1. Evaluarea starii actuale a educatiei.   Care sunt optiunile politice angajate in acest moment de Uniunea Social Liberala in domeniul educatiei?  Aceste optiuni pot fi sintetizate, considerand documentele deja publicate, in cateva sintagme: Romania, dupa schimbarea din 1989 si aderarea la Uniunea Europeana, are "a treia oportunitate de a-si clarifica modelul socio-economic de dezvoltare"; in educatie este nevoie de "reforma"; va trebui asigurata "centrarea procesului educativ pe beneficiar"; in invatamantul superior sunt indispensabile "autonomia universitara, descentralizarea administrativa, libertatea academica si raspunderea publica"; in educatie sunt de infaptuit "descentralizarea sistemului educational", "modernizarea infrastructurii", organizarea "educatiei permanente", "intarirea autonomiei universitare", "constituirea cadrului national al calificarilor", "diferentierea si integrarea universitatilor", "promovarea culturii antreprenoriale", "folosirea eficace a resurselor europene". Uniunea Social-Liberala isi propune sa schimbe cu adevarat educatia, impreuna cu cadrele didactice, elevii, studentii, organizatiile partenere, educatia si sa redea prestigiu educatiei din Romania. Daca este sa sintetizam intr-o formula optiunile de mai sus, atunci aceasta este abordarea si reforma competenta a educatiei si a cercetarii stiintifice. Orizontul acestei reforme este "toti pentru scoala, educatie pentru fiecare".

            Aceste optiuni sunt reperele interventiilor reprezentantilor Uniunii Social Liberale in domeniul educatiei si al cercetarii stiintifice. La randul lor, aceste optiunile confruntam insa, continuu cu realitatile, le elaboram mai departe, in profunzime, si le completam cu noi concepte.

 

1. 1.      Evaluare

 Mai multe organizatii politice si sindicale din Romania au semnat, in 2007, sub presiunile politice cunoscute, asa-numitul "pact pentru educatie". Cu toate ca s-a facut mult caz de acest pas - intre altele, trebuie totusi spus ca primul pact pentru educatie s-a semnat in 2000, cand Romania a inchis capitolul "educatie si formare profesionala" in negocierile de aderare la Uniunea Europeana, iar guvernul Isarescu a notificat intelegerea dintre partidele parlamentare de atunci la Bruxelles - este de observat, cu toata responsabilitatea, ca pactul 2007 contine obiective prea generale, multe dintre ele fiind nespecifice noilor nevoi ale tarii.

            Au urmat, dupa cum se stie, numeroase actiuni propagandistice, dar Romania a intrat, in fapt, datorita erorilor din politica educatiei, pe cursa izolarii de celelalte tari. Este edificatoare imprejurarea ca tara noastra conta, in 1998, printre tarile care fac reforma reala a educatiei; in ultimii ani, Romania conteaza, din pacate, doar printre tarile marcate de dificultati si neajunsuri. Trebuie spus, cu toata raspunderea, ca, daca masurile promovate de guvernantii actuali sunt privite in raport cu nevoile tarii si cu evolutia politicii educationale din Europa, atunci este limpede ca politica educationala de astazi (pact, strategii, proiectul de lege) este sub nivelul acestor nevoi si ramane anacronica in raport cu evolutiile europene, incat aduce mai curand izolare si daune Romaniei.

            Dupa legea din 1995, cu actualizarea din 1999, legislatia invatamantului din Romania are nevoie de o noua legislatie. In diferite tari ale Uniunii Europene grupuri de specialisti reali au lucrat, impreuna cu forte implicate in educatie (cadre didactice, parteneri din economie si administratie, sindicate etc.), la elaborarea de proiecte de lege, in interes public, iar in tarile respective s-au desfasurat dezbateri publice, atat cat a fost necesar, pentru a ameliora proiectele. In tara noastra, datorita politizarii din partea actualei puteri, nu s-a elaborat, de catre autoritati, un proiect de lege viabil si nu s-a desfasurat vreo dezbatere publica efectiva. Cadrele didactice, studentii, sindicatele, alti participanti la procesul educational, au aratat ca legea educatiei asumata de guvern nu este acceptabila, caci nu rezolva problemele existente, si au protestat fata de fortarea adoptarii, prin simpla aritmetica parlamentara, a unui proiect de lege nepregatit sub aspectul corectitudinii gramaticale, al rigorii logice, al preciziei juridice, al conceptiei educationale si solutiilor, al viziunii. S-a spus pe drept ca "ceea ce este bun in legea educatiei din 2011 este preluat din reglementari vechi, iar ceea ce este nou este aberant". Cei care guverneaza incearca sa forteze schimbari nu impreuna cu cadrele didactice, studentii si elevii, ci impotriva lor, intr-un efort de restaurare a controlului politic asupra educatiei.

            Dupa ce proiectul a fost trecut in graba prin Camera Deputatilor sub amenintari de diferite naturi, la Senat, care este camera decizionala, s-a incercat examinarea cu raspundere a lucrurilor, dar procesul a fost intrerupt brusc, autoritatile recurgand la mecanisme nelegale pentru a adopta o lege organica. Pentru orice cetatean onest este limpede ca problemele care sunt de rezolvat in educatia din Romania (cresterea nivelului invatamantului si al educatiei, sporirea impactului economic si social al educatiei, marirea competitivitatii produselor romanesti, formarea civica democratica, asanarea moravurilor etc.) nu-si afla solutii in acest proiect de lege.

            Este vorba, in cazul legii asumate de guvernul actual, de:

-          o lege greoaie si peticita;

-          o lege care urmareste politizarea conducerii scolilor si liceelor si distrugerea autonomiei universitare;

-          o lege care recentralizeaza decizia in invatamant;

-          o lege cu multe confuzii conceptuale si contradictii;

-          o lege cu viziune anacronica;

-          o lege din care lipseste abordarea problemelor veritabile ale invatamantului romanesc de aici;

-          o lege ale carei solutii vor face mult rau cetatenilor si tarii.

