In asteptarea clipei sublime!

Pe aripa sufletului involburat
Si chinuit de-o Pasare Maiastra
Astept increzator si tulburat
Un licar si-o lumina albastra.

Sa se coboare-n valuri necuprinse
Peste dor si peste soarta mea
S-atinga suflete incinse
In jocul nemuririi de-ar putea

O lacrima, un fulger si un dor
Imi rascoleste inima-n vapaie
Sublima clipa, sa nu-mi fi trecator
Al unei vieti din frageda odaie,
Ce curge lin, pe-al ‘nost destin
Ce vrea sa umple cupa vietii
Si freamatul cu doruri plin
In asteptarea zorilor si-a diminetii.

Sa ne cuprinda vraja clipei sublime
O ancora cereasca sa o avem tribut
In departarea zorilor senine
Sa fim uniti de-un magic scut.


Cai batatorite

Pe cararile vietii
Batatorite cu pasii vostri
Umbland hai-hui
In larga zare a destinului
Am semanat adesa
Poeme cu multiple semnificatii
De la durere la revolta
De la fericire la extaz
S-armonizam a noastra bolta
Cu pribegii si flori, destin
Sa oprim pentru o secunda clipa
A nemuririi, sa o traim din plin
Ca viata este o floare
Placutului sublim
Ce se bate si se zbate
Pe cai batatorite sau desarte
Inchizand al nostru cerc destin.



Roman plin de romanism!


A fi viteaz, cu un curaj nebun
De-a spune cu glas tare
Cine-n tara e stapan?
Provoci o mare alergie
La tradatori de neamuri de mosie
Ce-si vand tara si poporul
Uzurpand si Tricolorul
Niste lasi, fara coloana
Ce-ar vinde si pe-alor mama
Cine-am fost si ce-am ajuns?
Am ajuns cu jugul pus!
Undei-i fala-n Romania,
Ca romanul iubeste glia?
Unde sunt vitejii traci?
Lasandu-i urmasi pe daci!
Cine mai sunt patriotii?
Cine se lupta cu hotii?
Tu roman de vita veche
Un roman fara pereche
Mai iubesti aceasta tara
Care este milenara?
Sau o lasi sa piara iara,
Si dusmanii sa o ceara!
Sa o-mparta, s-o desparta
Si s-o dezmembreze toata.
Si atunci tu vei vedea
Ca Romania nu-i a ta!
Nu uita vesnic romane
Romania-i pentru tine!
Fii tu plin de romanism
Sa aperi al’nost destin
Tara mama, tara buna
Ramai o mandra cununa
Sa aperi natia romana!



Zari departate

In indepartata zare,
Printre spini, printre ruine
Ferecata sta in zale
Dreptatea noastra romana.
Zbuciumata, zdrentuita
Ciuruita, oropsita
La dusmani binevenita.
Ca s-o denigreze iara
Dupa pofta lor amara
Mandra si frumoasa tara.
Dar ne vom trezi si noi
Sa-i starpim si pe ciocoi
Sa dispara-n haul vremii
Sa nu calce-n trupul tarii.
Neam de neam sa nu pofteasca
Tara sa ne-o cotropeasca.
Si din departate zari
Vom strapunge-n fulgerari
Pe misei si pe vampiri
In cazan sa-i clocotim!

Pe umedul muschi

Pe umedul muschi al copacului vietii mele,
Am zarit o lacrima de dor si de drag
Intinsa pe covorul destinului meu
Sub bolta de lampioane a cararii sufletului
Ce-asteapta si vrea un scanteietor semn
S-aseze in causul palmei ancestrale,
Sarutul divin si-mbratisari de dor
Iar roua vietii sa-l hraneasca in trepte
Spre infinitul, ancestralul, valorosul OM.

Dor de tine

In labirintul ascuns al vitii,
Te-am cautat cu multa valvataie
Dar ai ramas pierdut din fire
De dorul si de dragul vietii tale.
Copil ai fost, ai devenit matur
In leaganul matricei tale
Mi-ai pus pe umeri o povara
Sa-mi fie dor de tine iara,
Sa-ti caut cu nesat identitatea
Si amintiri sa rascolesc mereu
Dar te voi prinde-n bolta vietii,
Sa nu mai pleci, de dorul meu.

Casa parasita

La o casa parasita
Sta un cuc, cu jale canta
C-au plecat in departare
Buni romani peste hotare

Sa-si castige mai usor
Bani pentru viata lor
Au muncit cu vrednicie
Numai Dumnezeu ii stie

S-au dus anii si viata
Le-au trecut si tineretea
Multi vor ca sa vina acasa
La parinti sau la nevasta

Stau afara, plangand iara
Le-a ramas o casa goala
Cu multe doruri in ea
De parinti, frati, rude a-i vedea.

Vindecare miraculoasa!

Un medic, un salon, o asistenta
Mi-au luat inima si pulsul la intrebari
Sa-mi stabileasca diagnosticul la suflet
Ce este inconjurat de focuri milenare,
A iubirii de neam, de tara si de mama
Dar toate au fost in marea cautare
A unui tomograf cu lanturi peste creier
Care a pus la punct si trupul vietii mele.

Cetatea poeziei nasaudene

La o masa imperiala
A poeziei nasaudene
Stau cu sceptrul versului in mana
Imparatii slovei romane.
Pe masa calda a scrisului poetic
Poeti, poete, tineri si adulti
Isi leagana in inima unui ascultator si cititor
Frumosul, elegantul si neperitorul Nasaud
Cu tainele si valorile sale magice.

Zori revarsate

Orbit am fost de neagra raza
Ce-a vrut sa-mi spulbere puterea si vointa
Dar intr-o strafulgereare a mintii
A proiectat un snop de lumina si de stele
Unde s-au aratat divine
Trairi intense, cuvinte si logaritmi de versuri.

Scris de Ioan Lazar

 10 Aprilie 2019