
Zilele trecute, mai precis, joi, 24 noiembrie 2016, la Muzeul Graniceresc din Nasaud s-a dat viata unui manuscris din 1794, semnat de Ioan Sincai "La izvoara neamului", un manuscris folcloric romanesc inedit, scris in alfabetul chirilic si descalcit cu multa rabdare si migala, in cativa ani buni de scriitoarea din Tg. Mures, ELENA MIHU.
Manuscrisul folcloric a lui Ioan Sincai datat - Rain 28 mai 1794, are lipsa inceputul si sfarsitul cu care desigur, s-au dus multe si insemnate informatii, din care poate am fi aflat: cine a adus manuscrisul acasa pe meleagurile Bistritei, in chiar anul mortii sale, din Franta, de pe Valea Rinului, in grija cui a ramas pe front, dupa moartea autorului si chiar l-a pastrat cu sfintenie timp de doua secole. Se stie doar, ca ultimul proprietar a fost familia unui preot, unde a ajuns la noi prin osardia unui capitan - regretatul Gheorghe Petrovan, care l-a predat in anul 1983, Oficiului pentru patrimoniul cultural national al judetului Mures.
Manuscrisul lui Ioan Sincai este alcatuit din trei parti: Cartile populare si literatura bogomilica, literatura religioasa si prima Culegere de folclor romanesc. Cartea a fost prezentata de prof. Dimitrie Poptamas, directorul Fundatiei Culturale "Vasile Netea" din Tg. Mures, care a vorbit la superlativ despre stradaniile autoarei, ca despre o arta frumoasa pentru care cititorii simt o vie aplecare.
De la Bucuresti a venit la lansare maiereanul Milut Carbune, un cercetator de inalta tinuta care apreciaza initiativa autoarei care calatoreste pe un drum lung convinsa ca nu este popor in lume care sa aiba mai mare atragere de inima catre poezie, sa afle mai multa placere in cantece si versuri decat romanul. El vine de departe insotit de cantare cu care isi alina durerea, isi alunga grijile vietii si-si scurteaza calea pe jumatate, uitand de recea sudoare, ce-i curge pe fata, la sapatul cucuruzului, la stransul fanului, la secerisul bucatelor sau la culesul viilor, avand permanent in companie doinele si horele, iar in zilele de repaus merge la joc si la petrecerile din sat, unde gura nu-i sta niciodata. In scrierile culese de Ioan Sincai se scoate in relief romanul atat de indemanatic la toate si in special la poezie si povestire aceasta nepretuita comoara a poporului nostru.
Poezia poporala, spun vorbitorii - Liviu Paius, Ioan Seni, Ioan Mititean, Lucian Vaida, este istoria unei natiuni, ce conserva traditiile, moravurile si datinile unui popor precum si faptele sale glorioase bravurile, luptele, invingerile etc.
Manuscrisul folcloric de fata din anul 1794, la care facem referire, il atribuim lui Ioan Sincai, care a avut rabdarea sa adune de la soldatii, subofiterii si ofiterii Regimentului II de granita Nasaud si I Orlat, care in serile lungi si triste de pe front, departe de casa, au povestit si au recitat nestematele populare aduse din lumea satelor lor, pe care autorul le-a imortalizat in acest manuscris, ca elemente noi din preocuparile soldatilor graniceri.
Ioan Mititean
![]() | ![]() |
0 comentarii | 49 vizualizări | 29 noiembrie 2016 |