
Exista in lume un loc incarcat de sfintenie, unde sufletul fiecaruia dintre noi a imbracat prima data haina luminii. Spre aceasta oaza a sensibilitatii umane se indreapta cu glas nostalgic Ioan Mititean, scriitorul si publicistul plaiurilor nasaudene, strangandu-si la piept buchetul amintirilor despre satul natal. Cartea sa intitulata "Amintiri de peste rau’’, aparuta la Editura " Ecou Transilvan’’, Cluj-Napoca 2016, are valoare biografica si documentara. Autorul priveste retrospectiv satul copilariei, evolutia lui in timp si isi exprima fidelitatea si dragostea pe care i-o poarta. Asa cum rezulta din marturisirile sale, ea s-a nascut din dorinta de a imortaliza momentele importante din arealul traditional al satului romanesc, folosind cele mai potrivite forme de scriere : "memorii, jurnal intim, autobiografie, corespondenta, etc’’.
In centrul acestui univers sta chipul taranului, pe care il pune fata in fata cu trecutul si cu lumea de astazi, mereu in schimbare, cu ritmuri de viata din ce in ce mai alerte. Fiu de taran scolit in Cetatea spiritualitatii nasaudene, bun cunoscator al traditiilor si obiceiurilor stramosesti, Ioan Mititean este un slujitor al scrisului, facand din aceasta pasiune o adevarata arta.
Stilul evocator al acestor amintiri ne introduce cu usurinta in lumea autenticitatii, a formelor existentiale pure, a filozofiei incontestabile despre adevar si frumos. Intalnim in aceasta carte "clisee’’, "videoclipuri’’din viata satului, povesti, intamplari si marturisiri, care ne surprind in mod placut prin arta povestirii, prin claritatea si frumusetea cuvantului pus in tiparul sufletului sau. Chiar daca eseurile sunt texte independente, aparute in decursul anilor in presa bistriteana, puse acum in volum, alcatuiesc un tot unitar cu rezonanta unei fresce a satului romanesc.
Discursul sau narativ este bine conturat si se bazeaza pe o fraza asezata cu grija in text, bogata in continut si in tehnici stilistice, indeamna la lectura, emotioneaza, starneste curiozitatea si placerea de a savura informatia. Verbul este incarcat de sensibilitate si vibreaza in portretele oamenilor din Lusca, in rememorarea evenimentelor traite aici, in descrierea obiceiurilor si traditiilor din sat (hora, "berea’’sezatoarea, botezul, nunta, inmormantarea, etc). El priveste admirativ viata satenilor sai, insotindu-i, la munca pe camp, in gospodarie sau in alte imprejurari.Oamenii de seama isi gasesc un spatiu privilegiat, iar colectivitatea devine un personaj central. Cartea cuprinde multe texte in care se regasesc elemente ale graiului nasaudean, abunda aspectele de etnografie si folclor, de toponimie locala si porecle.
In miezul lucrarii staruie amintirile despre propria sa copilarie, despre scoala si biserica despre parintii sai, carora le aduce un pios omagiu prin aceasta bijuterie spirituala. Pagini memorabile ii dedica tatalui sau Vasile, trecut prin cele doua razboaie mondiale, ale carui istorisiri de pe front au un profund caracter documentar si sentimental. Intr-o lumina calda si plina de afectiune scalda chipul mamei sale, Raveca, careia ii datoreaza o adanca recunostinta pentru contributia ce a avut-o in formarea sa ca om.
Ioan Mititean se dovedeste un iscusit peisagist, manuind cu usurinta figuri de stil, care dovedesc ca sufletul sau este in stransa comuniune cu natura. Plimbarile in aer liber, drumetiile in imprejurimi sau descrierile unor locuri atat de dragi lui, i-au oferit prilejul sa-si inmoaie" penita’’in culorile cele mai vii ale cuvantului. Nu lipseste din aceasta integrala a sufletului, zbuciumul satului, vizitele neasteptate ale securistilor sau alte evenimente sociale petrecute de-a lungul timpului.
Cartea este insotita de numeroase fotografii alb-negru si color care, asezate intr-o anumita structura alcatuiesc o adevarata monografie in imagini a satului romanesc. Pentru aceasta minunata realizare, merita sincere felicitari.
Mircea Darosi.
![]() | ![]() |
0 comentarii | 21 vizualizări | 24 ianuarie 2017 |