Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Politica Miercuri 28 Septembrie 2022 - 14587
Declaratie politica - Autostrada Nordului. Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputatilor.

Declaratia mea politica de azi este un apel catre primul ministru, domnul Victor Ponta, catre ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus si catre toti membrii Executivului de a ne sustine, pe noi, parlamentarii din Nordul tarii intr-un demers dificil, acela de modificare a Master Planului General de Transport in sensul respectarii Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Retele de transport, in care se propunea legarea Ardealului de Bucovina prin autostrada Petea - Satu Mare - Baia Mare - Miresu Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei - Suceava. Domnule prim-ministrul, domnuloe ministru al transporturilor, va rog sa nu izolati Nordul si sa ne sprijiniti in retrasarea pe harta drumurilor tarii a traseului traditional care leaga Transilvania de Bucovina, cel mai folosit coridor european in relatia vest-est de-a lungul vremii, inca din anul 1817, coridor pe care consideram ca trebuie sa il mentinem actual si in zilele noastre, un drum care trece prin inima Europei, asa cum este considerat si atestat oficial Maramuresul si se deschide catre Bucovina, catre limita de est a Europei.

Construirea de autostrazi trebuie sa fie una dintre prioritatile oricarui guvern, indiferent de culoarea sa politica, avand in vedere importanta autostrazilor pentru mediul de business dar si pentru populatie, in sens larg si, mai ales, pentru mentinerea unei uniformitati a dezvoltarii regionale in Romania, in primul rand prin dirijarea fluxului economic catre zonele mai putin dezvoltate, fiind evident ca fluxurile de investitii urmaresc infrastructura de transport. In mod evident, la nivel European dezvoltarea economica se face pe o axa vest-est, iar pentru Romania acest lucru ar trebui sa focalizeze atentia construirii pe aceeasi axa, continuand drumul european care sa lege Europa, prin autostrada M3 din Ungaria de Ardeal si facand legatura cu Bucovina, prin pasul Tihuta. Realizarea unei autostrazi pe un coridor European (E58) este o prioritate europeana si trebuie sa fie si una nationala, mai ales avand an vedere dezvoltarea economica la nivel European, dar si importanta geostrategica a unui culoar european pana la granita cu Rusia, in contextul deschiderii spre Europa al Republicii Moldova si al Ucrainei.

Cu toate acestea, in Master Planul General de Transport prezentat de ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus la data de 13 ianuarie 2015, nu se regaseste intre prioritatile Guvernului un traseu care intre doua regiuni istorice extrem de importante ale Romaniei - Bucovina si Ardealul, legate traditional prin Pasul Tihuta, DN 17, Bistrita - Vatra Dornei - Suceava, in conditiile in care guverne anterioare au luat in calcul aceasta posibila legatura intre Ardeal si Nordul Moldovei. Astfel, o varianta care sa lege Transilvania de Moldova prin Bistrita - Suceava, a fost luata in calcul inca din iulie 1996 cand premier era domnul Nicolae Vacaroiu. Atunci, prin Legea nr 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cai de comunicatie, una din autostrazile prevazute era Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Suceava - Botosani - Stefanesti.

               In anul 2006, Guvernul condus de domnul Calin Popescu Tariceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Retele de transport. In varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea - Satu Mare - Baia Mare - Miresu Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei - Suceava. Traseul Satu Mare - Suceava,  identificat impreuna cu Uniunea Europeana, este considerat a fi unul prioritar si urma a fi realizat pana in anul 2015 si in continuare, conform Strategiei pentru transport durabil a Guvernului Romaniei pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008.

               Noul Master Plan General de Transport pune Nordul intr-o situatie critica din punct de vedere al dezvoltarii economice, il condamna la izolare, reduce fluxurile de investitii in zona si impiedica dezvoltarea durabila a regiunii. Izolarea geografica a Nordului tarii, decalajul de dezvoltare intre aceasta zona si restul tarii se va majora. Moldova este cea mai subdezvoltata regiune a tarii, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decat media pe tara si principala sursa de emigratie din tara, iar izolarea ei de vest nu va face decat sa creasca si mai mult gradul de saracie si depopulare. Lipsa unei infrastructuri adecvate va scadea calitatea vietii din Ardealul de nord, va reduce investitiile straine si implicit crearea de locuri de munca.

O autostrada care sa lege Ardealul de Bucovina ar duce la dezvoltarea economica a zonei. Autostrada ar favoriza deschiderea regiunilor pentru industrie, economie, transport rutier si turism, ca acestea sa se poata dezvolta pe deplin atat in context intern dar si international. Conectarea infrastructurii de autostrazi cu Europa Occidentala este de o maxima importanta, mai ales pentru multe dintre firmele din Romania care sunt multe dintre ele companii exportatoare.

