Rezultatele ultimei cercetari privind stilul de viata al tinerilor ne arata ca riscurile cu care se confrunta adolecentii din Bistrita-Nasaud raman majore. Consumul de tutun, alcool si droguri, jocuri de noroc, utilizarea excesiva a mediului digital, presiunea grupului si dificultatile emotionale sunt obstacole in calea dezvoltarii sanatoase pentru un procent semnificativ de elevi. Incercand sa contribuie la ameliorarea fenomenelor sociale care afecteaza negativ calitatea vietii acestora, Asociatia Grigore Moisil deruleaza proiectul comunitar "Impreuna - Modulul de preventie REBOUND", ca program de preventiei primara destinat adolescentilor si tinerilor din judet.

Aducand impreuna peste 200 de actori comunitari si specialisti din domeniul educatiei, sanatatii, cercetarii si societatii civile - proiectul initiat si coordonat de Asociatia "Grigore Moisil" Bistrita, imbina cercetarea sociologica, educatia preventiva, dezvoltarea competentelor de viata si productia cinematografica, urmarind nu doar transmiterea de informatii despre riscuri, ci dezvoltarea rezilientei, gandirii critice, capacitatii de luare a deciziilor si de solicitare a ajutorului.

Pana in prezent, proiectul a trecut de la etapa de cercetare si adaptare metodologica la interventia directa in comunitate.

Cele doua cercetari sociologice realizate in 2024 si 2026, au fost coordonate de

• dr. Eugen HRISCU - medic psihiatru si psihoterapeut specializat in prevenirea si tratarea adictiilor,

• Ovidiu PUIU - doctorand in cadrul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, sub coordonarea prof. univ. dr. Felicia Cornelia MACARIE,

Cercetarile sociologice au cumulat 2.995 de raspunsuri valide.

Pe baza acestor date si a transferului de expertiza realizat impreuna cu FINDER Akademie Berlin, modulul de preventie REBOUND a fost adaptat specificului local si transformat intr-un curriculum complex care include intalniri interactive, scurtmetraje, discutii ghidate, exercitii de grup, reflectie si activitati de tip "fact check".

De altfel, prima serie a fost finalizata de 234 de elevi, iar in martie 2026 alti 130 de elevi din sase unitati de invatamant au inceput modulul. In paralel, au fost formati 15 facilitatori voluntari si au fost realizate trei scurtmetraje educationale.

In ceea ce priveste rezultetele celei de a doua cercetari privind stilul de viata al adolescentilor din judetul Bistrita-Nasaud, aceasta a fost realizata in anul scolar 2025-2026 pe un esantion de 1.365 de elevi din invatamantul liceal si profesional (marja de eroare de ±2,5%, la un nivel de incredere de 95%).

Compararea rezultatelor cu editia precedenta evidentiaza ca unele comportamente cu potential de adictie sunt in crestere:

• 23% dintre elevi declara ca fumeaza zilnic, fata de 17% in cercetarea anterioar;

• Utilizarea zilnica a tigarilor electronice si a dispozitivelor similare a crescut, conform afirmatiilor respondentilor, de la 8% la 19%.

• in cazul alcoolului, 41% dintre respondenti raporteaza cel putin un episod in care au baut suficient de mult pentru a se simti intoxicati sau beti in ultimele sase luni, fata de 34% in editia precedenta.

• participarea la pariuri sau alte forme de jocuri de noroc in ultimele 12 luni a crescut de la 19% la 22%. Mai important, in randul elevilor care au pariat apar indicatori asociati unui comportament problematic: 25% declara ca au simtit nevoia de a paria sume tot mai mari, iar 19% spun ca au mintit sau au ascuns fata de persoane apropiate cati bani au folosit pentru pariuri.

• In ceea ce priveste drogurile, consumul autodeclarat ramane redus pentru majoritatea substantelor, insa contactul indirect cu fenomenul este mai extins. 37,9% dintre elevi cunosc cel putin o persoana care a consumat canabis, iar 13,2% declara ca li s-a oferit canabis cel putin o data in ultimul an. Aproximativ jumatate dintre respondenti considera ca tinerii sunt supusi unei presiuni sociale de a consuma droguri, desi doar aproximativ unul din zece afirma ca a resimtit personal o asemenea presiune.

Cercetarea atrage atentia si asupra sanatatii emotionale: 50,3% dintre elevi afirma ca in ultima saptamana au fost afectati destul de mult sau foarte mult de ingrijorari legate de diferite aspecte ale vietii, 41,5% de stari de nefericire, tristete sau depresie, iar 37,9% de tensiune sau incordare.

O componenta distincta a cercetarii din 2026 a analizat consumul de produse digitale si comportamentele asociate:

• 73,2% dintre elevi utilizeaza retelele sociale in fiecare zi, iar in zilele fara scoala 66,9% petrec cel putin patru ore pe platforme precum Instagram, WhatsApp, Facebook, TikTok sau Snapchat.

• Aproape jumatate dintre respondenti, 49,4%, considera ca petrec prea mult timp pe social media, iar 23,5% afirma ca se simt nervosi sau deprimati atunci cand nu pot accesa aceste aplicatii.

• Jocurile video sunt asociate si cu cheltuieli financiare: 16% dintre elevi au cumparat cu bani reali elemente din jocuri in ultimele 30 de zile, 35% declara ca intr-o luna obisnuita cheltuiesc bani in joc, iar 4% ajung la sume de peste 300 de lei lunar.

"Exista insa si vesti bune. 83% dintre elevi spun ca au cel putin un prieten in care pot avea incredere, iar 88% se simt foarte sau destul de in siguranta in zona in care locuiesc.

Familia ramane principala resursa de sprijin, iar peste 90% dintre respondenti afirma ca parintii stiu, de regula, unde se afla si cu cine isi petrec timpul liber. Aceste relatii reprezinta un important factor de protectie, dar datele arata ca sprijinul familiei si al prietenilor, desi esential, nu este suficient in sine", explica Ovidiu Puiu, doctorand in cadrul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes-Bolyai.

Adolescentii au nevoie si de adulti pregatiti, servicii accesibile si programe de preventie care sa ii ajute sa inteleaga riscurile, sa ia decizii informate si sa ceara ajutor la timp. Programul REBOUND incearca sa raspunda acestor nevoi, completand resursele naturale de sprijin ale tinerilor cu un modul complex care imbina educatia, preventia si sprijinul comunitar".

Proiectul este posibil multumita eforturilor consistente ale partenerilor, precum FINDER Akademie Berlin, Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Bistrita-Nasaud, Inspectoratul Scolar Judetean, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud - prin Centrul de Sanatate Mintala pentru Prevenirea si Tratamentul Adictiilor, Directia de Sanatate Publica, OAMGMAMR - Filiala Bistrita-Nasaud, Departamentul de Administratie si Management Public al FSPAC-Universitatea Babes-Bolyai, extensia Bistrita, Asociatia Metamorfoze si Media Colada. Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru si psihoterapeut specializat in prevenirea si tratarea adictiilor, asigura consilierea stiintifica si metodologica.

Activitatea de cercetare a fost realizata cu sprijinul de nepretuit oferit de Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Bistrita-Nasaud, Inspectoratul Scolar Judetean si al studentilor voluntari din cadrul Departamentului de Administratie si Management Public al Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii (Universitatea Babes-Bolyai, extensia universitara Bistrita).

Foto @ Imagine de la prelucrarea statistica a chestionarelor. Studenti UBB Extensia Universitara Bistrita