In preajma marelui eveniment al anului, un grup de scriitori din tara si-au exprimat gandurile de armonie si rememorare a evenimentelor din anul istoric 1918, cu texte si poeme inspirate din istoria noastra trecuta si recenta, gazduite de revista "AGORA LITERARA", revista ce apare trimestrial sub patronajul lui Al. Fl. Tene - director si Iulian Patca - redactor sef.

Revista aparuta recent, cu nr. 37, la Editura Napoca Star, este un omagiu la marea sarbatoare a Centenarului Marii Uniri, cu destainuiri si deschideri spre o noua lume, lumea poeziei, ca un edificiu imnic in memoria celor 100 de ani de la Marele Eveniment al anului. Fara cultul trecutului nu exista iubirea de tara, spunea Mihai Eminescu in anul 1881, un indemn de a aduna tot ce-i bun sub soare spre a infaptui Romania Mare.

Pe prima pagina, scriitorul Ionut Tene scoate in fata cea mai frumoasa statuie a lui Iuliu Maniu, de la Simleu Silvaniei, localitatea de nastere a marelui patriot, dezvelita la 5 februarie 2017, un monument de o frumusete artistica inegalabila, ce surprinde un Iuliu Maniu la varsta maturitatii, cu fermitatea deciziei lui pentru realizarea unirii Transilvaniei cu Romania.

Revista este bine structurata si  bine oranduita, cu multe ilustratii, citate, prezentari de carti, cronici, poezie si evenimente literare. Pe paginile cu sot, citim cronici literare, scriitori de marca si operele lor, iar pe paginile fara sot, facem cunostinta cu poezia si  poetii ce cladesc spatii de sarbatoare a gandului, o adevarata muzica a spatiului.

Scriitorul Ion Constantinescu, pretuind onoarea si demnitatea, prezinta romanul "Iubirile Vikingilor", autor Radu Vida. La pagina 6, Voichita Tulcan Macovei prezinta piesa in doua acte "Va somez, domnule doctor", scrisa de Al. Fl. Tene, poet, prozator, critic literar, dar mai nou, si dramaturg, tratand teme care se intrepatrund, creand intregul - istoria, puterea, proprietatea privata, securitatea, adevarul, utopia, stalinismul etc., o lectie de istorie sociala si politica si totodata de morala, ce pleaca de la evenimente reale din lagarul sovietic. Despre trilogia lui Teo Moldovan comenteaza Iulian Patca, Dumitru Fanateanu, Virginia Paraschiv, ca un viu si savuros roman de 1500 pagini, un roman de moravuri cu suficiente motive de voluptate literara, dezvaluind  o lume neconventionala, cinica, dezabuzata, pierduta-n vulgaritate, o lume in care fiecare tinde spre putere si bani.

La pagina 10, Titina Nica Tene prezinta pe poeta Ligya Diaconescu, cu poezia sa pentru copii, inspirata din  viata inocenta a acestora, un gen greu de abordat. Putini sunt poetii care indraznesc sa "urce" in universul copilariei, asa cum a facut  Agarbiceanu, Arghezi, Ana Blandiana, Ion Creanga, Petre Ispirescu, Otilia Cazimir, la care se alatura autoarea de fata ce a ilustrat plastic si sugestiv elemente si clipe din viata copiilor intr-un stil accesibil varstei lor.

Mintioanca Raveca Vlasin prezinta doua cronici scrise de un alt conjudetean, Iulian Patca "De dragul tau" si "Sa vii si maine", cu profunde mesaje de iubire ce sensibilizeaza sufletul oricarui cititor care a iubit sau care viseaza sa iubeasca vreodata.

Ferestre spre lumina sunt deschise de Domnica Bondabiuc in volumul "Bunavestire" si de poeta Antonia Bodea in volumul "Sa nasca un gand", prin care ne cheama sa luam parte la discursul poetic  acordat sufletului  cu trimiteri spre nazuintele de implinire ale eului poetic, care ravneste sa descopere unicitatea clipei ascunsa printre maruntisurile inerente vietii din lumea materiala.

Pagina 18 este ocupata de "Visul alb", proza scurta  semnata de Al. Fl. Tene, iar la pagina 20, Victor Vlad semneaza schita "Pisica neagra", daruri in cuvinte oferite limbii romane, cum foarte bine spune scriitoarea Lucia Elena Locusteanu la pagina 16.

Cronicile literare de la pagina 22, "Scrisori dintr-o alta viata" si "Ritualul germinativ al POESIEI", semnate de Lucia-Elena Popa si Ionel Bota, profesionisti ai condeiului in strategiile exprimarii lirice, cum sunt de fapt si Camelia Morar si Nicoara Mihali, cu cronicile "Destin Transfigurat" si "In versul eminescian", semnate de  Mariana Popan, cu povestea omului pe acest pamant, pe care o rescrie ca un "condei stelar".

Dupa cateva carti de poezie, de maxime si calatorie, Viorica Popescu vine cu o noua carte "Chip limpezit", un nou florilegiu de poeme cu tematica diversa, cu tenta de scenarii filozofice, religioase si istorice cu o ipoteza tulburatoare "Parintii limbii latine", citandu-l pe savantul  Miceal Ledwith, consilier al papei Benedict, care afirma ca latina culta se trage din limba romana straveche, si nu invers. Un mic studiu istoric face Emil Muresan in cartea "Romania din inima mea, care asa cum spune Al. Fl. Tene, presedintele Ligii, pune voalul miresei peste litografii de viata din istoria noastra,trecuta si prezenta.,o caramida la temelia edificiuluiu imnic ridicat celor 100 de ani de la Marea Unire. Fata in fata, pe aceeasi pagina, expune si Nicolae Valareanu Sarbu  prin "Geometriile spatiului", tratate de Daniel Marian, prin destainuire, descifrare si deschidere spre o taina necuprinsa  a autocunoasterii ce invinge un intreg noian de singuratati.

    Antologia Centenarului Marii Uniri, coordonata de Voichita Palacean-Veres este emblematica pentru Liga Scriitorilor, unde  sunt adapostiti 67 de autori , prezentati cu ilustratii si grupaje reprezentative din scrierile lor.

Renumitul carturar blajean Ioan Buzasi vine cu volumul "Din lirica transilvana a unitatii nationale", o antologie aparuta la Editura Ecou Transilvan, cu secvente de folclor, "Cantecele Iancului" si texte reprezentative de la Ion Budai Deleanu si Andrei Muresanu. Cu cartea calda de pe raft vine si Vasile Puscas, cu o carte dedicata Centenarului cu documente istorice  ce reconstituie istoriografic faptele, atmosfera si relevanta deciziilor din 1918. Scriitorul Iulius Predusel, din Constanta, vine cu o antologie comentata de poezie romaneasca patriotica.

   Paginile fara sot sunt ocupate de 100 de pozii, ca embleme ale identitatii nationale, cu mesaje de suflet pentru toti cei care simt si traiesc romaneste, semnate de poeti din multele filiale ale Ligii, condeieri ce iubesc aceasta tara pentru ca aici au primit scanteia divina, prima lucire de viata, prima raza de lumina si primul sarut al mamei, dupa cum spune  Stefan Visan.

   Ioan Mititean