Prin legea educatiei a actualului guvern, in locul unui invatamant orientat spre formarea persoanei si crearea de personalitati si catre inovatie, Romania va avea un invatamant birocratizat, mai birocratizat ca oricand dupa 1989, pe care cauta sa-l controleze tot felul de "experti" de mucava si de politruci. Invatamantul romanesc intra perceptibil, cu o astfel de lege, intr-o deriva pe termen lung, cu pierderi si costuri greu de subestimat.

De aceea, pentru Uniunea Social Liberala, orizontul firesc este un alt proiect de lege, care-si asuma interesul public al tarii si aduce dezlegari sincrone cu secolul in care ne aflam. Este nevoie de o lege care sa poata pune efectiv in miscare energiile considerabile existente in societate. Oriunde in lume, reformele educatiei se fac cu cei implicati, nu impotriva lor. Chiar daca se mai cheltuie ceva timp, este de preferat un proiect de lege viabil, in locul unei legi improvizate, pe care orice guvern responsabil va fi nevoit sa o inlocuiasca de indata. Romania dispune, ca si altadata in istorie, incepand cu Spiru Haret si Constantin Angelescu, de conceptia, viziunea si capacitatile necesare pentru a-si da o lege in orizontul noii educatii, adecvata anilor 2011 si urmatori.

 

 

2. Expansiunea incompetentei

 O proba a nevoii unei alte abordari a educatiei in Romania o constituie caracterul  diletant si anacronismul deciziilor actualului minister al educatiei, cu toate efectele inevitabile, extrem de costisitoare, in consecinta. Sa amintim doar cateva dintre numeroasele exemple de esec pe care le ofera acest minister, ocazionate de ultimul examen de bacalaureat sau tinand  de starea de lucruri creata in universitati.

            Rezultatele bacalaureatului 2010 - cu efectivul mai redus de promovati, discrepantele mari dintre judete si localitati, caracterul neconcludent al notelor, numeroasele fraudari - nu denota deloc vreo sporire a exigentei, cum pretind propagandistic oficialii. Aceste rezultate atesta incapacitatea ministerului de a organiza examene valide, demotivarea cadrelor didactice si a elevilor, lipsa de incredere si de orizont ce s-a raspandit in invatamantul romanesc actual. Frustrarilor create in randul slujitorilor scolii de promisiunile salariale mereu incalcate de catre autoritati li s-au adaugat frecventele masuri diletante ale actualului minister si efortul de a antagoniza parinti si profesori, elevi si cadre didactice, societatea si invatamantul. Desfiintarea absurda de scoli si concedierile necugetate dispuse de guvern, in situatia in care educatia din Romania trebuie extinsa, maresc nesigurantele si debusolarea din invatamant. Ca urmare, preocuparea tot mai multor oameni (cadre didactice din scoli, licee, studenti, profesori universitari), in acest moment, este aceea de a gasi o cale de evitare a activitatilor dirijate de guvernanti in  invatamant, fie si cu pretul parasirii sistemului si chiar al emigrarii.

            In universitati s-a creat cea mai negativa, mai nestimulativa si mai nefructuoasa atmosfera de dupa 1989. Ministerul nu si-a mai respectat contractele institutionale cu universitatile si nici nu le mai semneaza, administrarea sistemului devenind aleatoare. S-a reluat masura lui Ceausescu de oprire a concursurilor pe posturi didactice in universitati, pentru prima oara dupa 1989, incalcandu-se pe fata legislatia universitara in vigoare. O discreditare a scolii romanesti se intreprinde sistematic chiar de minister. Resursele financiare ale Uniunii Europene au devenit greu accesibile pentru competitori seriosi datorita birocratiei si nepriceperii ministeriale si reducerii cofinantarilor guvernamentale. Dezvoltarea programelor de formare universitara si de cercetare stiintifica pe directia sustinerii economiei, administratiei si culturii tarii nici nu mai este tematizata in cadrul gestiunii fara competenta de catre actualul guvern. In vreme ce alte tari, chiar in contextul recesiunii din ultimii ani, dezvolta programe universitare si cercetarea stiintifica, intaresc finantarea si intreprind reforme axate pe valoarea profesorului, guvernarea actuala cauta sa distruga autonomia universitara, diminueaza finantarea, incearca sa politizeze universitatile si sa invrajbeasca institutiile mari si mici, studentii si profesorii, sindicatele si angajatorii, generatiile. Guvernarea prin antagonizare si uzurparile legislative, caracteristice actualului regim din tara, isi vadesc tot mai mult efectele in invatamantul romanesc de astazi, in care s-a ajuns, intre altele, la cea mai putin calificata si mai corupta ocupare a functiilor principale din ministerul educatiei, dupa 1989. Fruntasii ministerului au devenit deja proverbiali prin nepricepere, agresivitate, implicare in afaceri necurate. O degradare cuprinzatoare - institutionala, a calificarii celor responsabili, a culturii profesionale, a motivatiei - s-a asternut in educatie, ca si in celelalte sectoare ale societatii romanesti de astazi.

