Nascut initial ca Muzeul Etnografic al Ardealului, primul muzeu etnografic din Romania, a fost un proiect initiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei si finalizat de Fundatia Culturala "Principele Carol". In primavara anului 1922 Emil Panaitescu, Sextil Puscariu, George Valsan, Alexandru Lapedatu au fost numiti - de catre aceasta fundatie - membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. In 16 iunie 1922, comisia propunea infiintarea de urgenta, la Cluj, a unui muzeul etnografic, iar in 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colectiei de artefacte si cea a arhivei vizuale.

Primele campanii de cercetare si achizitii s-au derulat in Tinutul Padurenilor si Tara Hategului, zone anterior cercetate deja de catre Romulus Vuia, intaiul director al muzeului, numit incepand cu ianuarie 1923.

Din dorinta de a marca aceasta prima perioada de existenta, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, institutie de cultura din subordinea Consiliului Judetean Cluj,  va prezenta publicului, incepand de vineri, 28 ianuarie a.c., saptamanal, cate un artefact si o imagine de arhiva. Aceasta initiativa va fi derulata timp de 50 de saptamani, cuprinzand, in total, 100 de postari, cate una pentru fiecare an de existenta.

In prezent, colectiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei cuprind 41.542 de artefacte originale, provenite din cercetari de teren, din cumpararea, acceptarea sau contopirea unor colectii si din achizitii efectuate la sediu. Databile in perioada secolelor XVII-XX, majoritatea artefactelor provine din mediul rural transilvanean, respectiv din ambianta culturala a principalelor etnii din Transilvania: romani, maghiari, sasi, romi. Muzeul detine insa si piese din celelalte provincii romanesti, precum si piese din afara granitelor tarii. Sub aspect tematic, colectiile institutiei alcatuiesc un ansamblu echilibrat, care ilustreaza convingator modul de viata traditional al comunitatilor rurale transilvanene.  

Biroul de presa
25 ianuarie 2022