Dorina Catarig din satul Muresenilor, s-a inscris cu succes in lumea autorilor de carti, cartea fiind pentru ea un mod de recreere, o ploaie de lumina si o voce a sperantei. Cu un suflet romantic, Dorina a asezat in cartile sale, 6 la numar, iubire, sentimente, notite vechi, vise, amintiri, ganduri luate parca din celebrul cuplu de  indragostiti Isis-Osiris, din mitologia egipteana.

Pe drumul creatiilor literare, Dorina a avut un sprijin de nadejde, un om intelept, plin de responsabilitate, putere si curaj, un om al cartilor si culturii, care a indemnat-o sa citeasca si sa scrie. Acest om nu este altcineva decat iubitul sau tata, Leon Catarig, care in aceasta vara s-a mutat de la noi si probabil va amenaja un alt muzeu in cer si va scrie nu despre satenii lui dragi rebrisoreni, ci despre ingeri, care l-au primit cu drag in corul lor, lasand un loc liber la bas in corul bisericesc din localitate.

In memoria tatalui sau, scriitoarea Dorina, membra a Ligii Scriitorilor Romani, Filiala Nasaud, a scos aceasta carte la Editura Giroc, Timisoara, editor  scriitorul Daniel Luca. O carte in care cei doi, tata si fata, se completeaza reciproc nu numai in scris, ci in toate activitatile culturale pe care le-au organizat in satul natal. "El a fost intotdeauna acolo pentru mine, spune autoarea, si chiar si atunci  cand nu intelegeam deciziile sale, am stiut ca el doar incearca sa ma indrume pe calea cea mai buna. A fost intotdeauna pentru mine un model de responsabilitate, un exemplu perfect. Relatia noastra a evoluat in timp, devenind colegi de condei, am fost mai deschisi, respectand diferentele dintre noi, gasind modalitati de a le  depasi intr-un mod constructiv. Scrisul, gandurile si ideile noastre creative au intarit relatia noastra si ne-a adus mai aproape unul de celalalt, fiind intotdeauna  alaturi de mine, ma  sustinea si ma incuraja sa merg mai departe pe calea scrisului, un castig curat pentru formarea personalitatii si raspandirea luminii cunoasterii  intre cititori."

Cartea de fata este o rememorare a amintirilor trezind respect si admiratie din partea fiicei fata de tata, acel om puternic si intelept, care a invatat-o atatea  lucruri valoroase despre viata si impreuna au slavit satul si l-au facut cunoscut prin cultura, prin cartile lor scrise de doi oameni simpli, dar cu o inima mare. "Fiecare zi pentru noi a fost o lectie de viata si ocazia de a descoperi noi perspective si trairi. Intr-o lume in care valorile se schimba rapid, tata Leon, membru in Liga Scriitorilor, coleg cu mine in ale scrisului, a fost un om care si-a pastrat  integritatea si valorile traditionale, m-a invatat sa fiu un om de caracter si sa lupt pentru valorile mele. El m-a  invatat ca respectul, onestitatea si modestia sunt virtuti esentiale in viata fiecarui om."

Cartea este un dialog intre cei doi, TATA si FIICA, doua persoane speciale din lumea satului, cu ganduri si idei comune, doi oameni ai cartilor scrise cu  emotie si intensitate si un atasament de apartenenta a satului  cu prima manifestare culturala de mare amploare din judet, unde s-au implicat - "Primavara Rebrisoreana", sarbatoarea portului si obiceiurilor locului, prima intalnire cu fiii satului si primele simpozioane de etnografie si folclor pe teme locale din mediul  rural, asa cum precizeaza presa vremii despre comuna Rebrisoara, comuna pilot pe linie culturala. 

  Ioan Mititean