 

1. 3.     Bilantul

 Educatia din Romania ultimilor trei ani permite un bilant si tragerea unor concluzii profunde:

-          "descentralizarea", prin practicarea incompetenta a acesteia, a dus la un centralism tenace, fara precedent;

-          "invatamantul centrat pe elev si student" a dus la transformarea acestora in simple anexe ale unei birocratii voluminoase;

-          invatamantul orientat spre "formarea de competente" a dus, datorita ingustimii de conceptie si masurilor gresite, la scaderea nivelului de calificare;

-          reforma curriculara a dus, din cauza nepriceperii si politizarii, la confuzii costisitoare in organizarea invatamantului si la ineficienta;

-          pretentia prioritatii educatiei, emisa de catre actuala guvernare, a dus la deteriorarea bazei financiare a invatamantului;

-          asa-zisa "intinerire a personalului" a dus, datorita politizarii agresive ce se practica, la preluarea functiilor de decizie de catre persoane incompetente pe scara necunoscuta inainte si la renasterea categoriei politrucilor;

-          deviza intrarii unor universitati romanesti in topul international a dus, in consecinta amatorismului decidentilor, la reducerea finantarii, blocarea posturilor, efortul de eliminare a profesorilor performanti;

-          internationalizarea a dus, datorita caracterului eronat al deciziilor adoptate de guvernanti, la degradarea si deteriorarea programelor;

-          folosirea resurselor financiare ale Uniunii Europene s-a acoperit deja de coruptie si frauda deschisa.

Toate devizele utile si nobile din invatamantul european de azi se tradeaza sau se malformeaza, datorita nepriceperii si politizarii, prin deciziile actualei guvernari.

Acest bilant, precum si multe concluzii care pot fi trase pe baza faptelor din jurul nostru, reconfirma esecul politicii actualei puteri in domeniul educatiei si ne solicita sa articulam alternativa si sa o prezentam cetatenilor. Uniunea Social Liberala dispune de alternativa si o va prezenta tot mai dezvoltat in dezbaterile publice de la nivel national si de la nivelul judetelor si localitatilor.

Alternativa pe care Uniunea Social Liberala o prezinta cetatenilor cuprinde: diagnoza starii educatiei, indicand efectele nefaste ale politicii actualei puterii; programul reformei competente a educatiei in orizontul devenit posibil in anul 2011, sincron cu reformele avansate care au loc in tarile de referinta; proiectul legislativ corespunzator, plecand de la interesul public al societatii romanesti; folosirea cadrului dezbaterii cu specialistii si publicul larg pentru a se infaptui o reforma competenta si benefica in efecte a educatiei si a cercetarii stiintifice in tara noastra.

 

2. Abordarea competenta a educatiei

 Politica educationala a Uniunii Social Liberale pleaca de la faptele existente si de la evaluarile facute de cetateni - cadre didactice, elevi, studenti, parinti, beneficiari ai educatiei, sindicate, organizatii - si consta din promovarea unei abordari sistematice, sincronizata cu experienta si nevoile tarii noastre si cu practicile tarilor de referinta, axata pe valoarea si demnitatea cadrului didactic. Acestea - valoarea si demnitatea cadrului didactic - pot deveni si devin si in Romania, centrul de coagulare al unei reforme cuprinzatoare si competente a educatiei.

            Multi oameni activeaza in invatamant. Fiecare om are o experienta cu invatamantul, fie si numai in calitate de elev, la un moment dat. Fiecare are o opinie demna de a fi luata in considerare. Sunt posibile abordari diferite ale educatiei. Asa stand lucrurile si avand in vedere caracterul de sistem al invatamantului, captam multimea observatiilor, diversele abordari in cateva concepte directoare pentru reforma competenta a educatiei 2010 si ii invitam pe cei interesati la o dezbatere efectiva asupra invatamantului ca sistem.

Rezumam in zece concepte, cu scurte detalieri ale actiunilor majore, programul reformei competente a educatiei 2011, amplificand si dezvoltand analize si proiectii ale PSD si PNL - PCdin 2004 incoace:

1. 1.      Valoarea si demnitatea cadrului didactic: Reorganizarea pregatirii pentru profesia de dascal; asigurarea juridica si consolidarea sociala a autonomiei profesionale a educatorului; aplicarea recunoasterii salariale a formarii continue; fluidizarea mobilitatii personalului didactic; folosirea competentelor corpului didactic intr-un regim modern al schimbului de generatii; 
2. 2.      Educatia ca premisa a dezvoltarii: Normalizarea finantarii; ameliorarea infrastructurii; restabilirea nivelului de salarizare din 2009 si ameliorarea salarizarii; extinderea serviciilor educationale; sporirea suporturilor societatii pentru educatie; crearea in forma moderna, a unei retele de crese si gradinite si sprijinirea adecvata a familiilor; relansarea educatiei pentru valori morale, civice, estetice; sporirea impactului educatiei in economie, administratie, cultura; folosirea eficienta, despartita de orice coruptie, a resurselor europene pentru a consolida rolul educatiei ca motor al dezvoltarii si modernizarii; clarificarea legislativa a proprietatii intelectuale; 
3. 3.      O societate a invatarii: Conceperea si organizarea scolarizarii, studiilor, educatiei, a formarii continue ca sistem de cuprindere pe scara mare a populatiei in forme si niveluri diversificate de invatare; dezvoltarea structurii didactice corespunzatoare; suprimarea abandonului scolar si a analfabetismului, care s-au accentuat in ultimii ani; legarea invatarii cu programe de dezvoltare regionala; reconstructia retelei de scoli de arte si de meserii in vederea sustinerii unei noi industrializari a tarii;
4. Functionarea pe principiul subsidiaritatii: Efectuarea descentralizarilor chibzuite si necesare; profilarea autonomiei institutionale a scolilor, a liceelor si consolidarea autonomiei universitatilor; extinderea posibilitatilor de initiativa si de decizie la fiecare nivel; crearea cadrului raspunderii pentru performante conform practicilor din sistemele subsidiaritatii; modernizarea si stabilizarea de examene nationale; trecerea la un sistem modern de guvernanta; reluarea dialogului social (sindicate, organizatiile studentilor, asociatii de parinti, organizatii patronale, fundatii etc.);
5. 5.       Invatamant centrat pe cel ce invata: Reforma curriculara corespunzatoare competitiilor de pe pietele in curs de globalizare; mecanisme avansate de feedback educational; atentie aparte pentru regimul de invatare, de formare si de viata al copilului; organizarea riguroasa si moderna a transportului elevilor; individualizarea rutelor de pregatire pentru elevi, studenti, cursanti prin sporirea spatiului pentru optiuni profesionale si alegeri de rute de pregatire; reorganizarea bibliotecilor si a intregii baze de informare si formare profesionala si cetateneasca; sprijinirea tinerilor talentati; desfiintarea invatamantului in "doua schimburi";
6. 6.      Sincronizarea legislatiei: Normalizarea legislativa prin delimitarea clara a interesului public de interesul grupurilor care se dau drept public; elaborarea calificata de proiecte alternative de reglementare; compatibilizarea cu legislatia europeana a educatiei; depolitizarea invatamantului prin crearea unui cadru institutional adecvat; investitii in cooperarea public-privat; sprijinirea invatamantului privat pentru a-si putea pune in valoare atuurile; 
7. 7.      Infrastructura erei electronicii: Corelarea infrastructurii cu nivelurile competitive de pregatire si de calificare; racordarea la tehnologii, pedagogii si metodici educationale cu randament; transformarea ameliorarii infrastructurii in parte a programelor performante ale administratiilor scolare si universitare, locale, regionale si centrale; lansarea unui amplu program de investitii in infrastructura educatiei si incheierea echiparilor;

