Manastirea Nicula este cunoscuta ca una dintre cele mai vechi asezaminte monahale din spatiul romanesc. Aici exista asa-zisa scoala pentru "grija sufletelor si invatatura pruncilor’’. In 1326, Nicula era o padure, in care si-a gasit rostul vietuirii pustnicul Nicolae, cel care va imprumuta numele padurii, satului si manastirii. Prima marturie documentara a acestei asezari monahale este legata de existenta unei biserici de lemn in stil maramuresean, cu hramul" Sfanta Treime’’, datata in 1552. Incepand din 15 februarie 1659, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre locurile alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictata de preotul Luca din Iclod, in anul 1681, avea sa planga timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce urmau sa aiba loc in 1700, atat pentru viata monahala, cat si pentru intreaga ortodoxie romaneasca din Transilvania. Plangerea icoanei va da nastere picturii pe sticla, mestesug invatat si de sateni, devenind prima scoala de acest fel din tara noastra, dar se face cunoscuta ca o icoana facatoare de minuni si se afla in biserica noua ce poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului’’al carei praznic are loc in fiecare an la 15 august.

In acest colt de rai, de liniste si pace, de taina si de impacare sufleteasca si-au stabilit culcus in asteptarea trambitei de apoi, oameni de seama din cultura romaneasca, care s-au retras aici in ultimii ani ai vietii lor, ori si-au exprimat dorinta de a fi inmormantati in pamantul binecuvantat de Dumnezeu. Pe un platou intins din apropierea Bisericii stau randuite la umbra unor copaci seculari mormintele unor personalitati din lumea scrisului, precum Ioan Alexandru, Vasile Avram, Emil Giurgiuca, Ion Apostol Popescu si altii.

Poetul crestin Ioan Alexandru (1941-2000), autorul "Imnelor Transilvaniei’’, cel care a ars cu flacara nestinsa pentru neamul romanesc si pentru Limba romana, s-a nascut in satul Topa Mica din judetul Cluj. La Nicula a trait clipe fericite si a asternut pe hartie multe din creatiile sale, dar s-a stins din viata la Bonn, la numai 59 de ani si a fost inmormantat aici, indeplinindu-i-se dorinta, asa cum rezulta din versurile sale: "Pe dealu-acesta transilvan/ Copiii mei sa ma-ngropati pe mine/ Pe-aceste culmi dumnezeiesti/ Sa imi petreceti sufletul cu bine./ Sa fie codrul verde inflorit/ Ca nimenea sa nu ma bage-n seama/ Cum voi pleca in Patrie-ndarapt/ Ca un banut legat intr-o naframa’’.

Un alt astru aflat pe firmamentul poeziei romanesti este Vasile Avram (1940-2002 ) care, dupa o peregrinare de o viata prin tara, manat de misiunea dascaleasca si de promotor al culturii romanesti si-a dorit intoarcerea in satul natal Lemniu, judetul Salaj, dar se refugiaza la Nicula, unde isi petrece ultimele zile din viata fiind inmormantat alaturi de Ioan Alexandru

In Poaiana Maicii Domnului de la Nicula isi doarme somnul de veci si Emil Giurgiuca, (1906-1992 ), nascut in Diviciorii Mari de langa Gherla, poet si traducator roman, unul dintre cei mai activi si mai importanti reprezentanti ai grupului de "tineri poeti ardeleni’’ Tot aici este inmormantat profesorul universitar, scriitorul si folcloristul de renume, Ion Apostol Popescu, (1920-1984 ), autorul lucrarii monografice "Arta icoanelor pe sticla de la Nicula’’.

Cea mai fierbinte dorinta a Mitropolitului Bartolomeu Anania a fost aceea de a fi inmormantat "intr-o groapa de pamant reavan’’, pamant de la Nicula" loc drag inimii sale, dar motive bine intemeiate au facut ca mormantul Prea Sfintiei Sale sa fie presarat doar cu tarana adusa din incinta manastirii.

In memoria celor care se odihnesc aici, se tin anual "Colocviile de la Nicula’’ care se desfasoara in cladirea Centrului de Studii Patristice "Stefan cel Mare’’,ceea ce ii confera manastiri un adevarat rol de focar al spiritualitatii romanesti.

Mircea Darosi.