Sectorul constructiilor a revenit pe crestere in luna mai din anul 2011. Romania s-a pozitionat in topul primelor 4 state europene avand performante mult mai bune comparativ cu media europeana negativa.

Dinamica anuala in sectorul constructiilor plaseaza Romania pe locul 17 in UE-27 in primul trimestru din anul 2011 fata de acelasi trimestru al anului trecut. S-a inregistrat o scadere de 4.9%, fata de media europeana pozitiva de 0.3%.

Dinamica trimestriala in sectorul constructiilor pozitioneaza Romania pe locul 18 in UE-26 (pentru care exista date disponibile), in primul trimestru din anul 2011 fata de trimestrul anterior. Scaderea inregistrata a fost de 3.0%, fata de media europeana pozitiva de 0.9%.

Dinamicile lunare sunt semnificativ mai bune, marcand revenirea pe crestere in sectorul constructiilor, si pozitioneaza Romania pe locul 3 in UE-13 (pentru care exista date disponibile), in luna mai din anul 2011 fata de luna precedenta. Cresterea inregistrata a fost de 2.9%, fata de media europeana negativa de 0.9%. Dinamica anuala in sectorul constructiilor plaseaza Romania pe locul 4 in UE-14 (pentru care exista date disponibile), in luna mai din anul 2011 fata de luna mai a anului trecut. Romania a inregistrat o crestere de 2.6%, comparativ cu media europeana negativa, de 1.0%.

Analiza realizata de consilierul premierului, Andreea Vass.

Guvernul suplimenteaza cu 1 milion de euro bugetul Ministerului Sanatatii
pentru a veni in sprijinul unor pacienti cu boli rare.

Guvernul a suplimentat cu 1 milion de euro, din Fondul de rezerva bugetara, bugetul Ministerului Sanatatii si a completat lista medicamentelor compensate pentru a veni in sprijinul unor pacienti cu boli rare, a anuntat primul-ministru Emil Boc, la sfarsitul sedintei Executivului.
"Am aprobat doua acte normative prin care am venit in sprijinul unor pacienti cu boli rare. Prin includerea acestor boli in lista aprobata de catre Guvern si prin suplimentarea bugetului Ministerului Sanatatii cu 1 milion de euro, va fi posibil ca in viitor aceste boli rare sa fie tratate in Romania", a precizat premierul Emil Boc.
Tot astazi, s-a aprobat Hotararea de Guvern privind completarea Hotararii nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate, prin care a fost completata lista medicamentelor de care pacientii beneficiaza gratuit in cadrul programelor nationale de sanatate, cu inca 4 denumiri comune internationale necesare tratamentului a patru boli rare.

Informatii de background:  Incepand cu anul 2007, Ministerul Sanatatii deruleaza Programul national de diagnostic si tratament al bolilor rare. Programul a inceput cu un numar de 4 afectiuni, numarul acestora crescand constant pe parcursul anilor urmatori. In anul 2011 sunt tratate 17 afectiuni.
Conform actului normativ, prin completarea acestei liste, se asigura in mod gratuit acces la terapie vitala si eficace pentru pacientii diagnosticati cu Mucopolizaharidoza tip II (Sindrom Hunter), Mucopolizaharidoza tip I (Sindrom Hurler), Afibrinogenemia congenitala si Sindromul de imunodeficienta primara.
Costul anual estimat pentru tratamentul bolnavilor care sufera de cele patru boli rare este de 14.320.000 lei (pentru 3 luni aferente anului 2011 este necesara suma de 4.000.000 lei ). Biroul de presa

Declaratia de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, pe tema Raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut miercuri, 20 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa pe tema Raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie.

