Din cand in cand, cercetatorul din cetate, Liviu Paius, scoate la lumina rezultatele cercetarii sale, de preferinta folclorul din Tara Nasaudului  sub genericul "Pagini somesene". Recent ne-a incantat cu volumul lll, scos la Editura Charmides, o carte consistenta, bine documentata ce totalizeaza aproape 500 de pagini.

            Volumul reda aspecte din creatiile oamenilor muntilor cu personaje supranaturale: zane, zmei, iele, Muma Padurii, Fata Padurii si alte fiinte ale vazduhului, ce apar in creatiile populare cu o mare diversitate in credinta. Liviu Paius a adus la un loc personaje mistice fiecare cu povestea sa, provenita din perceptia omului simplu in fata naturii, creand un corp imens de legende ale naturii inconjuratoare, naratiuni reduse ca intindere epica, care cauta sa explice obarsia unor fenomene sau sa comenteze fapte si figuri din trecutul obstei satului.

            Folcloristul rodnean, traieste la poale de munte, comunica cu satenii, fiind un excelent cunoscator la granita dintre supranatural si real, fiind curios de a afla tot ce se intampla in jurul lui in anumite momente ale zilei sau in anumite perioade ale anului.

            Zilele trecute l-am vizitat acasa, acolo la poale de munte, unde am apreciat perspicacitatea sa si talentul in arta lemnului. Intreg mobilierul este  confectionat si sculptat de mainile lui atat de dibace. O camera taraneasca  dotata cu de toate, da valoare casei si il include printre etnografii de seama ai tinutului nostru. Aici am facut cunostinta cu personajele ce supravietuiesc in cartile sale. A batut o toaca si au aparut ielele, fete dornice de joc care sunt in stare sa rapeasca feciorii frumosi spre a le dansa. A suflat dintr-o trompeta si a iesit din horn  Zburatorul, cu intentia de a speria fetele neascultatoare. A cantat din fluier si din gramada de lemne si-a scos capul Fata Padurii, draguta pacurarilor, cat si Omul Noptii -Varcolacii, care sfasie luna, insangerand-o.

            Aceste personaje si multe altele, dau curs legendelor satelor somesene si s-au extins pe toate vaile ca de exemplu Legenda Benesului, unul din Muntii Rodnei sau Legenda Sfantului Nepomuk, legende diverse ca si conceptie despre viata si tematica abordata, cu principii de etica moral-religioasa.

            Benes, era un boar sarac, care face pact cu diavolul spre a iesi din saracie. Tematica, mesajele difera de la un sat la altul. Fiecare e considerata ca o noutate. De fapt legendele exprima inclinarea oamenilor de a interpreta anumite fapte si fenomene dupa propriile lor credinte arhaice. In ele gasim fenomene reale din natura interpretate in fel si chip, licarirea astrelor, stelele cazatoare, murmurul apelor, rezonanta stranie a picurilor de apa din pesteri, interpretarea urletelor animalelor, farmecul cantecului si coloritul pasarilor, miresmele florilor, vuietul vantului sau fapte de crestinare a oamenilor, ingeri, manastiri, ceremonii religioase, rugaciuni pentru protejarea recoltelor si a animalelor sau descantece  pentru a opri zanele  facatoare de rau.

            Volumul are doua parti: "Studii de folclor" si "Culegeri inedite de folclor". In prima parte cercetatorul da explicatii privitoare la obarsia unor fenomene, a unor aspecte de detaliu chiar, sau sa comenteze si sa comemoreze fapte si figuri de seama din trecutul maselor populare. "Folclorul, spune autorul, este prima manifestare de creatie artistica a unui popor, manifestare cu valori multiple, moral-crestina, unele avand izvorul in Sfanta Scriptura cum sunt colindele sau cantecele de stea.

            Volumul contine idei de adanca si larga cuprindere fiind un ecou al trecutului, o arhiva a limbii vorbite, cu o valoare moral-educativa prin continutul de idei ce stimuleaza virtuti umane ca: harnicia, cinstea, vitejia, iubirea aproapelui, modestia, stigmatizand viciile: lenea, betia, trufia, lasitatea, ura, minciuna, desfraul etc. Autorul scoate in fata valoarea artistica a folclorului, fiind totodata si o sursa de inspiratie pentru creatia culta, se transmite prin viu grai, cu elemente artistice - muzica, literatura, poezie, teatru, dans si port popular.

            Informatii pe astfel de teme le primim de la marele enciclopedist roman Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae", dovada vechimii folclorului romanesc, confirmata si de eruditul calugar Ioan Caianu in primul document de muzica scrisa cu notatie liniara, aparut in 1680 si contine zece melodii populare romanesti. Urmeaza diplomatul austriac Franz Josef Sulzer care, in lucrarea "Istoria Daciei Transalpine", publica in 1781, zece jocuri romanesti, tot in notatie liniara . 

            Ramane in istoria folclorului romanesc Anton Pann, cel istet ca un proverb, ca primul folclorist roman veritabil cu creatiile sale "De la lume adunate si iarasi la lume date", alaturandu-i-se pe parcurs si altii cum sunt: Gavril Musicescu, Ion Vidu, Sabin Dragoi, Tiberiu Bredicianu, Timotei Popovici, Emilia Comisel, Gheorghe Oprea etc., adevarate albine lucratoare, unii chiar regine in stupina creatiei populare romanesti, unde il incadram si pe autorul volumului de fata Liviu Paius, care aduna si transmite spre generatiile viitoare aceasta comoara de suflet romanesc parafrazandu-l pe George Breazul: "nu e datorie romaneasca mai vrednica de a fi indeplinita si nu e osteneala mai de folos decat sa facem partasi pe cei mai tineri ... de bunurile sufletesti  mostenite din vechime, iar zestre mai de pret nu e alta ca averea de cuget si simtire inchisa si pastrata cu sfanta grija in adancurile sufletului romanesc si crestinesc al mosilor si stramosilor nostri."

             Ioan Mititean.