De-a lungul secolelor, ideea unitatii nationale a fost mereu prezenta in constiinta poporului nostru. Un rol important in promovarea ei l-a avut literatura si arta. Primele manifestari scrise apar la mijlocul secolului al XVI-lea in literatura romana veche, reprezentata prin cartile religioase. Cei care si-au adus o contributie de seama la trezirea constiintei de neam prin istoricele lor "Letopisete...", au fost cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Au consolidat-o apoi corifeii Scolii Ardelene,  Petru Maior, Gheorghe Sincai, Samuil Micu si Ion Buduai Deleanu, care au contribuit prin intreaga lor activitate la "inchegarea si la infiriparea neamului romanesc intr-o singura unitate etnica ".  Purtatori de drapel pentru Unire  s-au dovedit reprezentantii literaturii pasoptiste, o epoca de avant si de mari creatii artistice : Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuta, Vasile Alecsandri, Andrei Muresanu, Nicolae Balcescu, Cezar Boliac, Costache Negruzi, Dimitrie Bolintineanu, George Baritiu. De acelasi ideal au fost animati si scriitorii care au trait evenimentul Marii Uniri, precum Octavian Goga,  Lucian Blaga, ori Liviu Rebreanu. Operele lor s-au dovedit a fi adevarate "arme" de lupta. Intrarea Romaniei in primul razboi mondial (1916) a facut ca multi dintre scriitorii nostri sa se inroleze in armata ca simpli soldati : George Toparceanu lupta pe frontul de sud din Dobrogea, este  luat prizonier si pe baza celor traite in razboi, va publica " Amintiri din luptele de la Turtucaia ".Pe acelasi front se va afla  si Octavian Goga,   a carui valoare  este recunoscuta si in randul armatei, drept pentru care i  se recomanda sa se retraga, pentru ca scrisul sau este mai de folos tarii. : "Cateva pagini scrise de dumneata echivaleaza cu cel putin doua divizii ", spune comandantul sau. Se refugiaza la Iasi, unde, impreuna cu Sadoveanu, Vlahuta si Lucian Blaga editeaza ziarul "Romania". Despre contributia lui Goga la infaptuirea unitatii nationale a tuturor romanilor vorbeste presa acelei vremi in care publica numeroase articole si poezii, facandu-se purtator de steag in batalia pentru realizarea acestui vis, asa cum spun si versurile sale : "Avem un vis neimplinit/ Copil al suferintii./ De dragul lui au raposat/ Si mosii si parintii " ( Noi ). Ca un ordin de chemare suna si versurile urmatoare : "Veniti, romani ! Porniti-va spre munte,/ V-arata drumul mortii din morminte/ Sa nu uitati a veacurilor carte, /Veniti, veniti ! Caci adevar zic voua, / Ori va mutati hotarul mai departe,/ Ori veti muri cu trupul frant in doua ! " (Latinitatea din transee ). Volumul "Strigate in pustiu " cuprinde apeluri pentru eliberarea romanilor aflati sub stapanire straina. Cuvintele lui se infigeau adanc in sufletul cititorului : " N-o sa fie atata incapere in sufletul d-voastra, cata durere va aduc eu din Ardeal"  sau "Viitorul Ardealului e in ranita soldatului roman" .  O mare rezonanta o au si poeziile din volumul "Cantece  fara tara ". La implinirea marelui vis al romanilor, poetul exclama cu entuziasm si mare bucurie : "Te-am daramat hotar de-odinioara,/ Brau impletit din  lacrimi si din sange,/ Veriga ta de foc  nu ne mai strange/ Si lantul tau a incetat sa doara" . Pe frontul din Transilvania si apoi pe cel din Moldova  s-a aflat si scriitorul Camil Petrescu, ramas cu urmari grave de auz din cauza bombardamentelor. El este autorul romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi " care evoca ororile  celei dintai conflagratii. In momentul cand Romania a intrat in razboi, Liviu Rebreanu avea o experienta militara, deoarece activase intr-un regiment al armatei austro-ungare. El a trait drama razboiului, dar mai ales, a fost marcat de situatia fratelui sau Emil Rebreanu, care a incercat sa dezerteze, dar a fost prins si spanzurat. Drama fratelui sau l-a determinat sa scrie romanul "Padurea spanzuratilor". Cel cea cantat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei si pana la dorobantii din  77, moare fara a fi vazut cu ochii pe aceia care au onorat din nou sfantul  drapel al tarii" , spune Nicolae Iorga despre George Cosbuc. In sufletul lui s-au reflectat toate aspiratiile neamului nostru, el insusi numindu-se "Suflet in sufletul neamului meu ".Ideea unitatii noastre nationale s-a reflectat si in domeniul celorlalte  arte. In pictura s-a afirmat Nicolae Grigorescu,  care a realizat numeroase tablouri ce oglindesc razboiul   pentru independenta de stat a Romaniei : Atacul de la Smardan, Grivita, Dorobantul si altele, fiind participant direct pe campul de lupta, iar Theodor Aman reda "Lupta de la Calugareni"  in care, eroul este Mihai Viteazul si in "Atacul de noapte" Vlad Tepes. "Hora de la Aninoasa" a aceluiasi autor este un veritabil simbol al unitatii si identitatii noastre. C.D. Rosenthal picteaza "Romania revolutionara", iar D.Stoica "Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia". Cel care a cucerit universalitatea in domeniul sculpturii a fost Constantin Brancusi, realizatorul Ansamblului de la Targu Jiu, dedicat soldatilor romani cazuti in primul razboi mondial : Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana infinitului. Un simbol al virtutilor neamului nostru sunt numeroasele busturi si monumente ale personalitatilor istorice ridicate in mai toate orasele tarii. In domeniul  muzicii, Ciprian Porumbescu se dovedeste un unionist convins, un militant al intregirii intre aceleasi hotare a spatiului limbii romane. El este autorul "Baladei", a "Cantecului gintei latine ", a "Imnului unirii " si a cunoscutului cantec "Pe-al nostru steag e scris unire ", etc. Renumit in acest domeniu este si George Enescu, autorul "Rapsodiei Romane". In arhitectura dainuie din cele mai indepartate vremuri vestitele catedrale, biserici, palate si manastiri ridicate cu atata maiestrie de catre arhitectii romani. Nici cinematografia n-a ramas mai prejos. Ne amintim cu drag de numeroasele filme istorice realizate de regizorul Sergiu Nicolaescu. Arta fotografica a intrat in istorie prin cele trei fotografii realizate de Samoila Marza in timpul desfasurarii actului de unire de la Alba Iulia. Pe una dintre acestea sunt identificati cativa nasaudeni, purtatori de drapel sau membri ai grupului aflati in prim plan : dr. Titus Slavoaca, dr.Pavel Galan, gospodar Marcu Boca (primul portdrapel ), inv. Ieronim Gales (al doilea portdrapel ), primar Ambrozie Gales, plt.Florea Ureche, pr. Iuliu Ceorceriu, gospodar Constantin Galan. Literatura si arta  a fost si va ramane  in istoria acestui popor o pagina de aur prin care cinsteste marele eveniment infaptuit la 1 Decembrie 1918.

Mircea Darosi