Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Miercuri 17 Iulie 2024 - 14587
Stramosii lui Ion Creanga, originari de pe meleagurile Bistritei si Nasaudului.

Una dintre problemele mult controversate din istoria literaturii noastre, privind originea stramosilor lui Ion Creanga, autorul "romanului copilariei universale’’, a fost pusa in lumina adevarului istorico-literar de catre scriitorul Teodor Tanco. Pornind de la relatarea humulesteanului ca neamul mamei sale a plecat din Ardeal din "cauza papistasiei’’, cercetatorul intreprinde un amplu studiu, avand la baza ceea ce s-a scris pana atunci in acest domeniu. Mai intai a luat in considerare punctul de vedere al lui George Calinescu, care constata ca " familia dinspre mama a lui Creanga se poate socoti curat ardeleana, de vreme ce mosul insusi, tatal mamei, venise odata cu parintii de dincolo’’. A ramas nelamurit insa, locul precis al originii pe care il reclama termenul" dincolo’’ folosit de marele carturar in "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent’’.

Criticii literari, Vladimir Streinu, Gheorghe Ungureanu, Petru Rezus, Nicolae Tamiras si altii se ataseaza ideii ca stramosii lui Creanga se trag din Ardeal, dar au putine argumente pentru posibilele localitati pe care le sustin. De pilda, Vladimir Streinu mentioneaza localitatea Cring- Fagaras, iar altii insista asupra satului Cranga din Maramures, dupa care si-ar fi luat si numele. Gheorghe Ungureanu spune ca, in catagrafia tinuturilor Moldovei din anul 1774, intre locuitorii satului Pipirig este trecut si Stefan Creanga "barsanul’’, adica stramosul ce venise din Tara Barsei.

Teodor Tanco se opreste asupra originilor nasaudene si bistritene ale stramosilor lui Ion Creanga. El porneste mai intai de la o informatie extrasa din studiul carturarului Pompei Boca despre localitatile somesene care a descoperit numele lui Creanga scris in grafia specifica vremii, intr-o conscriptie fiscala din 1750, in satul Ilva Mare, unde figura contribuabila Titiana Kranki. In alte tabele de impuneri anuale din 1754/1755, apare numele de Stephan Kranki din Rodna, proprietar in Ilva Mare.

Dupa militarizarea tinutului nasaudean (1763), datorita nemultumirilor aparute, multi locuitori ai satelor de pe Somes au luat drumul pribegiei.Cauzele au un substrat economic, politic si religios. Dintr-un document intocmit de autoritatile militare austriece din anul 1764, gasit la Ilva Mare, rezulta ca, in dreptul numelui Stephan Kranka si Toader Kranka este scris in nemteste "auf in mold.’’(Aufugitivus in Moldaviam ), adica "fugit in Moldova’’. Odata cu ei au plecat si alte cateva familii de aici care s-au stabilit in patria literara a celui ce va deveni marele scriitor din Humulesti. Aceasta marturie documentara constituie cheia care deschide poarta spre lumea transilvana a stramosilor lui Ion Creanga.

Dupa parerea lui Teodor Tanco, este posibil ca Stefan Creanga din catagrafia moldoveana sa fie unul si acelasi cu cel inscris in documentele din Ilva Mare. Autoritatile austriece urmareau cu strictete pe cei plecati " dincolo’’, intocmind statistici de interes militar, care au devenit importante documente pentru mai tarziu. Plecarea din Ardeal, de la Ilva Mare, dar si din alte localitati din aceasta zona, se petrece in secolul al XVIII-lea, fapt confirmat si de catre istorici. Din documentele cercetate rezulta ca cei plecati s-au asezat in vreo16 localitati in Moldova, intre care si familia lui Stefan Creanga, care dupa 10 ani este gasita in doumentele administratiei de aici. Autorul acestui studiu spune ca bejenarii ilveni si someseni erau insotiti de preoti, invatatori, meseriasi, capetenii, pentru ca nici soarta lor nu era cu nimic mai buna in Tinutul nasaudean. Sunt amintite in acest sens doua localitati moldovenesti :Balaceana, unde se afla invatatorul Grigore Cretul din Ilva Mare, si Botosana, cu doi invatatori : Iacob Stirciu din Maieru si Maftei al Popii din Ilva Mare.