Va prezentam textul declaratiei de presa:  "Buna ziua. As vrea sa fac o scurta declaratie legata de Raportul cu privire la Mecanismul de Cooperare si Verificare ce a fost facut astazi public si care vine in urma unui lung sir de alte rapoarte din ultimii patru ani. As trage o prima concluzie: Raportul este un raport corect. Un Raport care releva pe de o parte progrese facute in directia atingerii obiectivelor de a avea un sistem de justitie eficient si compatibil cu justitia la nivel european, pe de alta parte insa Raportul pune degetul si pe problemele care se perpetueaza in justitie si care afecteaza credibilitatea sistemului de justitie in ansamblul sau, dar si credibilitatea Romaniei. Raportul care a fost facut public astazi este, in opinia mea, o consolidare a Raportului pozitiv pe care Romania l-a avut in februarie anul acesta. Un Raport de etapa, dar el este consolidat acum de Raportul anual, cel care se ia in dezbaterea cancelariilor din statele membre ale Uniunii Europene. As spune ca Raportul certifica progresele pe care Romania le-a facut in ultima perioada si nu voi ezita, desi multora nu o sa le placa, nu voi ezita sa mentionez aprecierea extrem de consistenta si pozitiva la adresa Guvernului, care in opinia celor care au adoptat Raportul, deci a Comisiei Europene, a dovedit determinare si angajament in procesul de reforma. Va pot da o mica explicatie a acestei formulari, pentru ca o stiu. Ea vine mai demult si a fost consolidata in aceste 12 luni de la ultimul Raport. Faptul ca Guvernul si-a asumat raspunderea pe cele patru coduri, si-a asumat raspunderea pe Legea micii reforme, a revenit cu o formula acceptabila pentru Agentia Nationala de Integritate si a repus in drepturi DLAF au fost elemente care au convins Comisia Europeana ca exista o deplina determinare a Guvernului sa creeze cadrul institutional necesar si functionarii justitiei, dar si luptei anticoruptie.

Nu as intra in detalii tehnice, dar nu voi ezita sa-si exprim punctul de vedere cu privire la institutii si nu am pretentia ca este un punct de vedere corect sau 100% corect, ci este punctul meu de vedere. Institutiile nu au decat si ele sa aiba puncte de vedere despre ele insele, asa cum se vad reflectate in Raportul Comisiei Europene. As spune ca dincolo de Guvern, care este apreciat foarte pozitiv, aprecieri pozitive primesc urmatoarele institutii: DNA, Parchetul General, Directia Generala Anticoruptie din Ministerul de Interne, Directia Antifrauda din Inspectoratul General al Politiei Romane si ANI, care si-a refacut track record-ul dupa ce activitatea sa a fost suspendata. Institutii neconvingatoare, asa cum rezulta din citirea Raportului, sunt: Inalta Curte de Casatie si Justitie, CSM si Parlamentul Romaniei. Daca mi-as permite un comentariu, ar fi legat de Parlamentul Romaniei, unde, trebuie sa recunoastem ca a existat o majoritate care a sustinut asumarile succesive de raspundere ale Guvernului, pe toata legislatia care viza justitia. Dar, faptul ca Parlamentul a reactionat mai putin pozitiv la ridicarea de imunitati sau la permisiunea de extindere a unor anchete, a generat, cred eu, aceasta apreciere, pe care nu o sustin intrutotul. Este clar ca, oricata vointa politica ar fi avut Guvernul, daca nu exista o majoritate parlamentara care sa-l sustina la asumarea raspunderii pe coduri, pe Legea micii reforme si pe multe altele, n-ar fi putut sa implementeze aceasta legislatie. Pe de alta parte, este posibil ca, la nivelul Comisiei Europene, sa se fi considerat ca trecerea prin Parlament a codurilor ar fi fost nesigura, spre exemplu, daca ne referim la coduri, si ca eventualele modificari ar fi alterat continutul codurilor sau continutul Legii micii reforme.

Nu stiu exact care au fost elementele luate in calcul de Comisia Europeana. Eu cred, totusi, ca plecand de la premisa existentei unei majoritati care a sustinut Guvernul, la motiunile de cenzura, cu ocazia asumarii raspunderii, poate ca este prea dura aprecierea legata de Parlament. In rest, sustin fara rezerve si aprecierile pozitive pentru Guvern, DNA, DGA, ANI, Parchet General si Directia de Investigare a Fraudelor din IGPR, cum sustin fara rezerve si aprecierile legate de activitatea neconvingatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a CSM. Nu vreau sa intru in detalii. L-am rugat pe Valeriu Turcan sa va puna la dispozitie un tabel in care, in dreptul fiecarei institutii, sunt aprecierile pozitive, aprecierile negative si ceea ce trebuie facut pana la urmatorul raport. Deci nu vreau sa intru in aceste detalii. Apelul meu la dumneavoastra este ca presa sa faca o prezentare corecta, echilibrata, a acestui Raport, pentru ca nici presa nu mai poate, parte din presa nu mai poate minti la nesfarsit. Marele minciuni promovate de presa, alaturi de grupuri de politicieni, sunt legate de comanda politica la diverse institutii, mai ales cand e vorba de ANI sau de DNA sau de Parchetul General. Dragi jurnalisti, am rugamintea sa intelegeti urmatorul lucru: institutiile despre care am vorbit, ANI, DNA si Parchet General, nu mai sunt cele din 2004. Institutiile functioneaza autonom si toata incercarea dumneavoastra de discreditare a acestor institutii - a dumneavoastra, a politicienilor si a altora - spunand ca ar lucra la comanda politica nu fac decat sa va penibilezeze, pe dumneavoastra si pe politicienii care sustin acest lucru. Si ei, politicienii, sunt din toate partidele. Nu va mai crede nici macar Comisia Europeana, care lauda exact ce atacati si desfiintati dumneavoastra - ANI, DNA - dumneavoastra si politicienii. Deci, intelegeti ca cei sase ani, de la instituirea mecanismului sau sase ani din 2004 - mecanismul a fost instituit mai tarziu - cei patru ani de la instituirea mecanismului si pana acum au insemnat un efort comun al guvernelor care s-au perindat si al Uniunii Europene, al Comisiei Europene, pentru ca institutiile care tin de aplicarea legii in Romania sa devina autonome.