Programele europene - care nu au nici astazi in Romania o strategie, se acorda pe criterii politizate unui grup restrans de persoane si au impact redus asupra dezvoltarii - vor fi puse in valoare conform destinatiei lor, in beneficiul cetatenilor si in folosul dezvoltarii infrastructurii, capacitatilor productive si formarii profesionale. Aceste programe vor fi debarasate de pletora de firme care le paraziteaza si de certificate ce solicita contributii banesti din partea cadrelor didactice, de care se abuzeaza. Programele Europene vor fi aduse la destinatia lor originara - aceea de a servi cetatenilor Romaniei pentru a-si dezvolta tara. Aceste programe trebuie scoase din postura de mijloace de plata a clientelei politice si de mituire a personalului si readuse la rangul de instrumente pretioase ale modernizarii.

1. 8.      Ameliorarea tehnologiilor indigene prin cercetare stiintifica: Reorientarea  cercetarii stiintifice spre un impact sporit in tehnologie, economie, administratie, cultura; profilarea institutelor si a centrelor de performanta; stimularea juridica si financiara a inovatiei; masurarea performantelor in cercetare dupa criterii internationale; legarea cercetarii stiintifice cu nevoile de tehnologii - de exploatare, de productie, de organizare, de formare etc. - din societate; elaborarea noilor prioritati ale Romaniei in cercetarea stiintifica si tehnologica; elaborarea reglementariloe privind capitalul de risc, in vederea sprijinirii inovarii; promovarea de grupuri tehnologice viabile, capabile sa concureze pe piata mondiala; aplicarea unui program hightech actualizat;
2. 9.      Un sistem optimizat: Reevaluarea sistemului de invatamant, a componentelor si a consecintelor sale, din punctul de vedere al utilitatii sociale, al performantelor si al rationalitatii educationale; incheierea macroorganizarii intr-un sistem competitiv pentru era globalizarii; organizarea analizei specializate continue a educatiei din tara, folosirea specialistilor din reteaua nationala si redeschiderea dezbaterii publice asupra masurilor de interes general; instaurarea unui sistem de evaluare modern pentru performante  individuale si institutionale;

10. Competitivitate prin cooperare internationala: Punerea organizarilor din invatamant sub exigenta randamentului si a performantei competitive; expansiunea formelor avansate de cooperare internationala (joint curriculum, joint research units etc.) in serviciul sporirii competitivitatii sistemului educativ autohton; schimbarea prezentarii si a prezentei internationale a invatamantului din tara; etalarea valorilor proprii competitive in context international si reafirmarea contributiilor culturii nationale la patrimoniul universal.

 In 2010-2011 s-au adoptat, abuzandu-se de mecanismul asumarii raspunderii guvernamentale - asadar ocolind dezbaterea publica si evitand examinarea parlamentara - mai multe legi care afecteaza profund, direct sau indirect, educatia si cercetarea stiintifica din Romania. Este vorba de legea educatiei, legea pensiilor, legea salarizarii unitare si altele - legi care nu numai ca sunt anacronice ca viziune si solutii, dar nu pot scoate tara noastra din grava criza financiara, economica, institutionala de astazi. Uniunea Social Liberala a precizat, de la inceput, ca, odata venita la guvernare, va abroga imediat legile si masurile aberante ale guvernarii actuale. Se va opri desfiintarea de scoli si concedierea de personal didactic. Se va abroga legea educatiei din 2011, urmand ca opinia publica si Parlamentul sa dezbata articolele unei legi a educatiei care sa puna in miscare, nu sa distruga, energiile din Romania. Se vor abroga masurile si legislatia din 2010-2011, ce plafoneaza salarii si anuleaza stimulentele pentru personalul din educatie.

 

3. Program operational

  "O scoala inovativa, O scoala care sa pregateasca pentru cariera profesionala si viata"

             Guvernul Finlandei, in urma recesiunii din anii ’90, s-a hotarat sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii stiintifice si tehnologiei. In mai putin de zece ani Finlanda a trecut pe primele locuri in lume ca bunastare sociala si bogatie.

