Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Sambata 20 Aprilie 2024 - 14587
OMUL HARNIC SFINTESTE LOCUL, IAR SCRIITORUL TALENTAT INALTA SPIRITUL IN CUVANT.

In luna septembrie, numita in traditia populara Rapciune, (nume venind din latina de la cuvantul latinesc septem, sapte, pentru ca luna septembrie era a saptea luna in calendarul roman), se implinesc 15 ani de la infintarea Ligii Scriitorilor Romani. Nu intamplator grupul de scriitori clujeni au ales luna septembrie pentru a infiinta aceasta asociatie a scriitorilor romani, fiindca fiind luna a saptea, aceasta este una dintre cele mai intelepte si mai spirituale cifre. De-a lungul timpului, numarul sapte a fost considerat magic si a fascinat popoarele lumii. Exista o multime de semnificatii ale acestui numar. Intr-un studiu realizat in anii 1950, s-a stabilit ca cele mai multe informatii pe care persoanele le-au retinut erau legate de cifra 7.

            Acesta este motivul pentru care lucrurile precum numerele de telefon au o lungime de doar sapte cifre (minus codul de zona). Exista 7 minuni ale lumii antice (Marea Piramida de la Giza, Gradinile suspendate ale Semiramidei, Templul zeitei Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olimpia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos si Farul din Alexandria); 7 este considerat un numar norocos in mai multe culturi; de exemplu, in Japonia, mitologia vorbeste despre Cei Sapte Zei ai Norocului, ma opresc aici, pentru ca sunt multe semnificatii.

            In acest context, scriitorul Ioan Mititean din Nasaud, dascal de profesie, in adevaratul sens al cuvantului, semnificand cel care lumineaza mintile viitorilor oameni mari, prin daruirea intelepciunii si a sensurilor cuvintelor scrise, a luat initiativa de a infiinta in orasul Nasaud Filiala Nasaud a Ligii Scriitorilor Romani, oras cunoscut ca resedinta pentru Districtul Graniceresc Nasaud, iar mai inainte ca sediu al celui de Al doilea Regiment Romanesc (in maghiara Oláh, in germana Wallach) de Infanterie Granicereasca nr. 17, infiintat in anul 1762. O buna parte dintre soldatii regimentului nasaudean a luptat la Austerlitz si la podul de la Arcole (Areda Venetiei) impotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, acestia si-au castigat un cunoscut renume in acea vreme, acela de "catanele negre". Oras supra denumit "fabrica de academicieni", unde au invatat 21 de viitori academicieni.

            Zilele trecute, am primit de la distinsul scriitor Ioan Mititean textul cartii pe care a scris-o, pentru a marca opt ani de la infiintarea Filialei Ligii Scriitorilor nasaudeni a Ligii Scriitorilor Romani, cu rugamintea sa scriu prefata.

            Cartea dedicata activitatilor culturale organizate de promotorul cultural Ioan Mititean in cadrul filialei nasaudene a Ligii Scriitorilor Romani se intituleaza  metaforic "CU CARTEA PE ROTI - ASPECTE DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMANI -FILIALA NASAUD", lucrare care este o adevarata oglinda a activitatii a acestei filiale, avand alaturi pe scriitoarea Lucretia Mititean, sotia presedintelui filialei. Remarcam plasticitatea imaginilor ce insotesc paginile incarcate de istoria momentului relatat. Volumul se deschide cu relatarea infiintari filialei Ligii Scriitorilor Nasaud, la care au participat: "Un mare numar de carturari locali si din zona, Rebrisoara, Nepos, Salva au creat aici o atmosfera de slavire a cartii intr-un moment fericit pentru Tara Nasaudului, inaugurandu-se filiala Nasaud a Ligii Scriitorilor Romani, in urmatoarea componenta: presedinte Ioan Mititean, vicepresedinte Ana Berengea din Ilva Mare, secretar Mircea Darosi din Nepos si trezorier Valer Muresan din Nasaud. Filiala someseana a scriitorilor, cu sediul la Nasaud, a fost confirmata, recent, in plenul Ligii Scriitorilor de la Cluj, ce a avut loc la Cercul Militar sub presedentia scriitorului Al. Fl. Tene. In aceasta seara s-a creat la Muzeul nasaudean o atmosfera de sarbatoare, ca o zi a amintirilor carturarilor nasaudeni de ieri. La ordinea zilei a fost academicianul Iuliu Moisil, omul ce a pus temelia Muzeului nasaudean si a dat curs atator metode educative practicate in scolile noastre. Despre viata si opera carturarului nasaudean a vorbit directorul muzeului, Lucian Vaida cu completari din partea presedintelui ASTREI, Ioan Seni, care a subliniat activitatea astrista desfasurata de academician ca presedinte al Despartamantului Nasaud si Lucretia Mititean, care s-a referit la activitatea instructiv-educativa desfasurata de Iuliu Moisil.

