Ca urmare a votului de astazi din cadrul Parlamentului European, Romania va beneficia de rambursarea a 46 de milioane EUR. Decizia adoptata cu o larga majoritate va permite rambursarea catre statele membre UE a unei sume de 4,54 miliarde EUR, aferente surplusului bugetar din anul 2010.

Principalele elemente ale excedentului bugetar sunt reprezentate de soldul pozitiv al veniturilor, in valoare de peste 1,8 miliarde EUR, de o subutilizare a cheltuielilor de 2,72 miliarde EUR si de un sold pozitiv rezultat din diferentele de curs valutar, in valoare de 22,3 milioane EUR.

Inscrierea in buget a acestui excedent va conduce la diminuarea proportionala a contributiei globale a statelor membre la finantarea bugetului UE. Aceasta diminuare globala pe state membre va fi de asemenea influentata de estimarile actualizate ale resurselor proprii

"Uniunea Europeana a inregistrat un excedent bugetar in anul 2010 in valoare de 4,54 miliarde EUR si au existat numeroase voci in cadrul Parlamentului European care au dorit ca aceste sume sa fie reinscrise direct in bugetul UE si ulterior reinvestite. Totusi, Parlamentul European a votat astazi ceea ce era de asteptat, si anume rambursarea excedentului bugetar. Contributia globala a statelor membre la bugetul UE pentru 2011 se reduce in consecinta si aceasta veste va fi primita cu bucurie de catre guvernele statelor membre, care in aceasta perioada lupta din rasputeri sa reduca cheltuielile publice" a declarat Petru Luhan, membru al Parlamentului European.

Suma rambursata catre fiecare stat membru UE, in functie de contributia acestuia la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2011 :

State Membre UE Proiect de buget rectificativ 3/2011
Belgia - 130 911 830
Bulgaria - 12 599 367
Republica Ceha - 50 621 080
Danemarca - 88 583 723
Germania - 922 894 175
Estonia - 4 980 590
Irlanda - 48 123 148
Grecia - 84 195 529
Spania - 381 161 659
Franta - 740 852 370
Italia - 571 966 026
Cipru - 6 293 730
Letonia - 6 191 661
Lituania - 9 860 488
Luxemburg - 10 570 481
Ungaria - 35 811 599
Malta - 2 088 825
Olanda - 218 397 409
Austria - 104 337 375
Polonia - 133 314 462
Portugalia - 59 119 421
Romania - 46 336 945
Slovenia - 12 888 128
Republica Slovaca - 24 905 776
Finlanda - 66 270 167
Suedia - 126 883 265
Regatul Unit - 639 235 054

Total -4 539 394 283.

Primul-ministru Emil Boc a participat la Forumul ‚‚Revizuirea Constitutiei Romaniei’’.  Cetateanul cinstit trebuie sa stie ca, prin modificarea Constitutiei, proprietatea lui nu va fi afectata, afirma premierul Emil Boc

Emil Boc: Domnule presedinte, doamna procuror general, domnule ministru, domnule consilier prezidential, excelentele voastre, domnilor ambasadori, doamnelor si domnilor, salut aceasta initiativa pe marginea procesului de revizuire a Constitutiei. Revizuirea Constitutieie este un proces demarat de presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, potrivit prevederilor Constitutiei. Suntem in fata celui de-al doilea proces de revizuire a Constitutiei, de la momentul adoptarii, in 1991, a textului constitutional al tarii. Daca in 2003, cand a avut loc precedenta revizuire a Constitutiei, acel moment era marcat de perspectiva intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si de pregatire a cadrului constitutional, in vederea aderarii Romaniei la Uniune, acum, cea de-a doua revizuire a Constitutiei cred ca se desfasoara sub imperativul aplicarii rezultatelor referendumului din 2009 si a necesitatii de a imbunatati acele texte constitutionale, care au creat, in ultimii 20 de ani, probleme in aplicarea si functionarea prevederilor constitutionale si in raporturile dintre autoritatile statului.