Avem confirmarea, si acum, ca si in rapoartele anterioare, ca o serie de institutii au devenit autonome si au un singur stapan: legea. Cum inca mai avem institutii care ezita, nu stiu cum sa se pozitioneze, intarzie in a finaliza procese, si aici ma refer la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la CSM, care nu e convingator, deocamdata, cu toata schimbarea care s-a facut la nivelul CSM. Deci, principalul mesaj al acestui Raport este ca Romania a inceput sa aiba institutii autonome - si le-am enumerat - care nu sunt subordonate nici politic, nici nu asteapta alegerile, nici nu intreaba pe nimeni cand sa deschida un dosar sau cand sa-l inchida. Este castigul celor patru ani de functionare a Mecanismului de Cooperare si Verificare. Uitati mentalitatile din 2004. Institutiile nu mai functioneaza ca in 2004; marea lor majoritate sunt cu totul altfel. As mai face o ultima observatie, care vizeaza, in primul rand, instantele de judecata, si ea se refera la eficientizarea functionarii instantelor, nu numai a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar, in mod deosebit, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand este vorba de judecarea dosarelor de coruptie la nivel inalt. Este obligatoriu ca si judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa inteleaga faptul ca nu presedintele Romaniei le cere, nu Guvernul Romaniei le cere acest lucru, ci este o conditie obligatorie in vederea evaluarii din 2012. Ati vazut ca Raportul reclama inclusiv acceptarea nejustificata a unui mare numar de termene pentru ca procesele, dosarele sa ajunga in zona de prescriptie, iar masura decisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu scoaterea din perioada de prescriptie a timpului cat dosarele au stat, eventual, pe la Curtea Constitutionala nu este credibila. Avand in vedere evolutiile si abordarile constante ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, acest paleativ nu poate fi crezut nici la Bruxelles, nici macar in Romania. Tare m-as bucura sa ma insel si sa-i vad ca vor judeca si vor scoate perioada de blocaje legata de Curtea Constitutionala din termenul de prescriptie.

As mai face o observatie care vine din Raportul tehnic: este vorba de achizitii publice si de sistemul de sanatate. In ceea ce priveste problematica achizitiilor publice, in urma unor verificari, in urma unor audituri facute de Comisia Europeana - si va aduceti aminte de auditul facut la drumuri in judetele Teleorman, Ilfov si nu mai stiu ce judete - vreau sa stiti ca am propus Guvernului sa aiba o abordare extrem de serioasa legata de achizitiile publice. Marea problema la achizitiile publice este, pe de o parte, respectarea procedurilor si niste caiete de sarcini care duc catre un anume castigator si, pe de alta parte, cresterea pretului in executie. Este adevarat ca sunt doua ministere, Transporturile si Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea de a creste preturile cu 50%, prin ordine ale ministrului se poate incasa maximum 10% peste valoarea contractului. Dar cred ca nu este suficient. Aici, legat de achizitiile publice, riscam o mare problema si ceea ce am discutat cu Premierul si cu membri ai Cabinetului si sper sa se puna in aplicare este ca pentru moment, Romania sa inceteze sa mai trimita facturi la decontare la Bruxelles pe lucrari executate de orice natura, fie ca e vorba de lucrari pe transporturi, pe dezvoltare regionala, pe mediu sau in orice alta zona, mai putin agricultura. De ce acest lucru? In Regulamentul Comisiei Europene se precizeaza foarte clar, legat de utilizarea fondurilor, ca atunci cand un audit sau Curtea de Conturi Europeana depisteaza nereguli in derularea contractelor cu bani europeni, banii se retrag tarii si se diminueaza corespunzator suma alocata pe programe.