• Romania, ca tara membra a Uniunii Europene, are obligatia sa-si racordeze strategiile de iesire din criza si de dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeana si sa-si asume un rol proactiv in promovarea obiectivelor UE, cat si a celor proprii.
• In acest context, "Strategia Europa 2020" trebuie sa fie transpusa si in Romania prin demersuri concrete, progresul tarii fiind atent monitorizat in ceea ce priveste obiectivele nationale ca parte a realizarii celor la nivelul UE.

Comisia Europeana in "Strategia Europa 2020" stabileste trei obiective cheie:

         1. O crestere economica inteligenta prin:

• Educatie;
• Promovarea cunoasterii;
• Inovare si creativitate;
• Digitalizarea intregii societati.

         2. O crestere economica durabila prin:

• Competitivitate;
• Utilizarea mai eficienta a resurselor;

         3. O crestere economica favorabila incluziunii prin:

• O mai mare participare la piata fortei de munca;
• Dobandirea de noi competente;
• Lupta impotriva saraciei.

"Strategia Europa 2020" stabileste, in vederea monitorizarii, indicatorii de referinta reprezentativi:

• Abandonul scolar sa scada sub 10%;
• Cel putin 40% din generatia tanara trebuie sa aiba studii universitare;
• 3% din PIB sa fie investit in cercetare si dezvoltare;
  • Reorientarea cercetarii si dezvoltarii si a politicii de inovare catre provocarile majore reducand durata dintre producerea inventiei si transformarea ei in produse (prin care se preconizeaza o economisire anuala de catre intreprinderi de circa 289 milioane de euro);
• Cresterea atractivitatii si calitatii invatamantului superior prin asigurarea mobilitatii studentilor si a cadrelor didactice;

"Strategia Europa 2020" stabileste, in vederea monitorizarii, indicatorii de referinta reprezentativi:

• 75% din populatia in varsta de 20-64 de ani trebuie sa fie integrata in piata muncii;
• Reducerea masiva a numarului de persoane expuse riscului saraciei (la nivelul UE circa 20 de milioane);
• Obiectivele energetice si de mediu sa fie integral indeplinite;
• Realizarea unei piete unice digitalizata, bazata pe internet ultra rapid, accesul tuturor europenilor la internet rapid pana in 2013;
• Utilizarea eficienta a tuturor resurselor cu obiective precise , astfel incat sa se inregistreze o economie pana in 2020 de 60 miliarde de euro;
• Crestere economica "verde" prin cresterea competitivitatii tehnologice, promovarea de noi competente si a spiritului antreprenorial pentru crearea de noi locuri de munca;
• Asigurarea coeziunii sociale, economice si teritoriale prin integrarea, cu rol activ, a tuturor categoriilor socio-profesionale.

Consiliul UE cu privire la educatie apreciaza rolul crucial al educatiei in indeplinirea obiectivelor din "Strategia Europa 2020" si insista asupra importantei majore a realizarii obiectivelor privind:

• Reducerea abandonului scolar sub 10%;
• Cresterea la 40% a proportiei celor de varsta 30 - 34 de ani care au absolvit o forma de invatamant superior.

In contextul documentelor europene si pornind de la realitatile si traditia sistemului romanesc de educatie se impune o viziune cu obiective clare pe termen scurt, mediu si lung.

         

 

         Educatia este asumata de USL ca factor strategic al dezvoltarii durabile - Obiectivele prioritare si urgente sunt:

1.   Motivarea cadrelor didactice, recunoasterea rolului social prin salariu,

      respectarea demnitatii si autonomiei profesionale;

2.   Integrarea, de urgenta, a cadrelor didactice in programe de formare continua, prin proiecte finantate din fonduri structurale;

3.   Formarea continua a cadrelor didactice este centrata pe achizitii profesionale in domeniile:

• Invatamantului digitalizat;
• Curriculum-ului adecvat formarii inovative, creative, acumularii de cunoastere si formarii de competente;
• Pedagogiei moderne, evaluarii, managementul clasei, gestionarii relatiei cu parintii si elevii, cu autoritatile locale;
• Actualizarii cunoasterii in aria curriculara a disciplinei.

4. Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii prin predare - invatare, formarea competentelor cheie, a competentelor digitale, insusirea unui set de valori de referinta pentru dezvoltarea personala si cariera profesionala. In mod concret:

• Asigurarea conditiilor pentru parcurgerea ciclurilor de invatamant prevazute de lege pentru eliminarea abandonului scolar;
• Cuprinderea grupei pregatitoare in invatamantul obligatoriu;
• Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu varste intre 3 si 5 ani in educatia timpurie;
• Crearea sistemului public privat pentru educatia timpurie a copiilor de 0 - 3 ani;
• Cel putin 85% dintre tinerii intre18 - 22 de ani sa fie absolventi de studii liceale;
• Generalizarea obligativitatii ciclului de invatamant liceal;
• Formarea profesionala in meserii cerute de piata muncii pe baza de contract cu angajatorii, cu asigurarea ferma a locului de munca la absolvire;
• Formarea abilitatilor pentru adaptarea la situatii noi;
• Dezvoltarea creativitatii elevilor si a capacitatii lor de inovare;
• Promovarea, prin educatie, a valorilor importante, de referinta in societate (cultul muncii, corectitudinea, cinstea, morala, toleranta, generozitatea, dialogul, respectul de sine si fata de semeni);
• Cunoasterea a cel putin doua limbi straine;
• Achizitii culturale, de cunostinte tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viata sanatoasa, pentru sport, pentru mediu, in spiritul principiilor democratice.

5. Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala din perspectiva obiectivelor din "Strategia Europa 2020" prin:

• Cresterea contributiei scolii si familiei in personalizarea educatiei;
• Orientarea scolara prin cabinetele psihopedagogice;
• Dezvoltarea deprinderilor de invatare permanenta pentru cresterea capacitatii de adaptare la noi locuri de munca.

