Un semnal de alarma, indemnul de a ingriji si apara padurile Romaniei, sursa de sanatate si echilibru pentrucei de azi si pentru cei de maine. Ma suna tata deunazi sa-mi spuna ca imi trimite prin posta romana o carte, o carte care ma va interesa in cel mai inalt grad,o carte despre padure. Toata viata lui, tata a trait sub semnul padurii, de la prima scoala de normatori in silvicultura pe care a absolvit-o,pe cand era un pustan si pana acum, cand e octogenar si nu pridideste sa se miste prin verdeturile tainice ale muntilor.

Primesc desigur cartea si indemnul parintelui meu de-a-i spune repede ce parere am, cu o frenezie si o energie care ma fac aproape sa-l invidiez un pic! Evident, tema l-a acaparat!Recunosc si eu, e o carte interesanta si orgolioasa prin tema si mai ales mod de abordare o carte dedicata padurii, scrisa de Grigore Avram, autor cu valente multiple daca ar fi sa aruncam o privire asupra paginii din final pe care scrie cu orgoliu firesc " De acelasi autor." Caci Grigore Avram face parte din categoria specialistilor intr-un domeniu specific dar care se incearca si intr-ale literaturii. Lucru de asemenea normal daca ne gandim ca el vine din spatiul geografic marcat de Cosbuc pentru care tot romanul e nascut poet!

Grigore Avram a mai scris si inainte despre paduri, cu aplicatie pe zona care il propcupa, obiectul cercetarilor sale fiind mai exact Muntii Rodnei, deci e un impatimit al domeniului si un pasionat adevarat si incearca sa impace omul de stiinta si specialitate, cu spiritul cautator intr-ale metaforei, rezultand o carte pe care toti cei care iubesc verdeata, natura patriei, ecologia o vor citi cu satisfactie.Autorul a scris-o dintr-un imbold interior patetic si emotionant pe care il si marturiseste fara teama de lirism percutant : "Asa am ajuns sa doresc sa scriu aceasta carte si sa cred in vocea care vine din spatele casei mele si (mai ales) sa aud in intimitatea ei un semnal de alarma, la fel de real ca si pamantul de sub noi.Si tot asa am ajuns sa vad in viitor o tinta posibil de atins doar daca sufletele noastre se vor deschide suficient de mult pentru ca in interiorul lor sa intre lumina padurii. "

Sunt teme majore abordate cu intelepciune si ai ce sa inveti din aceste ganduri insirate cu destula rabdare, asa incat cel mai nepriceput dintre cititori si cel mai orasean ignorant dintre noi sa priceapa lucruri despre morfologia arborelui, structura padurii pe orizontala si pe verticala,regenerarea padurii si viitorul acesteia. De fapt cartea aceasta este un strigat de ajutor care spune :Salvati padurea, ea este viitorul nostru, garantia sanatatii neamului. N-o mai chinuiti, n-o mai calcati in picioare animati doar de dorinta de castig. Avem nevoie de corectitudine, de specialisti dar si de oameni cu suflet. 

Cel putin acesta mi se pare mie mesajul limpede dindaratul acestei lucrari. Analizele sunt clare si se bazeaza pe cunoastere,competenta, intelegere: "Constatam in primul rand o stare de discrepanta enorma in privinta procentului de impadurire intre zonele muntoase si cele de deal si, cu atit mai mult, fata de cele de campie. Constatam de asemenea in zonele joase o multitudine de terenuri drogate,practic nefolosite,partial sau total degradate si o lipsa totala din partea autoritatilor locale si centrale in sensul valorificarii prin impadurire a acestor terenuri. Constatam, cu bucurie de aceasta data ca o parte din suprafetele la care facem referire incep sa se vindece singure ,pe baza unor tratamente pe care si le aplica in mod constant natura,prin aparitia speciilor arbustive de tip paducel(Crataegus monogina),porumbar(Prunus spinosa),maces(Rosacanina) dar si a unor specii forestiere autohtone,cum ar fi fagul (Fagus sylvatica),stejarii(Quercus sp.) carpen ( Carpinus betulus),mesteacan (Betula pendula) sau aclimatizate la noi (salcamul,Robinia pseudacacia) .daca natura dovedeste ca se preocupa si ca-i pasa ce se intampla cu viata,despre noi, oamenii,nu putem spune acelasi lucru".

Moralismul autorului este total indreptatit caci ce s-a intamplat cu padurile Romaniei ( jaf, furt, indolenta sau ignoranta) e evident pentru toata lumea. Dar sunt atatea erori si nemernicii care s-au petrecut incat totul se amalgameaza si evident se pierde intr-un noian de explicatii.

Cartea aceasta este un strigat de ajutor lansat societatii, oamenilor obisnuiti, celor care nu stiu exact cum stau lucrurile, asa cum sunt eu de pilda si care pur si simplu se minuneaza .Autorul isi depaseste zona si aria pe care initial am crezut ca o va acoperi si incearca intr-un elan rousseau-ist,sa filozofeze,sa divagheze in spatiile umaniste vaste precum in eseul "Dragostea la arbori si la oameni." Nu stiu zau daca acest strigat de alarma va ajunge la urechile celor care pot face ceva. Dar poate ca putem face ceva noi, cei multi, cei ne-importanti si cei ne-bogati, cei neproprietari de mari paduri si nici chiriasi impertinenti ai cabinetelor sefilor de-o clipa. "In general,incetineala gandirii noastre este rezultatul alergarii continue dupa solutii la probleme marunte.Acordandu-le o importanta mult mai mare decat o merita, ne concentram toata atentia supra lor. Ne abandonam cu totul acestora pana cand viata noastra intra in derizoriu."scrie amar Grigore Avram si continua sententios:"Padurile naturale, tot mai putine in spatiul pe care il ocupam,stiu sa ne cladeasca in vremuri viitorul pe care ni-l dorim.Cum va fi acest viitor al nostru ,se poate observa din insusi felul in care arata padurea acum. La fel, cat de mult ne pasa de acest viitor,rezulta din cat de mult ne intereseaza lumea verde. Padurea si viitorul sunt atat de bine legate unul de celalalt,incat a scoate din ecuatie pe oricare dintre cele doua inseamna a le elimina pe amandoua.Fara padure, noi nu avem viitor." Am inchis cartea lui Grigore Avram cu un suspin si am vrut sa il sun pe tata, sa-i spun cat de mult m-a pus pe ganduri tot ce-am citit. Mi s-au perindat prin memorie padurile copilariei, Muntii Rodnei, tainica bogatie a brazilor si apoi am revazut durerea defrisarilor, a coastelor erodate, a trunchiurilor barbar retezate prin unele locuri in care cei prea puternici si prea imbogatiti peste noapte au facut ce-au vrut, distrugand. Distrugand precum se vede viitorul nostru,al tuturor. Ce putem face ? Cartea "Padurea altfel"(Editura Karta Graphic) e un strigat de ajutor catre noi, toti cetatenii, ca sa aparam ce mai putem apara din lumina padurii.

Cleopatra Lorintiu.