            In cadrul sezatorii, Floarea Ples, presedinta cerc ASTRA Nasaud, a facut referiri la contributia astristilor nasaudeni pentru valorificarea unor fapte de cultura, atasandu-se romanilor de pretutindeni. Toate aceste activitati au fost consemnate in primul numar al revistei ASTRA nasaudeana, careia presedintele Ioan Seni i-a facut o ampla prezentare, aducand cuvinte elogioase, care o sprijina prin finantare, respectiv presedintele Consiliului Judetean Emil Radu Moldovan, vicepresedintele Alexandru Pugna si Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judetene".

Am redat o parte din textul cu care se deschide cartea cu scopul de a introduce in atmosfera pur carturareasca cititorii acestei carti scrise cu talent si pasiune. Cei 22 de membrii ai filialei nasaudene sunt, practic, prin operele lor, cariatide ce sustin cupola "palatului" culturii nationale. Ele sunt parte integrante a unei istorii a literaturii romane ce se scrie sub ochii nostri. Scriitorii din Nasaud nu se limiteaza in organizarea de lansari de carti numai in zona nasaudeana, ei se duc in zonele tarii cu cartile in masina pentru a le darui cititorilor din alte zone ale tarii, asa cum relateaza autorul: "Prin activitati literare sub genericul "Cu cartea pe roti" am reusit sa adunam in jurul nostru cat mai multi  iubitori de carte, cu dorinta de a impartasi idei prin lansari de carti cu cuvinte mari si  oameni atat de frumosi cum am intalnit la - Rodna, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Lesu, Feldru, Nepos, Parva, Rebrisoara, Nasaud, Telciu, Cristestii Ciceului, Bistrita, Josenii Birgaului, Blajenii de Sus, Dej, Cluj, Oradea, Alba Iulia, Iasi, Gherla, Chiuza etc., unde cartile membrilor Filialei noastre au fost adevarate trairi ce au infrumusetat, nu au spulberat, actiuni de suflet care atenueaza desertaciunile lumii, constituind totodata incantare si aleasa lectie de literatura.

            Prin donatiile noastre, bibliotecile au devenit mai bogate. Scriitorii nasaudeni Ioan si Lucretia Mititean, Ioan Seni, Floarea Ples si Romulus Berceni au adunat in cartile lor cele mai frumoase ganduri ca altii sa le poata folosi in voie, ca si creatii ritmice a frumusetii in cuvinte.

            O comoara pentru bistriteni reprezinta membrii Filialei noastre - Dumitru Popitan cu peste 45 de volume, Rodica Fercana, premiata la diferite concursuri internationale cu poezii ce exprima frumosul, cu imagini sensibile si cuvinte cu o doza mare de sensibilitate, Ioan Cordovan si Vasile Magerusan, scriitori militari, ce reflecta ca o oglinda lungul sir de secole al vietii omenirii, istoria luptei sale pentru existenta, pentru un viitor mai luminos suferintele, bucuriile, infrangerile si biruintele sale toate.

            In cartile scriitorilor Ioan Bindea, Valeriu Muresan din Chiuza, Nadia Urian din Cristestii Ciceului, cu diferite premii in tara si strainatate si Mihai Biltag din Josenii Bargaului, Ioana Precup din Lesu, gasim povestiri adevarate din satul ardelean cu graiul si obiceiurile locului, ce ne alinta si ne fac sa uitam de viata cotidiana."

            Spuneam ca la Nasaud vibreaza ca un diapazon talentul membrilor Filialei Ligii Scriitorilor ce reverbereaza prin operele lor Istoria Literaturii Romane perceputa ca o istorie nationala a literaturii. Valoarea literaturii nationale este conditionata si de extinderea limbii nationale intr-un teritoriul mai cuprinzator, inclusiv prin  numarul de vorbitori.

            Adeseori raza de actiune a limbii si a literaturii romane coincide si cu granitele in care s-a organizat natiunea noastra din punct de vedere politic. In cazul limbii romane nu exista o influenta hegemonica. Spre deosebire de limba franceza, si mai de curand limba engleza, care au o importanta universala, astfel s-a ajuns la o suprapunere peste diferitele spatii nationale, in decursul careia paturile dominante reprezinta intr-o anumita masura enclavele si punctele de sprijin ale miscarii de instrainare. Spre exemplu: supunerea culturala a Romei de catre limba si literatura elina, si, mai aproape, implementarea literaturii iluministe franceze in Europa, care nu numai ca a fost receptionata de paturile dominante francofile din multe tari, dar aceste enclave au si contribuit activ la constituirea ei. Fenomen care se petrece in secolul nostru cu limba si literatura engleza promovata de paturile dominante anglofone implicate in globalizarea economiilor nationale.