6. Informatizarea si asigurarea accesului la internet rapid in toate unitatile si institutiile de invatamant prin:

• Creare de noi oportunitati de invatare cu mijloace informatice, sisteme multimedia si retele de date;
• Soft-uri educationale in fiecare unitate scolara;
• Multiplicarea canalelor de comunicare si a noi forme de socializare;
• Dezvoltarea informaticii de gestiune in administrarea scolii;
• Introducerea manualelor electronice;
• Realizarea de retele pilot pentru unitati de invatamant situate in zone defavorizate.

7. Cresterea capacitatii de inovare si de creativitate din   perspectiva dezvoltarii durabile prin:

• Curriculum adecvat;
• Educatie complementara extracurriculara si extrascolara;
• Raspuns la nevoile educationale de formare ale elevilor si parintilor acestora pentru dezvoltarea creativitatii si inovarii;
• Sustinerea elevilor capabili de inovare si creatie.

8. Asigurarea printr-un continut adecvat a educatiei complementare pentru cresterea capacitatii de adaptare permanenta in conditii variate de mediu socio-profesional si pentru refacerea coeziunii sociale prin:

• Dezvoltarea de alternative educationale;
• Participarea la spectacole culturale;
• Formarea prin activitati sportive individuale si de echipa;
• Participare in proiecte si programe cu teme care sunt complementare fata de curriculum.

9. Garantarea programelor "Sansa a doua prin educatie" in vederea eliminarii analfabetismului si integrarii pe piata muncii prin:

• Garantarea egalitatii de sanse;
• Eliminarea oricaror forme de discriminare;
• Facilitati, politici si programe adecvate grupurilor vulnerabile;
• Sustinerea celor care au parasit timpuriu scoala

10. Garantarea autonomiei profesionale a scolilor si cadrelor didactice in scopul folosirii initiativelor personale si institutionale pentru cresterea performantelor scolare prin:

• Legislatie adecvata care sa institutionalizeze autonomia scolilor cu asumarea responsabilitatii publice fata de performantele scolii;
• Incurajarea si sustinerea autonomiei profesionale a cadrelor didactice in transpunerea personalizata a programelor scolare;
• Incurajarea formarii consortiilor scolare si asociatiilor profesionale;
• Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul scolii cu autoritatile locale si cu agentii economici interesati;

11. Generalizarea programului "Scoala de dupa scoala" in parteneriat cu autoritatile locale, parinti, agenti economici, etc. In mod concret:

• Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul scolii in parteneriat cu parintii si autoritatile locale contribuitoare;
• Elaborarea cadrului general in care se desfasoara programul "Scoala de dupa scoala";
• Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea in norma didactica a orelor efectuate in programul "Scoala de dupa scoala".

12. Respectarea garantarii autonomiei universitare prevazuta si in Constitutia Romaniei prin:

• Reasezarea legislatiei in deplina concordanta cu ceea ce se intampla in UE si in lume;
• Libertatea comunitatii academice de a gestiona programele de studii de licenta, masterat, doctorat si studii postuniversitare de formare continua;
• Libertatea comunitatii academice de a-si stabili si alege democratic structurile de conducere;
• Autonomia universitara este asociata cu raspunderea publica pentru gestiunea programelor si a patrimoniului;

13. Cresterea rolului universitatilor in dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoasterii.

• Cresterea capacitatii de inovare a resurselor umane;
• Realizarea unei infrastructuri si logistici adecvate;
• Dezvoltarea serviciilor si a sectoarelor economice inovatoare;
• Aliante strategice (capitalismul aliantei) intre universitati, companii private, agentii de stat.

14. Asigurarea cadrului pentru participarea universitatilor la elaborarea setului de politici, in realizarea unor retete de colaborare pentru crearea de cunostinte, diseminarea si utilizarea lor pentru cresterea bunastrarii.

• Baze de cercetare pentru economia cunoasterii;
• Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunostinte si de tehnologie;
• Dezvoltarea capacitatilor de cercetare in sectorul generarii de cunostinte de interes comercial;
• Structuri universitare care au competente in elaborarea strategiilor si politicilor publice.

15. Orientarea continutului procesului didactic in vederea cresterii capacitatii de inovare a resurselor umane, prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoasterii stiintifice si tehnologice;
• Transferul inovatiei in produse si pentru asigurarea unui invatamant superior problematizat.
• Dezvoltarea creativitatii individuale a studentilor.

16.  Sprijinirea universitatilor pe plan financiar si cu legislatia necesara in a-si asuma viziunea creativa asupra universitatii prin optimizarea si sustinerea potentialului creator, intr-o relatie de stimulare si sustinere reciproca cu companii, agentii, etc.

17. Sustinerea infiintarii unor structuri intermediare menite sa dezvolte parteneriatul dintre universitati si companii - economia "verde", bazata pe cunoastere si transfer tehnologic, in crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie.

18. Participarea intregii comunitati academice (studenti, cadre didactice, personal tehnic-administrativ) la implementarea obiectivelor strategice pentru cresterea performantelor invatamantului superior.

19. Incurajarea si sustinerea "brokerilor cunoasterii" - profesionisti hibrizi care au capacitatea de a intelege rapid un domeniu si care identifica rapid potentialul, frontierele si provocarile cheie.Brokerii cunoasterii au:

• Competente antreprenoriale;
  • Capacitatea de a identifica idei interesante;
  • Priceperea de a organiza echipe;
  • Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

20. Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universitatile, guvernele si companiile sa lucreze impreuna pentru cresterea bunastarii societatii.