Este cu totul altceva daca autoritatile romane constata eventuale iregularitati, iau masuri de diminuare a sumelor alocate si ele pot fi realocate pe alte proiecte. Din acest motiv, cred ca masura pe care a dispus-o Premierul de a se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate pana in prezent si a nu se trimite pentru moment facturi la Bruxelles este una corecta si necesara. In ceea ce priveste sanatatea, tot timpul am avut presiuni, si fac referiri la aceste doua zone pentru ca ele sunt in Raportul tehnic, pe care dumneavoastra probabil nu l-ati citit dar cand il veti citi sunt convins ca il veti prezenta public in mod competent, daca il veti citi. Avem probleme serioase la achizitiile de medicamente. Probabil lobby-ul furnizorilor de medicamente este atat de puternic incat nimeni nu reuseste sa stavileasca aceasta veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor. Avem chiar acum delegatia Fondului Monetar International la Bucuresti, cu siguranta arieratele din sanatate si in mod deosebit din platile la medicamente vor fi o prioritate. Vreau sa stiti public punctul meu de vedere, indiferent ce va decide Guvernul: nu trebuie platit niciun leu pentru arieratele la medicamente pana cand nu se reglementeaza sistemul de achizitii de medicamente si in spitale, si cele distribuite prin farmacii. A continua la fiecare sase luni sa tot constatam ca avem arierate in conditiile in care si Comisia Europeana constata nereguli in achizitiile de medicamente cred ca este o mare greseala, indiferent cine ne cere sa platim cu prioritate in zona de arierate la medicamente. Acestea erau doua observatii conexe care nu sunt in Raportul politic, ci in Raportul tehnic, achizitiile publice si arieratele din sanatate, si pentru ca Raportul este astazi lansat pe piata si pentru ca am dubii ca veti citi si Raportul tehnic, v-as ramane dator, teribil de dator, indatorat daca ati citi macar cele cinci pagini pe care vi le-am dat, nu tot Raportul, ca e prea mult deja, dar sigur nu veti citi Raportul tehnic si am tinut sa-mi exprim un punct de vedere public cu privire la cele doua aspecte relevate in Raportul tehnic: achizitii publice si sanatatea, arierate.

Fac o ultima precizare. Raportul este un raport care arata progres si in acelasi timp stabileste 18 obiective pe care ar trebui sa le indeplinim pana la raportul de anul viitor pentru a se putea discuta ridicarea Mecanismului. A doua precizare este ca a trecut vremea cand se mai putea plange cineva ca nu are cadru institutional. Cadrul institutional este recunoscut a fi, in linii mari, finalizat, cu mici alte sarcini pentru Guvern in perioada urmatoare. Deci, depinde de fiecare institutie sa implementeze cadrul institutional existent. Nu se mai poate spune: e raspundere politica. Nu. E raspunderea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, este raspunderea curtilor de apel si asa mai departe. Fiecare institutie are obligatii precise pana anul viitor. De asemenea, fac precizarea ca Romania nu considera corect ca Mecanismul de Cooperare si Verificare sa fie anexat la conditiile de intrare in Spatiul Schengen. In acelasi timp, Romania constata ca se afla in fata unei realitati - sunt state care insista ca Raportul MCV sa fie luat in consideratie atunci cand spun "da" intrarii Romaniei in Spatiul Schengen. Intre aceste doua realitati, lege si vointa statelor membre, este clar ca trebuie sa gasim formula de a impaca ambele exigente. Noi exigenta respectarii Tratatului in ceea ce priveste accesul in Spatiul Schengen am indeplinit-o. Vom incerca, prin actiune, nu diplomatic, pentru ca nimeni nu iti poate spune ca in Romania, ce sa negociezi politic, ce sa faca Ministerul de Externe, presedintele, primul ministru, cand unele state membre spun foarte clar: «domnilor, la voi nu se judeca in cazurile de coruptie la nivel inalt». Nu ai ce sa negociezi aici, pentru ca e evident. «Domnilor, la voi se dau cate 35 de termene in cazuri de coruptie la nivel inalt», nu ai ce sa negociezi, aici nu mai e o chestiune de politica externa. Esti in fata unei realitati pe care nu o poti contrazice.

