La inceput de martisor, 2025, se implinesc 70 de ani de cand prozatoarea Hortensia, intemeietoarea romanului romanesc modern de analiza si-a inchis cartea vietii in saracie si mizerie, nefacand concesii dictaturii proletariatului.

Vine pe lume la Ivesti, la nord de Galati. E fiica generalului D. Bengescu si a profesoarei Zoe. Face studii la un pension de domnisoare. La varsta de 20 de ani se marita cu magistratul Nicolae Papadat.

Cariera literara e intarziata din pricina transferurilor sotului dintr-un oras in altul (Turnu-Magurele, Buzau, Focsani, Constanta) si de numerosii ei copii: Nen, Zoe, Marcela, Elena.

Debuteaza editorial in 1919 cu volumul "Ape adanci", laudat de Ibraileanu. In timpul razboiului e sora de caritate in gara Focsani, moment evocat in romanul "Balaurul" (1923). Dupa razboi, se apropie de gruparea de la "Sburatorul. La indemnul  lui Lovinescu, evolueaza spre o proza  "obiectiva", asa cum  se va vedea in ciclul familiei Hallipa ("Fecioarele despletite", "Concert din muzica de Bach", "Drumul ascuns", "Radacini"). Din anul 1933, se stabileste in capitala. Scrie Logodnicul (1933), si in 1946,obtine Premiul  National pentru Proza.

"In ultimii ani din viata traieste din greu, spune Ciopraga si moare la 79 de ani, in saracie, la 5 martie 1955, fara sa primeasca nici un sprijin din partea autoritatilor culturale ale vremii si nici din partea colegilor sai de condei.

Totusi, la 21 august 1954 primeste Ordinul Muncii clasa I, pentru merite deosebite pe taramul constructiei de stat, economice, sociale si culturale, cu ocazia  celei  de a zecea aniversare a eliberarii patriei.

  Ioan Mititean