• Cadru general normativ;
• Autonomie in structurarea relatiilor parteneriale;
• Garantarea libertatilor academice in exercitarea profesiunii.
• Cadrul normativ astfel incat in formarea continua sa poata fii cuprinsa populatia activa in proportie de cel putin 10%.

 

CERCETAREA STIINTIFICA

"3 % din PIB-ul UE ar trebui sa fie investit in cercetare"

• Cercetarea stiintifica reprezinta principalul proces prin care se produce cunoastere, creatie si inovare.
• Cercetarea stiintifica, in ceea ce priveste resursele alocate, trebuie sa fie pentru toti decidentii politici din Romania o prioritate privind reconsiderarea bugetarii.
• Invatamantul superior si cercetarea stiintifica reprezinta prioritati pentru toate tarile UE care considera ca succesul acestor domenii reprezinta calea de relansare economica cea mai sigura.
• Astfel, Franta in "Programme de stabilite de la France", pentru perioada 2011-2014, defineste invatamantul si cercetarea prioritare in alocarea resurselor bugetare, adaugand suplimentar 9 miliarde de euro pentru perioada 2011-2013.
• Efortul bugetar adaugat de Franta se materializeaza in alocarea resurselor pentru ranforsarea atractivitatii carierelor profesionale in invatamantul superior si in cercetare, pentru consolidare autonomiei universitare, stimularea initiativelor in materie de formare si cercetare si pentru politicile sociale care sa sustina reusitele studentilor.
• Acestui efort bugetar Franta ii adauga decizia de a tripla creditele pentru cercetare-dezvoltare de la 10 la 30%.

 

 Obiectivele pentru cercetarea stiintifica din Romania:

• articularea unor programe majore de cercetare in concordanta cu obiectivele strategice de dezvoltare ale Romaniei, precum si cu obiectivele din "Strategia Europa 2020";
• sustinerea cercetarii stiintifice din domeniile cu potential de performanta;
• incurajarea prin mecanisme de finantare a abordarilor interdisciplinare cu potential de aplicare in realizarea de produse;
• sustinerea excelentei stiintifice prin finantarea adecvata, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte in cresterea si dezvoltarea economica;
• sustinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;
• transferarea capacitatii de cercetare si spre sectorul generarii de cunostinte de interes comercial;
• scutirea de impozit pe profitul investit in transferul tehnologic;
• transformarea regiunilor de dezvoltare in regiuni ale cunoasterii care sa dezvolte economia "verde" prin unificarea trielicoidala a eforturilor universitatilor, guvernului si companiilor;
• dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
• utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
• canalele de finantare care sa sporeasca conectivitatea dintre universitati, institute de cercetare, agentii si companii pentru reducerea distantei de la stiinta la aplicatie;
• dezvoltarea semnificativa a sectoarelor economice inovatoare, sustinerea unei dinamici a inovatiei in toate sectoarele si investitiile cu aparitia si dezvoltarea unei clase creatoare cu contributii importante la cresterea bunastarii in societate.

 

• Pentru ca taierile de pensii, salarii, sporuri, indemnizatiile mamelor nu au redresat economia, Guvernul Boc, din disperare, s-a gandit sa taie si notele elevilor la bacalaureat.
• Ministrul Educatiei pozeaza in erou national pentru ca a fost singurul ministrul care a aratat valoarea "reala" a invatamantului romanesc.
• Funeriu, un elev mediocru, se crede erou national pentru ca pe timpul mandatului sau au picat bacalaureatul 40% din elevii care au sustinut acest examen.
• La prima vedere am putea sa-l felicitam pentru asta, daca nu ne-am aduce aminte ca tot in mandatul sau a trecut si Legea Educatiei.
• Daca tot este un ministru atat de vizionar, l-am intreba pe Funeriu, cum de nu a prevazut in lege si o situatie ca aceasta a esecului bacalaureatului national.
• In Legea Educatiei nu exista nici macar un paragraf in care sa existe o minima reglementare, sanctionare sau corectare a situatiei de la bacalaureat.
• O lege corecta ar trebui sa le ofere profesorilor si elevilor un cadru corect de invatare si deasemenea ar trebui sa ofere si un cadru legal de indreptare a situatiei in cazul in care sunt incalcate prevederile legale.
• Legea nu vorbeste despre masuri in cazul in care inspectoratele scolare nu isi fac treaba sau in situatia in care Ministerul Educatiei nu urmareste si nu sanctioneaza neregulile care apar in scoli.
• Din pacate, toti inspectorii-sefi care in ultimele zile ies la televizor, sunt toti membri PDL si oameni numiti de PDL. Directorii de scoli sunt membri PDL si oameni promovati de PDL.
• Un sistem sufocat de politic este foarte greu sa produca tineri intr-adevar bine pregatiti.
• In plus, este foarte greu, brusc, intr-un examen sa ceri standarde mult mai inalte decat a oferit pana in acel moment sistemul de invatamant.
• Sistemul de educatie este in colaps, din cauza modului in care a fost tratat in ultima perioada.
• Educatia este acum un flagel al politizarii excesive.
• Domnul Funeriu priveste acest Bacalaureat, care s-a desfasurat zilele trecute, ca o chestiune de succes pentru ca a reusit sistemul de educatie sa pice peste 65% din absolventii de liceu.
• Cerem demisia ministrului Educatiei, a inspectorilor scolari din judetele in care exista licee unde niciun elev nu a luat Bacalaureatul si a directorilor din liceele unde promovabilitatea a fost zero.
• Daca doar 40% din elevi au absolvit un liceu, ganditi-va ce se va intampla la facultati.
• 60% din cei care trebuiau sa mearga la facultati nu or sa mai poata sa mearga pentru ca nu au diploma de Bacalaureat. Vom avea o cadere in cascada a invatamantului liceal si al celui universitar.
• Anul acesta doar 40% din elevii din Romania vor putea sa sa se inscrie la facultate.

