Palatul Parlamentului din Bucuresti,cunoscut inainte de 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului, masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime, si 92 m sub pamant. Are 9 nivele la suprafata si alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Casa Poporului-Palatul Parlamentului este cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume. Cladirea Palatului Parlamentului se afla situata in partea centrala a Bucurestiului (sector 5), pe locul care astazi se cheama Dealul Arsenalului, incadrat de strada Izvor la vest si nord-vest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertatii la est si Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se afla la 10 minute distanta de Piata Unirii si 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).

Dealul pe care se afla astazi Palatul Parlamentului este in general o creatie a naturii, avand o inaltime initiala de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertatii este inaltata in mod artificial.

Constructia -Dupa cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceausescu a cautat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investitii. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, in al carei proiect era prevazuta construirea Camerei Deputatilor pe Dealul Arsenalului. Acest proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecti ai vremii. In 1938 s-a anuntat inceperea demolarilor in vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Razboi Mondial si lucrurile au ramas doar pe hartie pana in 1983, cand a inceput construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficiala a asezarii pietrei fundamentale avand loc la data de 25 iunie 1984.

Cladirea are o suprafata desfasurata de 330.000 m², inscriindu-se, dupa World Records Academy, la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparatie se poate mentiona ca aceasta cladire depaseste cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt, si de aceea unele surse o caracterizeaza ca pe o constructie "faraonica".

Dupa cutremurul din 1977 Nicolae Ceausescu a ordonat "reconstruirea" Bucurestiului ca un nou oras, de sine statator. In anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel national pentru reconstruirea Bucurestiului. Concursul a durat aproape 4 ani si a fost castigat de Anca Petrescu, o tanara arhitecta de numai 28 de ani, care a fost numita arhitect sef a acestui proiect exceptional de controversat.

Santierul propriu-zis a inceput in anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei si relocarea a peste 40.000 de oameni din aceasta zona. Acest proiect de reconstruire a Bucurestiului, cuprindea o serie de cladiri cum ar fi: Palatul Parlamentului - Casa Republicii, Ministerul Apararii Nationale, Casa Radio, Hotelul Marriott - Casa de Oaspeti, Casa Academiei Romane, Parcul Izvor si Bulevardul Unirii - Victoria Socialismului. In 1989 costurile clädirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar in 2006 la 3 miliarde Euro.

Date generale -Dimensiunile cladirii

lungime - 270 metri

latime - 245 metri

inaltime - 86 metri (peste cota 0)

adancime 92 metri (sub nivelul solului)

suprafata construita la sol - 66.000 metri patrati

Resurse folosite - Pentru realizarea acestei impunatoare cladiri s-au folosit:

1.000.000 m³ de marmura

5.500 de tone de ciment

7.000 de tone de otel

20.000 de tone de nisip

1.000 de tone de bazalt

900.000 m³ de esente de lemn

3.500 de tone de cristal

200.000 m³ de sticla

2.800 de candelabre

220.000 m² de covoare

3.500 m² de piele.

La constructie au participat 700 arhitecti si aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat in trei ture, 24 ore pe zi.

Structura si compartimentarea

Pe verticala se disting trei registre, care corespund totodata si unor zone functionale distincte.

Cladirea are aproximativ 1000 incaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali si saloane, patru restaurante, trei biblioteci, doua parcari subterane, o sala de concerte.

Numele salilor si saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese dupa 1989, ele evocand evenimente importante din istoria poporului roman sau personalitati cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de aspiratia romanilor pentru Unire si de istoria parlamentarismului in Romania.

.

Foto-reportaj de Marius Chiuzan

.