unde greseste aceasta, ce pericole ne asteapta si cum ne putem apara? Toate aceste probleme isi gasesc raspunsul in cursurile despre a patra dimensiune, dedublarea psihica, studiul viselor, stiinta jinas s.a.m.d.

In concluzie, gnoza, aceasta invatatura straveche, data noua astazi pe baza eforturilor doctorului Samael Aun Weor, de catre AGEAC, pe bancile de studii ale scolii vietii, reprezinta existenta traita in mod inteligent, clipa de clipa, bazandu-se pe filosofia momentaneitatii, a trezirii interioare, activand centrii superiori ai fiintei, prin intermediul artei, a esteticului, bucurandu-ne de misticismul regasit in marile religii, extaziindu-ne in fata simbolurilor ascunse din arheologiile antice, intelegand cu adevarat esoterismul si explicandu-ne, in mod practic, unde se termina materialul si unde incepe invizibilul.

Alina Sandra

Teatrolog si profesor de filozofie gnostica.

.

Foto - arhiva Marius Chiuzan.