La inceput de august 2024, am primit cartea de fata de la nasaudeanca Doina Vaida, cu urmatoarea dedicatie: "Cu mult drag, ofer aceasta carte familiei Mititean, doamnei Lucretia si Ioan, cu respect si multumire pentru incurajari si pentru ca ati  avut incredere in mine." Asa este. Am deosebita incredere in autoarea cartii, Doina Vaida,  omul slovelor, ce face din defecte calitati,  prin exercitii spirituale de inaltare, printr-o  conlucrare intre harul lui Dumnezeu si efortul omului pe acest pamant. O carte de debut, cu file de poveste, ce ne indeamna spre omenie si smerenie, simbolul unui  legamant cu iubirea si intelepciunea printr-o larga sfera de armonie, redand intr-un mod artistic fapte de viata, intamplari din anii tineretii. O carte pe cat de originala, pe atat de cuprinzatoare. Autoarea, prin personajele principale create de ea, Maria si Radu, tese cu multa maiestrie o tesatura de ganduri si idei presarate cu sentimente de iubire, suisuri si coborasuri, intamplari legate de o anumita perioada a vietii.

Autoarea Doina se cauta mereu pe sine, drept punct de reper printr-un nou salt in necunoscut, descoperind o lume in care se manifesta un sambure de adevar, de  armonie, de frumusete si... regrete.

Doina Vaida, autoarea acestui roman, daruieste prin cuvinte bine oranduite o farama de suflet celor mai tristi decat ea, spre a descoperi si ei fericirea care se naste din iubire. Aduce Mariei un laudatio ca si cum ar vrea sa cuprinda necuprinsul prin  vorbe si lectii de viata, ca doar profesor i-a fost viata, profesor ce i-a pus in fata o multime de lectii, unice in felul lor, care au calit-o si au facut-o mai puternica, in lupta cu vicisitudinile vietii. Prin vorbe frumoase a raspandit bunatate in jurul ei, dovedind iubire si iertare semenilor sai, iar prin jocul de cuvinte frumos mestesugite, a intrat in vartejul miscarii literare locale, urcand dupa ani de munca pe un drum nou, al energiilor  creatoare.

Cartea, spune editorul Radu Barna, este o mare provocare, o mare incercare, o lupta cu sine si cu tot ceea ce ne inconjoara, fiind un dar pentru ca acuitatea spiritului  este cea care in final izbandeste.

Biruit-a gandul!

Timpul indelungat petrecut in saloane, sali de operatii si sanatorii de recuperare au asezat-o pe Maria intr-un castel fermecat al prieteniei cu Radu, ajuns si el intr-un carucior cu rotile in urma unui accident cu masina, unde si-a pierdut ambii parinti. A ramas in grija unei matusi, care-l vizita si ii aducea cele necesare. Prietenia cu Maria i-a schimbat viata. Se incurajau reciproc in speranta unei insanatosiri. Radu s-a transformat intr-un optimist, i-a sporit energia si speranta, a devenit stapan pe idei si pe cuvant, doritor de viata, de iubire. Cei doi, Maria si Radu isi indreptau gandurile  spre celalalt capat al vesniciei. Vorbele si faptele de zi cu zi erau pentru ei un leac de alintare, accesand si unele adevaruri ascunse cu o nevoie nesatioasa de a se adanci in orice subiect in cautare de raspunsuri si adevaruri despre dragoste, credinta, tarie sufleteasca, speranta, cumpatare si dreptate.

Avem in fata "Zborul aripilor frante", o carte a adevarului asa cum scrie in Biblie "Adevarul ne va elibera".

de Lucretia Mititean