 

 

    Conceptia Uniunii Social-Liberale asupra educatiei

 USL are solutii pe termen mediu si lung pentru sistemul de educatie:

1.    Valoarea si demnitatea cadrului didactic: Reorganizarea pregatirii pentru profesia de dascal; asigurarea juridica si consolidarea sociala a autonomiei profesionale a educatorului; aplicarea recunoasterii salariale a formarii continue; fluidizarea mobilitatii personalului didactic; folosirea competentelor corpului didactic intr-un regim modern al schimbului de generatii;

2.   Educatia ca premisa a dezvoltarii: Normalizarea finantarii; ameliorarea infrastructurii; restabilirea nivelului de salarizare din 2009 si ameliorarea salarizarii; extinderea serviciilor educationale; sporirea suporturilor societatii pentru educatie; crearea in forma moderna, a unei retele de crese si gradinite si sprijinirea adecvata a familiilor; relansarea educatiei pentru valori morale, civice, estetice; sporirea impactului educatiei in economie, administratie, cultura; folosirea eficienta, despartita de orice coruptie, a resurselor europene pentru a consolida rolul educatiei ca motor al dezvoltarii si modernizarii; clarificarea legislativa a proprietatii intelectuale;

3.    O societate a invatarii: Conceperea si organizarea scolarizarii, studiilor, educatiei, a formarii continue ca sistem de cuprindere pe scara mare a populatiei in forme si niveluri diversificate de invatare; dezvoltarea structurii didactice corespunzatoare; suprimarea abandonului scolar si a analfabetismului, care s-au accentuat in ultimii ani; legarea invatarii cu programe de dezvoltare regionala; reconstructia retelei de scoli de arte si de meserii in vederea sustinerii unei noi industrializari a tarii;  

4.  Functionarea pe principiul subsidiaritatii: Efectuarea descentralizarilor chibzuite si necesare; profilarea autonomiei institutionale a scolilor, a liceelor si consolidarea autonomiei universitatilor; extinderea posibilitatilor de initiativa si de decizie la fiecare nivel; crearea cadrului raspunderii pentru performante conform practicilor din sistemele subsidiaritatii; modernizarea si stabilizarea de examene nationale; trecerea la un sistem modern de guvernanta; reluarea dialogului social (sindicate, organizatiile studentilor, asociatii de parinti, organizatii patronale, fundatii etc.) 

5.     Invatamant centrat pe cel ce invata: Reforma curriculara corespunzatoare competitiilor de pe pietele in curs de globalizare; mecanisme avansate de feedback educational; atentie aparte pentru regimul de invatare, de formare si de viata al copilului; organizarea riguroasa si moderna a transportului elevilor; individualizarea rutelor de pregatire pentru elevi, studenti, cursanti prin sporirea spatiului pentru optiuni profesionale si alegeri de rute de pregatire; reorganizarea bibliotecilor si a intregii baze de informare si formare profesionala si cetateneasca; sprijinirea tinerilor talentati; desfiintarea invatamantului in "doua schimburi";  

6.    Sincronizarea legislatiei: Normalizarea legislativa prin delimitarea clara a interesului public de interesul grupurilor care se dau drept public; elaborarea calificata de proiecte alternative de reglementare; compatibilizarea cu legislatia europeana a educatiei; depolitizarea invatamantului prin crearea unui cadru institutional adecvat; investitii in cooperarea public-privat; sprijinirea invatamantului privat pentru a-si putea pune in valoare atuurile;

7.  Infrastructura erei electronicii: Corelarea infrastructurii cu nivelurile competitive de pregatire si de calificare; racordarea la tehnologii, pedagogii si metodici educationale cu randament; transformarea ameliorarii infrastructurii in parte a programelor performante ale administratiilor scolare si universitare, locale, regionale si centrale; lansarea unui amplu program de investitii in infrastructura educatiei si incheierea echiparilor;

8.    Ameliorarea tehnologiilor indigene prin cercetare stiintifica: Reorientarea  cercetarii stiintifice spre un impact sporit in tehnologie, economie, administratie, cultura; profilarea institutelor si a centrelor de performanta; stimularea juridica si financiara a inovatiei; masurarea performantelor in cercetare dupa criterii internationale; legarea cercetarii stiintifice cu nevoile de tehnologii - de exploatare, de productie, de organizare, de formare etc. - din societate; elaborarea noilor prioritati ale Romaniei in cercetarea stiintifica si tehnologica; elaborarea reglementariloe privind capitalul de risc, in vederea sprijinirii inovarii; promovarea de grupuri tehnologice viabile, capabile sa concureze pe piata mondiala; aplicarea unui program hightech actualizat; 9.    Un sistem optimizat: Reevaluarea sistemului de invatamant, a componentelor si a consecintelor sale, din punctul de vedere al utilitatii sociale, al performantelor si al rationalitatii educationale; incheierea macroorganizarii intr-un sistem competitiv pentru era globalizarii; organizarea analizei specializate continue a educatiei din tara, folosirea specialistilor din reteaua nationala si redeschiderea dezbaterii publice asupra masurilor de interes general; instaurarea unui sistem de evaluare modern pentru performante  individuale si institutionale;

10. Competitivitate prin cooperare internationala: Punerea organizarilor din invatamant sub exigenta randamentului si a performantei competitive; expansiunea formelor avansate de cooperare internationala (joint curriculum, joint research units etc.) in serviciul sporirii competitivitatii sistemului educativ autohton; schimbarea prezentarii si a prezentei internationale a invatamantului din tara; etalarea valorilor proprii competitive in context international si reafirmarea contributiilor culturii nationale la patrimoniul universal.

 Biroul de presa