Deci trebuie sa tinem cont si de exigenta acestor state si institutiile responsabile sa imbunatateasca atingerea acestor obiective, de judecare a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Sigur, este inadmisibil ce s-a intamplat saptamanile trecute, lunile trecute, dupa ce tii dosarul cate trei ani, trei ani si jumatate la Inalta Curte, pe urma il retrimiti la Parchet pentru ca nu stiu ce procedura nu era indeplinita. Asta nu poate convinge nici pe romani, nici pe mine si cu atat mai putin Comisia Europeana ca discutam de judecatori care au lucrat cu buna-credinta. Puteau sa constate de la bun inceput ca nu sunt indeplinite procedurile si sa trimita dosarul de acum trei ani inapoi, nu dupa trei ani si jumatate, impingand, practic, catre prescriptie dosarele. In acelasi timp, vreau sa se inteleaga foarte clar: apelul meu, apelul Comisiei Europene, nu este pentru un anume verdict. Insistenta este pentru a se judeca. Nimeni nu cere ca judecata sa se faca intr-un anume fel. Dar nu mai putem sta cu aceste dosare deschise. Eu va multumesc, va doresc o zi placuta in continuare si probabil, de maine intram pe tematici legate de Fondul Monetar International. O zi buna!"

Emil Boc: Raportul CE in cadrul MCV pe justitie de anul aceasta este categoric mai bun decat raportul din vara anului trecut. Declaratii de presa sustinute de premierul Emil Boc la finalul sedintei de Guvern

"Apreciez raportul ca fiind unul obiectiv si echilibrat; raportul
recunoaste demersurile de reforma pe care Romania le-a intreprins de la
ultima evaluare a Comisiei Europene dar si inventariaza domeniile in care
sunt necesare masuri suplimentare in perioada urmatoare" a afirmat
premierul Emil Boc, referitor la raportul Comisiei Europene, in cadrul
Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justitie.

Seful Executivului a declarat ca raportul de anul aceasta este categoric
mai bun decat raportul din vara anului trecut si a fost de parere ca
raportul apreciaza pozitiv activitatea Guvernului, aratand ca acesta a
dovedit determinare si angajament in derularea procesului de reforma in
justitie.

Primul-ministru Emil Boc a trecut in revista unele masuri intreprinse de
Executiv care au fost apreciate pozitiv de Comisia Europeana:

- adoptarea Codurilor Juridice si a Legii de punere in aplicare a Codului
Civil
- finalizarea elaborarii legilor de punere in aplicare a celorlalte Coduri
Legea micii reforme
- accelerarea si simplificarea procedurilor judiciare
- modificarea legii care vizeaza functionarea CCR, astfel incat procesele
judiciare, procese de coruptie sa nu mai fie suspendate in cazul in care
se invoca exceptia de neconstitutionalitate
- adoptarea noului cadru normativ ANI
- adoptarea de catre Parlament a Legii privind desfiintarea unor instante
si parchete

Totodata, premierul Emil Boc a amintit faptul ca raportul evalueaza
pozitiv si activitatea unor institutii cu responsabilitati directe in
activitatea de combatere a coruptiei: DNA, DGA din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor.

Primul-ministru Emil Boc a vorbit si despre recomandarile Comisiei
Europene, precizand ca adoptarea unei legii care sa reglementeze
confiscarea extinsa a averilor, a fost deja prevazuta intr-un proiect de
lege pe care Guvernul l-a trimis spre aprobare la Parlament: "Este un
proiect care va accelera pe de-o parte judecarea proceselor de coruptie
permitand confiscarea averilor ilicite dobandite in urma unor infractiuni
de coruptie. Acest proiect de act normativ vine ca o aplicare si a unei
directive Europene, iar in urma ultimei decizii a CCR este posibil ca un
asemenea proiect sa fie adoptat de catre Parlament".

Seful Executivului a apreciat ca "Guvernul si-a indeplinit atributiile,
Parlamentul in buna masura, speram ca si celelalte restante ce tin in
special de puterea judecatoreasca - Inalta Curte si CSM - sa fie
indeplinite in perioada urmatoare" si a precizat ca beneficiarii
eliminarii mecanismului de cooperare si verificare pe justitie vor fi
romanii, "in sensul ca de exemplu sentintele judiciare pronuntare in
Romania vor fi recunoscute in UE".