Profesorul nasaudean, Sandu Manoliu, moldovean de origine, scria in "Anuarul Scolii Normale din Nasaud’ca, "N-ar fi exclus ca nasaudenii sa si-l revendice pe cel mai mare prozator moldovean’’.Iata ca a sosit si timpul.

Studiul lui Teodor Tanco, dar si a celorlalti cercetatori amintiti, nu se refera numai la cei mai apropiati membri ai familiei Creanga, adica la mama si la tata scriitorului, ci este extins la intreg neamul crengestilor : bunici si strabunici, atat din partea tatalui cat si a mamei, unchi si matusi,verisori, cumnati, etc.

Conform datelor depistate de catre ilustrul nostru cercetator, referitoare la Ilva Mare si analizate cu multa atentie, tabloul genealogic incepe cu strabuna Tatiana Kranka. In acest sens, neamul coboara spre scriitor prin 6 generatii : 1700 Titiana Kranki - 1723 Stefan Kranka -1746 Mihai Creanga - 1769 Ioana Creanga - 1796 David Creanga - 1812 Smaranda Creanga - 1837 Ion Creanga. Incrangatura paterna a scriitorului e moldoveana. Cele patru generatii cunoscute, conform datelor de arhiva, au un inceput documentat abia in mijlocul secolului al XVIII-lea : 1748 Ionita Ciubotariul razes - 1809-1858 Stefan Ciubotariu - 1837, Ion Creanga.

Se iveste insa intrebarea, de ce autorul "Amintirilor din copilarie’’ nu poarta numele tatalui sau, , asa cum ar fi normal ? Raspunsul este motivat prin aceea ca, numele de Stefan a Petrei Ciubotariul nu era ridicat la rangul istoric de nume de familie, ci avea un rost simplu, uzual, de a-l deosebi de ceilalti oameni din sat. Tot din nemuritoarele sale amintiri aflam ca Nic’ a lui Stefan a Petrei, a fost inscris la scoala cu numele bunicului sau Creanga si a intrat cu el in literatura. Altfel l-am fi cunoscut sub numele de Ion Ciubotariu.

Referitor la cea de-a doua localitate din judetul Bistrita-Nasaud, satul Gledin, apartinator astazi comunei Monor, acelasi neobosit carturar arata ca bunica, din partea mamei lui Ion Creanga era Nastasia lui Ciubuc Clopotarul din Ardeal, de care Smaranda era foarte mandra si era ruda cu Iacob Stamati, ardelean si fost calugar la Neamt. Chiar scriitorul afirma ca, "Mitropolitul Iacob, care era oleaca de" cimotie’’cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul, bunicul mane-ta Smaranda, al carui nume sta scris si astazi pe clopotul bisericii din Pipirig, tot din Ardeal stia putina carte ca si mine ; si apoi a pribegit de acolo, ca si noi, s-a tras cu bucatele incoace, ca si Dediu din Vanatori si alti mocani’’ (Ion Creanga, Amintiri, povesti si povestiri)

Denumirea de " mocani’’este atribuita locuitorilor de pe Valea Sieului, iar Monorul si Gledinul este un centru al acestei categorii sociale. Cele trei nume amintite de insusi autorul, Ciubuc Clopotarul, Iacob Stamati si Mos Dediu constituie punctul de plecare pentru afirmatia ca cele doua tulpini ale Smarandei Creanga, tata si mama, erau de origine ardeleana.

Teodor Tanco este ferm convins ca strabunii lui Ion Creanga sunt originari din judetul Bistrita-Nasaud, iar cele doua localitati, Ilva Mare si Gledin sunt indreptatite pentru o asemenea revendicare. In semn de recunostinta si inalta pretuire, intelectualii din Ilva Mare au gasit de cuviinta sa dea scolii din localitate numele lui Ion Creanga.

Referitor la acest studiu realizat de Teodor Tanco, criticul literar Petru Poanta spunea ca este "cea mai spectaculoasa contributie, probarea documentara a originilor bistritene si nasaudene ale stramosilor lui Creanga, respectiv ale bunicilor dinspre mama. Nu mai avem de-a face cu o ipoteza fantezista, ci cu un fapt demonstrat’’.


Prof. Mircea Darosi.

0 comentarii4459 vizualizări19 martie 2015




rss 2.0
rss 2.0