La 16 mai 2022, carturarul feldrian GAVRIL SCRIDON este anivesat de consatenii sai, de intreaga breasla carturareasca, cu ocazia centenarului nasterii, in comuna Feldru, din parintii Vasile si Ioana (nascuta Iloaie), buni gospodari ai satului ce si-au orientat copiii spre carte si fapte demne.

Inca din anii tineretii a largit notiunea de sat, debutand in ziarul "Tribuna Ardealului", in anul 1941, cu articolul  de folclor  "Obiceiul Cununii din satele de pe Valea Somesului Mare".

Profesorul universitar, scriitorul, criticul si istoricul literar Gavril Scridon, a urmat scoala primara in satul natal, sat care a dat atatea valori ale stiintei si culturii romane, dupa care a continuat studiile la Liceul nasaudean timp de 8 ani, cu mandria ca invata in aceeasi scoala unde a invatat si poetul "Firelor de tort", pe care l-a pretuit. A scris multe articole, comunicari si conferinte pe care le-a adunat intr-un volum intitulat "Pagini despre Cosbuc", volum editat  in 1956, la implinirea  a 90 de ani de la nasterea poetului.

In anul 1941, dupa cei 8 ani petrecuti in internatul liceului nasaudean, intra cu succes la Universitatea clujeana, luandu-si licenta in filologie moderna, franceza, romana si estetica, intrand apoi la catedra in invatamantul liceal si  gimnazial din Nasaud (1944-1948), Sangeorz-Bai (1948-1950) si Cluj (1950-1952). Obtine titlul de conferentiar universitar si preda la Universitatea la care si el a studiat.

A condus timp de 12 ani (1973-1985) Catedra de literatura romana  comparata si teorie literara de la Facultatea de Flologie din Cluj, lucrand in paralel si ca redactor al revistei "TRIBUNA", in perioada 1957-1959 si cercetator la  Institutul de Lingvistica si Istorie Literara al Academiei Romane.

Intre anii 1959-1964 lucreaza ca sef de catedra la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg. Mures, la Catedra de Limba romana si limbi straine, ca decan si sef de catedra la Institutul Pedagogic de 3 ani, pana in anul 1967.

Preda limba romana in Germania la Munchen si Budapesta, unde tinea si cursuri speciale consacrate poetilor Eminescu si Cosbuc.

In anul 1968 isi ia doctoratul cu teza "Ecouri literare universale in poezia lui Cosbuc", dovedind prin atatea publicatii ca pe drept cuvant este un bun exeget cosbucian, cu atatea contributii spre cunoasterea vietii si operei poetului de la HORDOU, George Cosbuc si pamantul natal, George Cosbuc - Bibliografie, in colaborare cu I. Domsa, "George Cosbuc si locurile anilor de ucenicie", a ingrijit editarea critica G. Cosbuc (opere  I-IV, 1966-1982).

Printre scrierile sale se afla consemnat un alt fiu al Tarii Nasaudului, marele Rebreanu, ca de exemplu "Liviu Rebreanu pe plaiuri nasaudene" si "Liviu Rebreanu  intre oamenii de pe Somes".

Poate ca obarsia  nasaudeana  comuna, spune fostul sau doctorand Ion Buzasi din Blaj, l-a  indemnat pe Gavril Scridon sa studieze amanuntit viata si opera celor doi stalpi ai literaturii romane - Cosbuc si Rebreanu. Biografia exegetului are cateva consonante cu cei doi scriitori. Toti trei sunt din mandra tara a Nasaudului. Gavril Scridon a studiat la liceul unde cu decenii in urma, fusese elev si Cosbuc, a ajuns apoi profesor la liceul care pastra  amintirea poetului, care in 1966, la centenarul nasterii lui Cosbuc a reprimit numele poetului care i-a conferit faima.

Fostul sau doctorand, universitarul blajean Ion Buzasi, spune ca Gavril Scridon a fost un excelent conducator de doctorat, un indrumator collegial si stimulativ, care a vazut in lirica lui Andrei Muresanu (teza sa de doctorat) "lectie poetica" pentru poezia protestului social si politic din creatia celui care s-a raportat la Rasunetul Muresan si a incurajat prietenul meu din Blaj, cercetarea in acest domeniu.

Ma mandresc cu faptul ca si eu l-am avut profesor in primii ani de liceu si mi-a ramas in memorie ca un dascal elegant in expresie, intelept, implicat, jovial, atribute ce-i completeaza profilul in agora literaturii romane.

   Ioan Mititean