In contextul redefinirii urmatorului cadru financiar multianual (2021-2027), Mircea Diaconu solicita institutiilor europene sa ia in considerare sectorul cultural in stabilirea obiectivelor si a domeniului de aplicare pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC).

"Cultura nu castiga campanii electorale, nu vinde ziare si nu face audienta. Asta o stim cu totii. Ceea ce nu au inteles, insa, nici autoritatile nationale si nici cele de la Bruxelles, este potentialul imens pentru dezvoltare economica si sociala al culturii", a declarat eurodeputatul, vicepresedinte al Comisiei pentru Cultura si Educatie a Parlamentului European.

Mircea Diaconu s-a aratat dezamagit de faptul ca sectorului cultural nu i se acorda importanta cuvenita intre obiectivele specifice din propunerea initiala de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind FEDR si FC pentru perioada 2021-2027. Eurodeputatul a solicitat prin mai multe amendamente includerea culturii intre sectoarele vizate, reamintind ca toate proiectele legate de conservarea, restaurarea, reutilizarea si comunicarea patrimoniului cultural ar trebui sa tina cont de recomandarile facute in cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 privind interventiile de calitate in siturile de patrimoniu cultural.

Solicitarile se bazeaza pe avizul Comisiei pentru Cultura si Educatie, elaborat de Mircea Diaconu in martie 2018, in care eurodeputatul insista asupra desemnarii educatiei si culturii ca obiective prioritare pentru viitoarea generatie de fonduri structurale.

Mircea Diaconu a propus totodata coordonarea cu alte programe, cum ar fi EUROPA CREATIVA, ERASMUS si Corpul SOLIDARITATII EUROPENE, precum si reintroducerea in baza legala a pragurilor de 10 milioane de euro reprezentand cofinantarea FEDR pentru investitii in infrastructura culturala, respectiv de 20 milioane de euro pentru proiecte implicand situri UNESCO. "M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestor praguri care sunt de o importanta cruciala pentru investitiile in patrimoniul cultural. In forma initiala a regulamentului, costurile totale ale proiectelor de restaurare nu puteau sa depaseasca 5, respectiv 10 milioane de euro, sume cu care nu se putea derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes national sau european", a adaugat Mircea Diaconu.