Cetatenii din cele cinci judete din Nord care asteapta construirea autostrazii promise din anul 2006 fac un apel la intreaga clasa politica sa inteleaga importanta economica si sociala, ca si contextul international al unui traseu Petea - Satu Mare - Baia Mare - Miresu Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei - Suceava, cu deschidere mai departe, spre Republica Moldova, sa respecte legile tarii si proiectele asumate in trecut si sa reintroduca pe lista de prioritati o Autostrada a Nordului. Sunt peste 2, 4 milioane de oameni care astepta sprijinul dumneavoastra, care spera ca nu ii veti condamna la izolare, care spera ca va pasa de fiecare dintre ei, de dezvoltarea economica, sociala si turistica a Romaniei, de calitatea vietii fiecaruia dintre cetatenii acestei tari.

In numele lor, va multumesc!

 

Ioan Oltean,

Deputat PNL.

 

.

 

 

           Lupta sistematica, patologica, cu institutii functionale, incomode pentru guvern reprezinta un derapaj sistematic si deosebit de grav la adresa democratiei si statului de drept. Institutia Monitorului Oficial a fost si supusa atacurilor abusive ale guvernului Ponta, odata cu adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 36 din 27.06.2012 privind unele masuri de reorganizare si pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei, prin care s-a decis abuziv trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputatilor in subordinea Guvernului. Pe langa pretextele jenante cu care guvernul si-a motivat gestul, cum ar fi vacanta parlamentara perioada in care Monitorul Oficial ar fi ramas abandonat sau publicarea gratuita pe internet a editiei Monitorului doar in cazul in care acesta ar fi fost sub autoritatea Guvernului, caracterul de urgenta este fals motivat de Guvernul Ponta.

Monitorul Oficial a functionat cel putin din 1990 incoace in subordinea Parlamentului fara disfunctionalitati majore reclamate si fara aparitia vreunei schimbari semnificative de data recenta care sa conduca la disfunctionalitati majore iminente. Desigur, in pragul febril al modificarii urgentate, Guvernul Ponta nu a luat in calcul dispozitiile Art. 115 alineatul 6 din Constitutie, conform caruia "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, […]", desi Monitorul Oficial, publicatia oficiala a statului in care trebuie sa apara legile pentru a intra in vigoare, este o institutie fundamentala. Ordonanta de Urgenta nr. 36 din 27.06.2012 constituie un real abuz deoarece publicarea in Monitorul Oficial constituie parte integranta din procesul legislativ, rezervat Parlamentului. Astfel, trecerea Monitorului Oficial in subordinea Guvernului, care, conform articolului 102 din Constitutie are rol executiv, incalca principiul separatiei puterilor legislativa si executiva in stat, prevazut in Constitutie la Art. 1 alineatul 4. De asemenea, Art. 115 alineatul 4  din Constitutie: "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora." Or motivarea situatiei extarordinare si a urgentei nu se justifica in acest caz.

Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputatilor in subordinea Guvernului are ca scop manipularea momentului publicarii in Monitorul Oficial a legilor, deciziilor, ordonantelor, hotararilor ce se dovedesc a fi incomode pentru membrii unui guvern. Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputatilor in subordinea Guvernului (SGG) este deci o afacere pur politica, un exemplu graitor in acest sens constituindu-l actele publicate dupa aceasta data in Monitor, urgentarea sau intarzierea unor decizii facandu-se in functie de interesele politice ale Guvernului Ponta. Conducerea Monitorului Oficial a refuzat sa publice in Monitorul Oficial Decizia Curtii Constitutionale potrivit careia presedintele tarii este singurul reprezentant legal si ca doar presedintele il poate mandata pe premier sa-l inlocuiasca in ceea ce priveste participarea la Consiliul European. Dupa ce decizia institutiei care vegheaza la respectarea Constitutiei a devenit publica, membrii Guvernului Ponta s-au intrunit la Palatul Victoria si au stabilit strategia de a ocoli legea fundamentala: impiedicarea publicarii acestei hotarari in Monitorul Oficial. Daca primul ministru s-ar fi dus la Consiliul European de la Bruxelles dupa publicarea deciziei in Monitorul Oficial, ar fi savarsit infractiunea de uzurpare de calitati oficiale. Dar impasul a fost rapid rezolvat prin trecerea Monitorului Oficial in subordinea Guvernului, prin ordonanta de urgenta.  Interesant este ca atat decizia Curtii Constitutionale, cat si ordonanta de trecere a Monitorului Oficial in subordinea Guvernului nu au fost publicate in Monitorul Oficial, situatie in care nimeni nu poate proba vreo infractiune in eventualitatea declansarii unei urmariri penale.

Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputatilor poate pune capat atacurilor asupra institutiilor statului de drept si asupra valorilor democratice ale guvernului Ponta. In acest scop am inaintat o propunere legislativa  de modificare a Legii 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei, in sensul revenirii Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputatilor deoarece Monitorul Oficial reprezinta un instrument legislativ si care trebuie sa fie subordonat puterii legislative. Aparatul de legiferare nu trebuie sa fie supus unui partid sau altuia, unui guvern sau altuia, iar Camera Deputatilor, ca editor al Monitorului Oficial este garantul neutralitatii si al respectarii legii.

  Ioan Oltean,

Deputat PNL.

 

 

0 comentarii2450 vizualizări24 februarie 2015




rss 2.0
rss 2.0