Cu alte cuvinte, nu suntem in fata unei noi Constitutii, suntem in fata unui demers de revizuire a celei existente si, in principiu, urmarim implementarea vointei exprimate de cetateni, la referendum, corectarea si imbunatatirea acelor texte care pun probleme functionarii autoritatilor publice. De asemenea, asa face o consideratie, fara a intra in partizanat politic, aici, referitoare la optiunea opozitiei, de a nu sustine in acest mandat revizuirea Constitutiei. Cred ca este o greseala si care nu tine cont de interesul national. Daca opozitia, oricare ar fi ea, in Romania, s-ar raporta mereu spunand 'nu acum, ci in mandatul urmator, niciodata nu am avea de-a face cu un proces de revizuire a Constitutiei. Or, revizuirea Constitutiei este absolut necesara, din cand in cand. Daca, si in 2003, opozitia de atunci ar fi spus "nu este momentul oportun, sa amanam", nu s-ar fi realizat revizuirea Constitutiei. De ce? Pentru ca este nevoie de o majoritate de doua treimi in fiecare Camera a Parlamentului, pentru a se putea derula procesul de revizuire a Constitutiei. Deci, in orice moment, daca opozitia, oricare ar fi ea, ar spune 'nu participam', nu s-ar realiza niciodata o revizuire a Consitutiei. Si atunci, intrebarea se pune: Mai are rost sa chemam oamenii la referendum sau la vot, sa le cerem parerea? Daca opozitia in permanenta ar spune 'nu este momentul sa revizuim Constitutia', cred ca gestul opozitiei, de a refuza procesul de revizuire a Constitutiei, mai ales atunci cand el este produsul unui referendum, inseamna o sfidare a regulilor fundamentale ale democratiei, pentru ca actualul cadru constitutional nu poate fi revizuit fara aplicarea puterii si a opozitiei, iar in 2003, repet, opozitia, fara sa imbratiseze toate punctele de vedere ale puterii, a stat la masa Comisiei Constitutionale si, acolo unde s-a gasit un acord de doua treimi, s-a promovat si s-a mers mai departe si s-a realizat procesul de revizuire a Constitutiei in interes national, in interesul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. De ce acum n-ar fi nevoie ca, pentru a pune in aplicare rezultatul referendumului, exprimat de popor, si pentru corectarea acelor mecanisme care nu functioneaza ale statului, sa nu stam la aceeasi masa si sa gasim o majoritate de doua treimi pe aceste aspecte fundamentale ce tin de revizuirea actului fundamental. Al doilea aspect la care vreau sa ma refer este de a nuanta cateva din prevederile supuse revizuirii. Evident, n-o sa fac referire decat la doua dintre ele, pentru ca timpul este limitat. Am sa ma refer la prevederea de la Articolul 138/1 - Politica financiara a statului, prin care se impune, pentru prima data in Constitutia Romaniei, o limita a deficitului, de maxim 3%, si o datorie publica, de maxim 60% din Produsul Intern Brut. O asemenea prevedere constitutionala nu este noua, sau complet noua, in constitutiile europene. Avem deja precedentul Germaniei, din 2009, care a introdus o prevedere aproximativa cu cea a noastra, in privinta echilibrului bugetar, iar discutiile sunt foarte avansate in Franta, in sensul unui asemenea demers de prevedere in Constitutie a unor reguli care sa tina de echilibrul financiar. Cred ca aceasta regula este absolut necesar sa fie impusa la nivel constitutional. Spun asta mai ales in contextul in care lectiile crizei ne-au aratat cat de vulnerabile pot fi guvernele si tarile in fata populismului, demagogiei si a politicilor responsabile pentru a cumpara votul cu bani publici. Avem nevoie de o asemenea prevedere, pentru a avea o pavaza impotriva oricarei politici populiste, de a cumparat voturi pe bani publici. Iar lectia pe care Romania a trait-o in 2008 si experienta din ultimii doi ani ne demonstreaza, pe de o parte, cat de usor este sa pui tara in pragul colapsului prin politici economice iresponsabile, asa cum a fost anul 2008, cand, intr-un an de maxima crestere economica, Romania a avut un deficit de 5,4% si in acelasi an de maxima crestere economica ratingul de tara a coborat de la 'investment grade' in 'junk', adica in tara in care nu se poate investi, desi era an de maxima crestere economica. A fost nevoie de doi ani de zile de sacrificii din partea romanilor in primul rand, carora le multumesc inca o data si ori de cate ori am ocazia, pentru ca fara efortul lor n-ar fi fost posibil ca Romania sa aiba astazi o stabilitate economica si sa poata spera la o crestere economica sanatoasa. Deci, dupa doi ani de sacrificii, suntem intr-o perioada de stabilitate economica cu perspectiva de crestere de 1,5 - 2% anul acesta, 3,5 - 4% anul viitor, si cu un deficit, care, anul viitor, se va orienta si va fi in jurul cifrei de 3%. Acest lucru inseamna, pe de-o parte, sacrificarea imaginii politicienilor, care au luat o asemenea decizie, dar asigurarea stabilitatii economice a tarii. Pentru a preveni ca, in viitor, Romania sa mai fie pusa in fata unor asemenea derapaje, avem nevoie de o prevedere constitutionala care sa limiteze deficitul bugetar si datoria publica in Produsul Intern Brut. Acum, dupa doi ani de zile, Romania si-a recastigat statutul de tara in care se poate investi, adica investment grade. Ganditi-va cu cate sacrificii si ce usor era in 2008 sa-l pastrez daca nu faceai excese si cat de greu a fost sa revenim acolo unde sa le putem da investitorilor straini un argument ca Romania este o tara stabila, unde se poate investi si cu certitudine pe termen mediu si lung, cu politicieni responsabili, care nu vor mai sacrifica tara in interes electoral si pentru a cumpara votul.

