Contrar stereotipurilor, USR si noua formatiune politica lansata de Dacian Ciolos, Miscarea Romania Impreuna, sunt partidele cele mai demagogice din spectrul politic actual. Am spus in ciuda stereotipurilor, pentru ca in discursul mediatic, populismul este, de regula, atribuit partidelor mai mari, PSD si PNL, fiind echivalat si confundat (uneori deliberat, alteori din ignoranta) cu propensiunea acestor formatiuni de a exprima opinii si revendicari majoritariste (care apartin unor majoritati largi din societate). Sigur ca si partidele mari sunt populiste, insa intr-o forma soft, de regula tradusa prin tentative de (re)compensare sociala a electoratului sau de preluare a atitudinilor majoritare. Asa se explica si asumarea, la nivel oficial, de catre PSD si PNL, a obiectivului Coalitiei pentru Familie de a organiza un referendum pentru clarificarea constitutionala a definitiei casatoriei. Pana si aceasta preluare a unei initiative populare, insa, este pusa in surdina de propriile calcule politice: PSD promite parteneriat civil pentru cupluri de acelasi sex, iar PNL a facut tot ce a putut pentru a tergiversa procedural referendumul.

In schimb, USR si MIR inaugureaza un soi de populism hard foarte bizar si destul de unic in peisaj european, antidemocratic. Este populism hard pentru ca regasim componente esentiale oricarui populism: salvationismul, justitiarismul (sub forma anticoruptiei) si pozitionarea antisistem/antipolitica. Ambele formatiuni pretind ca sunt miscari politice de jos in sus, emanatii ale societatii civile, conduse de profesionisti tehnocrati straini de jocuri politicianiste si interese ilegitime. Totodata, este populism antidemocratic prin faptul ca cele doua formatiuni sunt hotarat opuse majoritatilor din societate. Spre deosebire de toate celelalte forme de populism de pe plan european, care, de regula, preiau vocile nemultumitilor de status-quo-ul produs de elitele dominante, ele reflecta cu fidelitate agenda structurilor europene si sunt aliati politici ai sistemului bancar si ai multinationalelor.

Una dintre cele mai frapante dovezi in acest sens este furnizata de maniera in care aceste partide gestioneaza tema referendumului pentru casatorie. USR a abuzat, practic, de dreptul de sesizare la CCR pe legea care permite organizarea referendumului pe o tema care in mod evident este deja transata de aceeasi CCR: rolul presedintelui in procesul organizarii unui referendum. E greu de crezut ca USR nu are specialisti in drept si sa nu stie ca demersul nu are sanse, deci ca e gratuit. De fapt, USR practica acelasi tip de boicot politic caracterizat de abuzarea sau fortarea regulilor, procedurilor, pentru a-si atinge obiectivele politice: aici, evident, obiectivul fiind tergiversarea referendumului. De cealalta parte, MIR, lansata tocmai intr-o perioada in care tema referendumului este fierbinte, reuseste sa ocoleasca intr-un mod foarte… strident subiectul. Fara indoiala ca o astfel de abordare arata clar ca, de fapt, MIR este pe aceeasi lungime de unda cu USR in privinta aceasta.

Populismul antidemocratic este o inventie romaneasca si, cel mai probabil, o forma locala de gestionare a crizei sistemului european. Aflata in acuta pierdere de teren electoral, elita europeana, politica si financiara, cauta diverse strategii de relegitimare. USR si MIR sunt astfel de experimente politice prin care democratia in sensul tare al cuvantului este boicotata in numele salvarii poporului.

Autor:

Anghel Buturuga