Coborator de la  izvoarele Somesului Mare, vicarul Grigore Moisil a fost legat strans de sat, de granicerii nasaudeni de la care a invatat sa iubeasca tara munca si libertatea. Prin faptele sale a ridicat Nasaudul pe o inalta treapta culturala, alaturi de alte zone ale tarii, ca de exemplu Blajul sau Brasovul.

Se implinesc 140 de ani de cand fiul de granicer a plecat la ceruri, dupa o viata  densa si o bogata activitate cultural-educativa si social-patriotica in slujba natiei romane. O putere a exemplului ce merita stima si pretuirea noastra, respect si admiratie, un om simplu si de suflet  cu o larga viziune umanitara. Un suflet larg, atotcuprinzator la impliniri si suferinte, la entuziasm si regrete, la tot ce poate fi expresie romaneasca.

In scolile pe care le-a frecventat, respectiv Triviala din  Sangiorz Bai, Scoala Normala din Nasaud si Gimnaziul din Blaja, unde a studiat teologia si filozofia, a primit un dar deosebit -setea de cultura, gustand  din farmecul cuvantului atator genii date de poporul roman.

Apreciat la maxim pentru faptele si conduita sa ca preot paroh in localitatea Tiha Bargaului, in anul 1859, episcopul Ioan Alexa il numeste in functia de vicar al Rodnei si protopop  al Nasaudului  pe postul devenit vacant  prin plecarea la Gherla, a vicarului Macedon Pop.

Aici, la Nasaud  s-a  implicat cu toate fortele si priceperea sa pentru ridicarea Nasaudului  prin cultura si apararea drepturilor cetatenesti, drepturi de fapt castigate de vrednicii graniceri  dar nerespectate , neacordate de cei in drept. In acest sens, vicarul si-a adunat in jurul sau multi iubitori de cultura, cu care a colaborat determinandu-i sa se implice, ca de exemplu: Vasile Nascu si  Petru Tanco , convocand impreuna la data de 2 august 1860, o adunare cu un numar  de 105 reprezentanti  din cele 44  de comune graniceresti, unde s-a hotarat  alegerea unei delegatii care sa se deplaseze la Imparat, in scopul rezolvarii  problemelor graniceresti cu care erau de fapt in litigiu.

            Delegatia nasaudeana  a ajuns la Viena, fiind primita de Imparat la 10 decembrie 1860, care a solicitat  infiintarea unui district autonom al Nasaudului, infruntand diferite piedici puse de opozanti, cel mai  fervent  fiind  cancelarul  maghiar  Francisc  Kemeny.

Vicarul Moisil ajutat de bunii sai colaboratori, a facut zid impotriva cancelarului si guvernatorului maghiar prin numirea lui Alexandru Bohatel in functia de capitan  suprem, respectiv prefect al districtului. La 18 aprilie 1861 se trimite Imparatului  o alta  delegatie, pentru solutionarea problemelor cetatenesti curente, cat si pentru recunoasterea  limbii romane  ca limba oficiala a districtului. O mare bucurie pentru nasaudeni,  obtinand castig de cauza prin hotararea din 18 iunie 1861.

Activitatea politica a santanului Grigore Moisil, strabunicul matematiceanului Grigore  Moisil, a fost dublata  si de una  pe taramul administratiei  ecleziastice si educationale.

            A luptat pentru redobandirea fondurilor scolare graniceresti in temeiul functiei ce o detinea, de inspector al scolilor din zona fostului regiment de granita, urmarind sa aduca Nasaudul la nivelul Blajului, facand din capitala  districtului  o formidabila  fortareata  de cultura  si viata romaneasca. Cea mai mare realizare a sa  a fost Infiintarea la Nasaud, in anul 1863 a Gimnaziului Graniceresc al carui director a fost  pana in anul 1868, multumit ca lasa in urma sa  un locas de educatie  si un corp profesoral  bine pregatitb si capabil sa duca mai departe munca inceputa. S-a preocupat de asigurarea  cartilor  necesare atat elevilor cat si dascalilor,a insistat sa se mareasca  fondurile scolare infiintate de vicarul Marian, spre a fi asigurate toate necesitatile scolilor din district, a incurajat ridicarea de noi localuri de scoli si imbunatatirea pregatirii invatatorilor precum si de situatia materiala a acestora,urmarind in continuare  alaturi de Bohatel  si Ioachim  Muresan  sa reprezinte  pe granicerii nasaudeni  in disputele lor cu cei care  doreau sa le incalce drepturile.

   Ioan Mititean