Primul-ministru Emil Boc a tinut sublinieze ca raportul de astazi al
Comisiei Europene nu are legatura cu aderarea la spatiul Schengen a
Romaniei si nici cu gestionarea fondurilor europene: "Nu a fost data si nu
acceptam o eventuala conectare a problematicii mecanismului de cooperare
si verificare pe justitie cu domenii colaterale precum aderarea la spatiul
Schengen sau gestionarea fondurilor comunitare. Aceste domenii au
structuri si mecanisme separate de aplicare, monitorizare si control", a
afirmat premierul.

Emitent: Guvernul Romaniei - Biroul de presa , document preluat de pe site-ul Guvernului

Protocol intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Administratiei si Internelor

Protocol intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Administratiei si Internelor pentru paza si protectia infrastructurilor de transport si a marfurilor transportate

Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, doamna Anca Boagiu, si ministrul Administratiei si Internelor, domnul Traian Igas, au semnat protocolul privind colaborarea unitatilor de transporturi feroviare, navale si aeriene din cadrul MTI cu unitatile de politie, jandarmi si politie de frontiera din cadrul MAI, referitor la unele masuri de prevenire si combatere a actiunilor ilicite, precum si de mentinere a ordinii publice in domeniul transporturilor. Colaborarea dintre unitatile care desfasoara activitati in domeniul transporturilor si structurile specializate din cadrul MAI va viza asigurarea integritatii infrastructurilor de transport, instalatiilor, sistemelor de semnalizare si a marfurilor, precum si a sigurantei pasagerilor, bunurilor si valorilor, pe timpul derularii transporturilor.
Conform protocolului, la solicitarea unitatilor de transport feroviar, unitatile de politie, jandarmi si politie de frontiera vor sprijini personalul unitatilor de transport si vor efectua actiuni cu personal propriu pentru a preveni si combate faptele de distrugere, deteriorare sau a furturilor de la instalatiile de siguranta a circulatiei, dispozitivele de linii, masini si utilaje de lucru, mijloace de transport, cladiri si alte obiective apartinand infrastructurii feroviare. De asemenea, actiunile comune ale unitatilor de transport si ale structurilor specializate din cadrul MAI vor urmari prevenirea si combaterea faptelor care pot avea ca efect blocarea sau perturbarea traficului feroviar sau care pot afecta siguranta circulatiei. In acelasi timp, conform prevederilor protocolului, paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei pe calea ferata, va fi asigurata de efective de jandarmi, iar transportatorii de bunuri sau valori au obligatia monitorizarii permanente a derularii transporturilor si sesizarii de urgenta a politiei transporturi, in caz de pericol. In plus, pentru prevenirea aruncarii cu corpuri contondente in sau din mijloacele de transport, crearea de obstacole sau deteriorari ale elementelor infrastructurii, unitatile de politie si de jandarmi, impreuna cu cele de transport, vor organiza si executa actiuni de prevenire in zonele unde se produc frecvent asemenea acte. Nu in ultimul rand, in vederea prevenirii si combaterii actelor de dezordine in statiile de cale ferata, porturi, aerogari si pe trenurile de calatori, de agresare a salariatilor aflati in serviciu, de distrugere si degradare a inventarului vagoanelor de clasa, precum si pentru combaterea calatoriei frauduloase pe mijloacele de transport feroviar, a sustragerilor de carburanti din vagoanele cisterna aflate in trafic sau din depozitele de materiale constituite in stocuri "rezerva de mobilizare", anual sau periodic, dupa caz, vor fi elaborate si puse in aplicare planuri de masuri comune sau sarcini specifice si responsabilitati ce urmeaza a fi executate in comun de unitatile specializate ale MAI si unitatile de transport din cadrul MTI.
Protocolul mai prevede ca la solicitarea unitatilor de transport naval, unitatile de politie, jandarmi si politie de frontiera sa ofere sprijin si sa efectueze actiuni cu personal propriu pentru prevenirea si combaterea faptelor de distrugere sau deteriorare a instalatiilor de semnalizare costiera sau portuare care pot afecta siguranta circulatiei, a sustragerii de marfuri de pe platformele portuare sau a actiunilor care pot avea ca efect blocarea sau perturbarea traficului de nave.
Pentru buna desfasurare a activitatilor specifice ale MAI in domeniul transporturilor si controlului de frontiera, unitatile de transport vor asigura spatii de lucru, pe baza de contract de comodat, pentru efectivele unitatilor de politie transporturi, jandarmi si politie de frontiera care desfasoara activitati nemijlocite in sistem.
Protocolul va intra in vigoare la 30 zile de la semnare, urmand ca eventualele modificari sa se faca cu acordul partilor.

Biroul de presa al MTI.