            La fel ca orice activitate intelectuala, literatura depinde de limbaj si de corespondentele lingvistice. Exista un raport indestructiv dintre limba si literatura. Dar acest raport ar fi rasturnat in contrariul sau daca am cauta sa vedem sensul si obiectul procesului literar, motivul sau hotarator, in formarea, dezvoltarea si desavarsirea limbajului. Unii cercetatori sustin ca limbajul, care reprezinta un mijloc de comunicare, nu este hotarator ci valorile mari si perene create in limba respectiva. Eu cred, si sustin cu tarie, ca limba are un mare rol in promovarea operelor literare. Cu cat aria de raspandire a limbii si numarul de vorbitori este mai mare cu atat literatura scrisa in acea limba este mult mai cunoscuta si promovata pe mapamond.

            In acest context, mai trebuie sa se tina seama si de faptul ca literatura romana este situata intr-o lume inconjuratoare de literaturi invecinate, cum ar fi maghiara, sarba, ucrainiana, bulgara, ce o influenteaza sau care sunt influentate de ea. Urmarirea atenta a acestor influente constituie obligatia istoriei literaturii noastre implantata intr-o lume de literaturi. De la o epoca la alta se exercita noi influente; Franta a influentat literatura romana in secolul XIX, Italia a influentat literatura germana in secolul XVI, Spania in secolul 17, si Franta in secolul 18. Insusi Eminescu a fost influentat de literatura germana, la fel Maiorescu.

            Influentele, intretaierile si migrarile motivelor literare au aparut intr-o abundenta atat de mare, incepand cu secolul XVI, incat s-a impus dorinta unei tratari separate a acestor componente. Astfel a fost menita noua stiinta a istoriei comparate a  literaturii romane sa devina stiinta ajutatoare a istoriei literaturii romane.

            Inrudirea primordiala a literaturilor nu este intemeiata decat pe cea ce este general omenesc, pe ceea ce este universal. Ca precursori ai comparatisticii ii consideram pe Herder si Goethe, iar la noi pe Eminescu si Maiorescu. Iar mai tarziu Adrian Marino.

            Trebuie retinut ca o istorie comparativa a literaturii romane nu poate avea cu adevarat un sens decat daca este considerata in functie de istoria literaturii romane. Misiunea ei ar fi complet indeplinita atunci cand istoria literaturii noastre si-ar insusi procedeele si cunostiintele comparatisticii. Metoda comparatista ar trebui sa fie folosita si in studiul literaturii romane. Gardul despartitor dintre cele doua ramuri trebuie exclus, fiindca teoria literaturii comparate nu reprezinta trecerea la o noua metoda, ci prezentarea mai ampla a fenomenelor tratate pana acum. Si in acest caz, istoria literaturii romane are rolul unui punct de plecare necesar pentru toate tendintele comparatiste.

`           Pot spune ca aforismul lui T.S. Eliot i se potriveste, ca mantaua lui Gogol, intregii activitati a Filialei nasaudene a Ligii Scriitorilor: "Stim prea multe si suntem convinsi de prea putine. Literatura noastra este un substitut pentru religie, si astfel este religia noastra."

            Fotografiile care insotesc articolele surprind plastic si sugestiv in vesnicia clipei momente istorice ale activitatilor acestor minunati scriitori, continuatori ai lui George Cosbuc, Liviu Rebrean, Dumitru Protase, si al celor 21 de academicieni pe care i-a dat Nasaudul culturii Romane.

            Ampla lucrare a scriitorului si presedintelui filialei Ligii Scriitorilor nasaudene Ioan Mititean  este parte integranta a unei Istorii  a Culturii noastre. In contextul fenomenului de europenizare si globalizare astfel de lucrari sunt "pietre de hotar" ce marcheaza granita Literaturii Romane, sau mai bine zis, "lada de zestre" cu care neamul romanesc se prezinta viitorimii.

                                                                                                            Al.Florin Tene

                                                                        Presedintele national al Ligii Scriitorilor Romani

                                                Membru al Academiei Americane-Romane de Cultura si Stiinta

                                                Personalitate de Onoare a Universitatii "Vasile Goldis" din Arad

 

            P.S. In urma sedintei Comitetului Director in care s-a analizat activitatea Filialei Ligii Scriitorilor Romani din Nasaud, s-a hotarat ca atat Filialei si presedintelui acestei organizatii, scriitorul Ioan Mititean, sa li se acorde Medalia VIRTUTEA LITERARA pentru activitatea depusa in slujba culturii noastre nationale, iar scriitorului si dascalului Ioan Mititean pentru opera domniei sale si ca recunostinta a unei vieti dedicate Scolii Romane.

 

                                                                                                            Al.Florin Tene

0 comentarii3234 vizualizări27 august 2021




rss 2.0
rss 2.0