De aceea, voi fi un sustinator fara rezerve a unei asemenea prevederi in interes public, in interesul tuturor acelora care doresc ca aceasta tara sa nu se mai confrunte niciodata cu pericolul, colapsul economic, asa cum a fost la sfarsitul anului 2008. O ultima nuanta as mai face referitoare la discutatul si controversatul articol 44 din Constitutie cu privire la averile ilicite. Inca odata as vrea sa fac o scurta istorioara a acestui articol. El a fost introdus in Constitutie in 1991 odata cu elaborarea textului fundamental. In 1991, Romania venea dupa 50 de ani de comunism, dupa 50 de ani in care proprietatea nu fusese garantata, dupa 50 de ani in care am avut, intr-o forma sau alta, diverse abuzuri la adresa regimului proprietatii, in care stim bine ca regimul comunist nu facea din proprietate un temei fundamental al statului sau sa considere un drept fundamental al cetateanului. Si atunci, in 1991, a fost legitim si firesc sa avem in Constitutie o prevedere, asa cum arata articolul 44, care spune ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata, caracterul licit al dobandirii se prezuma. Este textul din 1991. Si repet, in contextul in care am adoptat Constitutia, cred ca un asemenea text a fost justificat. Din nefericire, interpretarile Curtii Constitutionale, in decursul timpului, au mers intr-o latura excesiva, in sensul ca in nicio situatie nu se poate rasturna prezumptia caracterului licit al averii. O asemenea interpretare ne pune astazi in dificultatea, dupa 20 de ani de evolutie de societate democratica, capitalista, sa fim in imposibilitatea de a putea sa-i tragem la raspundere pe cei care si-au dobandit averile prin modalitati infractionale. Acest text constitutional nu a fost conceput pentru a proteja pe nimeni care si-ar putea dobandi averea prin modalitati infractionale. Practic, este imposibil ca, pentru orice parte de avere, sa poti sa demonstrezi ca ea a fost dobandita prin mijloace ilicite. Pentru ca, potrivit textului constitutional, interpretarea lui extensiva, autoritatile statului trebuie de fiecare data sa faca dovada ca o persoana si-a dobandit averea in maniera ilicita. Ori, acest lucru, repet, din punct de vedere juridic este aproape imposibil. Ceea ce se propune nu este o diminuare a garantiilor fundamentale a dreptului de proprietate, si vreau bine sa se inteleaga acest lucru. Cetateanul cinstit trebuie sa stie ca, prin modificarea Constitutiei, proprietatea lui nu va fi afectata. Toti oamenii cinstiti din aceasta tara trebuie sa stie ca niciun centimetru, niciun punct, nici un element din dreptul de proprietate pe care il are nu va fi afectat. Trebuie doar sa intelegem ca aceasta prezumtie nu mai poate avea un caracter absolut si ca in anumite situatii, anumite circumstante trebuie sa se inverseze sarcina probei dobandirii averii. Regula ramane ca orice avere dobandita licit, dar, in anumite circumstante, in anumite situatii - si ma refer la cei care au savarsit infractiuni - in acele situatii, trebuie ca acolo unde exista o condamnare pentru infractiune cel in cauza sa faca el dovada ca averea pe care o are este dobandita in maniera licita. La acest aspect ne referim la revizuirea Constitutiei. Curtea Constitutionala lasa deschise doua portite pentru ameliorarea acestui text constitutional. Pe de o parte, spune foarte clar si expres in decizie ca se poate, prin lege, sa se puna in aplicare decizia JAI din 2005 a Consiliului European pentru implementarea si in