Zona etnografica a Tinutului nasaudean este cunoscuta in tara si peste hotare prin frumusetea portului traditional, prin magia culorilor si arta mestesugareasca rar intalnita in care se confectioneaza costumele populare. Un element care detaseaza aceasta zona de toate celelalte, prin specificul sau si intregeste imaginea acestui port, este clopul cu paun, una dintre piesele importante ale costumului barbatesc. El a devenit un simbol al acestor meleaguri strabune si este pus semn de intrare in judetul Bistrita- Nasaud.

Aceasta podoaba vestimentara isi are originea in comuna Salva si se purta doar in cateva sate din jurul localitatii, unde este atestata pentru prima oara la inceputul secolului al XX-lea. Etnografii Aurel Bodiu, Maria Golban, Virginia Linul sustin ca modelul s-a raspandit apoi si in Runcu Salvei si Mocod. Majoritatea tinerilor de pe meleagurile nasaudene au devenit treptat purtatorii clopului cu paun, cuprinzand satele de pe Valea superioara a Somesului Mare , a Salautei, a Rebrei si intr-o masura mai mica pe Valea Ilvelor. In zilele de sarbatoare se faceau adevarate parade ale portului popular in Salva, Cosbuc, Telciu, Runcu Salvei, Mocod, Rebra sau Parva.

Istoricii presupun ca ideea impodobirii clopului obisnuit cu pene de paun ar proveni de la modelul coifului roman care avea la baza calotei ornamente din pietre pretioase ori semipretioase, continuate cu o creasta ( crista ) longitudinala in care se fixau pene colorate, in functie de natura armei si a gradului militar. Dupa culoarea si forma penajului, ostasii puteau fi recunoscuti usor in orice imprejurare.

Arta confectionarii acestei parti componente din costumul popular apartine mesterilor din comuna Salva. Numarul lor n-a fost niciodata mare, pentru ca este o munca migaloasa si presupune multa indemanare si o experienta deosebita. Astazi au ramas putini mesteri care cunosc toate secretele acestui mstesug. Este vorba de Mihai Lucian Todoran si Leon Jora, acesta din urma are 68 de ani si "ar vrea sa le transmita si altora meseria, dar nu are cui’’. Lucreaza in atelierul Virginiei Linul, una dintre cele mai renumite creatoare de costume populare din tara, care si-a transformat casa intr-un "muzeu viu’’, in care se gasesc costume vechi de 150 de ani, dar si foarte multe noi.Ea vrea sa nu-i lase pe romani sa uite de portul lor traditional.

Clopul este confectionat dintr-o stofa de culoare neagra pe care este asezata o roata, un evantai din pene de paun, legate intre ele cu ceara si puse pe mai multe straturi. Fiecare clop poate avea, trei, cinci sau sapte randuri de pene, iar numarul lor exprima bunastarea familiei din care provine feciorul respectiv. Pentru un clop cu mai putine randuri sunt necesare 100 de pene, iar intr-unul cu sapte randuri intra cate 600-700, ceea ce inseamna ca trebuie adunate penele de la 7 pauni, iar pentru a finaliza lucrarea e nevoie de doua zile de munca. In ceea ce priveste pretul, acesta porneste de la clopul cel mai simplu, in valoare de 600 lei si ajunge la 2000, pentru cel cu mai multe randuri. Penele sunt obtinute de la paunii crescuti in gospadaria proprie a mestesugarului sau a altor locuitori din sat.

Purtatul clopului de-a lungul timpului a fost o adevarata competitie in lumea satului nasaudean. Chiar si feciorul mai putin instarit se straduia sa isi intregeasca costumul. Se purta inainte de casatorie, dupa care, clopul era vandut, pentru ca era cea mai spectaculoasa, dar si cea mai costisitoare parte a costumului traditional. La Sangeorz Bai, fetele poarta pe cap "paunitele’’care constau dintr-o bentita cusuta cu multe margele si cu doua pene de paun asezate lateral in dreptul urechilor.

Astazi, clopul cu paun nu lipseste din costumatia anasamblurilor folclorice, mai ales a celor din judetul Bistrita-Nasaud. Unul dintre cei mai cunoscuti interpreti de muzica populara, care poarta cu mandrie clopul cu paun, este Alexandru Pugna. El este si realizatorul unui Festival-concurs numit "Pana de paun’’care se bucura de o larga participare, fiind o rampa de lansare si de promovare a tinerelor talente.

Clopul cu paun este admirat la Festivalurile internationale si in cadrul expozitiilor organizate in multe tari din lume, unde costumul nostru popular a castigat numeroase premii, fiind apreciat pentru frumusetea si spectaculozitatea pe care o da aceasta piesa a ingeniozitatii mesterilor salaoani. Oriunde veti vedea un clop cu paun, puteti fi siguri ca acesta este din judetul Bistrita - Nasaud.

Mircea Darosi