
Comemoram anul acesta 50 de ani de la trecerea in lumea dreptilor a scriitorului Tudor Arghezi, cunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea liricii romanesti, ce a lasat o opera de originalitate exemplara: poezie, proza, pamflete si literatura pentru copii. Scriitorul Ion N. Theodorescu s-a nascut in anul 1880 la Bucuresti. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de catre scriitor, legandu-l de Argesi, numele vechi al raului Arges. Urmeaza cursurile Liceului "Sf. Sava". La varsta de 16 ani sub influenta magistrului Macedonski debuteaza cu poezie in revista "Liga ortodoxa", sub semnatura Ion Theo.
La varsta de 20 ani se retrage la Manastirea Cernica, incadrandu-se in viata monahala pe o perioada de 4 ani. In anul 1904 revine la viata obisnuita facand mai multe calatorii in strainatate la Paris, apoi la Manastirea Cordelielilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la, cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice.
Revine in tara si da zor publicarii versurilor, pamfletelor si articolelor polemice in diferite publicatii: "Facla", "Viata romaneasca", "Teatru", "Rampa" etc.
In timpul realizarii Romaniei Mari, este arestat pe timp de doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori, intre care si Ion Slavici, acuzati de tradare pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea Romaniei, fiind incarcerati la penitenciarul Vacaresti.
Cu mare intarziere ii apare in 1927, prima carte de poezie intitulata "Cuvinte potrivite", iar in anul 1928, sub directia sa apare ziarul "Bilete de papagal". In 1928 ii apare prima carte in proza "Icoane de lemn". In anii de detentie scoate placheta de versuri "Flori de mucigai", cat si volumul in proza pentru copii "Cartea cu jucarii", continuand cu alte creatii dedicate celor mici: "Cantec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" etc., opere ce imbogatesc manualele scolare.
Apar ca pe banda atatea alte creatii argheziene, cum sunt: romanul "Ochii Maicii Domnului", "Versuri de seara", romanul "Cimitirul Buna-Vestire", volumul de versuri "Hore si Lina", un lung poem in proza. In ziarul de informatia zilei "Bilete de papagal", publica o droaie de pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie, ziarul e confiscat, iar scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu. Iese din puscarie in anul 1944. Este reabilitat, distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 8o si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje in regimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind poezii cu tematica din noua viata sociala. Publica poemul "1907", "Peisaje", "Cantare omului", "Stihuri pestrite", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucuresti" si multe altele.
In 1966, se stinge rapusa de cancer sotia sa Paraschiva, iar dupa un an, in 1967 se stinge si el stabilindu-se alaturi de sotie in gradina casei lor din strada Martisor, astazi muzeu creat si intretinut o buna perioada de fiica sa Mitzura.
Lucretia Mititean.
0 comentarii | 154 vizualizări | 01 noiembrie 2017 |