Romania a confiscarii extinse, intrucat avem un text constitutional care spune ca odata ce Romania este membra a UE, trebuie sa aduca legislatia obligatorie impusa de Uniunea Europeana, deci lasa calea reglementarii prin lege a confiscarii extinse pentru confiscarea acelor bunuri rezultate in urma savarsirii unor infractiuni. A doua portita este de a ameliora acest text, pe care-l avem astazi propus, in Parlament, astfel incat el sa fie in acord cu textul constitutional. In consecinta, din punctul meu de vedere, doua lucruri trebuie facute: in primul rand, la nivelul revizuirii Constitutiei, trebuie continuat in Parlament demersul de amendare a acestui text, in acord si cu nuantele spune de CCR, iar in al doilea rand, reglementarea de urgenta, prin lege, a confiscarii extinse, asa cum este solicitata de UE prin decizia din 2005. Spun asta in contextul in care Romania este singura tara din UE care, sub pretextul ca nu ii permite Constitutia, nu a implementat confiscarea extinsa in Codul penal pana in momentul de fata. De altfel, confiscarea extinsa a fost propusa si de catre Guvern si Ministerul Justitiei si la modificarea Codului Penal, iar comisia nu a acceptat in Parlament acea modificare, tot sub acel pretext al deciziilor CCR. Curtea Constitutionala spune acum expres ca se poate face acest lucru, pentru prima data, si ar trebui fructificata aceasta oportunitate. Am vazut ca si Opozitia doreste acest lucru si este un lucru benefic, dar face doar un pas sau bine spus doar o jumatate de pas. Propunerea anuntata ieri de Opozitie face doar o jumatate de pas pe linia confiscarii averilor ilicite, pentru ca, prin propunerea opozitiei, nu sunt avute in vedere spre confiscare averile dobandite prin infractiune de coruptie sau averile dobandite prin infractiuni economico-financiare. Fara aceste doua lucruri lipsim de continut confiscarea extinsa. Daca ii intrebati pe romani, in primul rand, cand vorbesc de confiscarea averilor ilicite, se gandesc la averi dobandite prin coruptie sau prin infractiuni economico-financiare. De aceea, propunerea Guvernului, pe care o vom inainta astazi si este pregatita vizeaza ca aceasta confiscare extinsa sa vizeze inclusiv infractiunile de coruptie si infractiunile economico-financiare. Fara un asemenea demers practic ramane lipsita de continut introducerea in legislatia romaneasca a institutiei confiscarii extinse. Cred ca putem cu adevarat sa dam autoritatilor statului instrumentele necesare pentru ca, in continuare, cetatenii cinstiti sa fie protejati, averea lor sa fie garantata, pentru ca dreptul de proprietate este inviolabil, dar, in acelasi timp, in anumite circumstante, atunci cand este vorba de savarsirea unor infractiuni, de persoane condamnate pentru cazuri de coruptie ca poata fi inversata sarcina probei si sa poata face ei dovada faptului ca averea pe care au dobandit-o este licita. Numai asa cred ca putem sa avem o tara care sa poata sa spuna ca are legislatia europeana implementata in interes public si nu in interesul politicienilor. Cu acesta eu inchei multumindu-va pentru invitatie, d-le presedinte, felicitandu-va inca o data pentru faptul ca ne dati oportunitatea sa discutam, sa explicam intr-o dezbatere publica in fata cetatenilor, in fata unei distinse audiente de specialitate, ceea ce intentionam prin acest proces de revizuire a Constitutiei ca demers public, ca demers in interes general.

Emitent: Guvernul Romaniei - Biroul de presa
Data: 06.07.2011