Astazi, am inregistrat petitia la Avocatul Poporului avand ca obiect sesizarea CCR privind neconstitutionalitatea pragului de 5% pentru alegerile europarlamentare. Aveti mai jos continutul Petitiei si atasat numarul de inregistrare.

Biroul de presa al Partidului Verde

www.partidulverde.ro

https://www.facebook.com/Partidul.Verde 

 In conformitate cu dispozitiile art.15 alin.1 lit.i) coroborat cu art. 16 din Legea nr. 35/1997, formulam prezenta petitie avand ca obiect solicitarea de sesizare directa a Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 51 din legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European - Republicare ca urmare a incalcarii prevederilor constitutionale, dupa cum urmeaza:

            Art. 51 din legea nr. 33/2007: (1)Pentru partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezinta 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel national.

Prevederile legale criticate, in opinia subscrisului partid, contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse astfel:

- in art. 1 alin. (5) (privind principiul obligativitatii respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor),

- art. 8 (privind pluralismul politic),

-  art. 16 (privind egalitatea in drepturi),

- art. 20 (referitor la tratatele internationale privind drepturile omului),

- art. 37(privind dreptul de a fi ales),

- art. 38 (privind dreptul de a fi ales in Parlamentul European),

- art. 53 (privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati),

- art. 57 (cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti),

- art. 147 alin. (4) (privind deciziile Curtii Constitutionale )

- art. 148 alin. (2) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Totodata, intelegem sa ne prevalam si de urmatoarele prevederi:

art. 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului privind dreptul de acces egal la functiile publice,

 art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii,

 art. 1 - Interzicerea generala a discriminarii din Protocolul nr. 12 aditional la Conventie,

art. 21 alin. (2) privind interzicerea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie, in domeniul de aplicare a tratatelor

art. 52 privind intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor, prevederi cuprinse in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

In continuare, facem referire la DECIZIA (UE, Euratom) 2018/994 A CONSILIULUI din 13 iulie 2018

"Articolul 3"

(1)   Statele membre pot stabili un prag minim pentru repartizarea locurilor. La nivel national, acest prag nu poate depasi 5 % din voturile valabil exprimate.

(2)   Statele membre in care se foloseste sistemul de liste stabilesc un prag minim pentru repartizarea locurilor pentru circumscriptiile care cuprind peste 35 de locuri. Acest prag nu poate fi mai mic de 2 % si nu depaseste 5 % din voturile valabil exprimate in circumscriptia in cauza, inclusiv in statul membru cu o singura circumscriptie.

(3)   Statele membre iau masurile necesare pentru a se conforma obligatiei prevazute la alineatul (2) pana la o data adecvata inaintea alegerilor pentru Parlamentul European care urmeaza primelor alegeri care vor avea loc imediat dupa intrarea in vigoare a Deciziei (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului (*1).

Potrivit informatiilor publicate de Parlamentul European, in baza tratatelor europene, avem urmatoarea statistica:

"Primele alegeri europene in Romania au avut loc la 25 noiembrie 2007 cand alegatorii romani au ales direct 35 de reprezentantii in forul legislativ european. La 26 mai 2019, cetatenii romani au votat 32 deputati europeni din numarul total 751. In urma iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, numarul total al deputatilor europeni este de 705, Romaniei revenindu-i un numar de 33 deputati europeni."

In aceasta situatie obligativitatea privind stabilirea unui prag minim pentru repartizarea voturilor nu ne este aplicabil, Romania situandu-se sub numarul minim de locuri avut in vedere prin art. 3 alin. 2 din Decizia Consiliului anterior redata.

Suntem astfel pusi a perpeuta o situatie discriminatorie in conditiile in care, un numar  destul de mare de voturi libere acordate unor partide care nu trec pragul de 5% ( instituit actualmente prin art. 51 din legea nr. 33/2007) este alocat in favoarea partidelor care  trec pragul electoral. O atare situatie, neaga vehement si incalca dreptul la alegerea reprezentantilor lor a sute de mii de alegatori al caror vot este redistribuit, in pofida vointei acestora exprimate intr-un fel, catre partide carora nu le-au acordat si nu doresc sa le acorde votul lor. O astfel situatie creeaza o inechitate in exercitarea drepturilor de catre cetateni, fiind o ingerinta grava in exercitarea unor drepturi garantate constitutional.

Din continutul procedurii electorale a Parlamentului European, intemeiat pe dispozitiile  articolul 14 din Tratatul privind Uniunea Europeana? (TUE); Articolele 20, 22 s?i 223 din Tratatul privind funct?ionarea Uniunii Europene (TFUE) s?i articolul 39 din Carta drepturilor fundamentale a UE,  rezulta ca  in prezent, urma?toarele state membre aplica? praguri: Frant?a, Belgia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Roma?nia, Croat?ia, Letonia s?i Ungaria (5 %); Austria, Italia s?i Suedia (4 %); Grecia (3 %) s?i Cipru (1,8 %). Celelalte state membre nu aplica? niciun prag .

Potrivit aceleasi proceduri electorale, este definit:

"Dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European i?n orice alt stat membru de res?edint?a? este, de asemenea, o forma? a aplica?rii principiului nediscrimina?rii i?ntre ceta?t?eni s?i resortisant?i stra?ini s?i corolarul dreptului la libera? circulat?ie s?i s?edere pe teritoriul Uniunii Europene. Orice persoana? care este ceta?t?ean al Uniunii s?i care, fa?ra? a avea ceta?t?enia statului membru de res?edint?a?, i?ndeplines?te condit?iile de care depinde dreptul de a fi ales al resortisant?ilor sa?i, i?n conformitate cu legislat?ia statului membru respectiv, are dreptul de a fi ales i?n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European i?n statul membru de res?edint?a?, daca? nu este deca?zuta? din aceste drepturi (articolul 3 din Directiva 93/109/CE a Consiliului)."

Prin pozit?ia sa din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, Parlamentul a lansat o reforma? a Actului electoral european, urma?rind sa? transforme cele 27 de alegeri separate s?i normele divergente care le guverneaza? i?ntr- un singur scrutin european cu standarde minime comune. I?n cadrul sistemului propus de Parlament, fiecare votant va avea doua? voturi: unul pentru a alege deputat?i i?n PE i?n circumscript?iile nat?ionale s?i unul i?ntr-o circumscript?ie la nivelul UE de 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic i?n cadrul listelor electorale, statele membre ar urma sa? fie i?mpa?rt?ite i?n trei grupuri, i?n funct?ie de populat?ie. Listele vor fi completate proport?ional cu candidat?ii selectat?i din aceste grupuri. Listele de candidat?i la nivelul i?ntregii Uniuni ar urma sa? fie transmise de entita?t?i electorale europene, cum ar fi coalit?iile de partide politice nat?ionale s?i/sau asociat?iile nat?ionale de alega?tori sau partidele politice europene.

Printre celelalte propuneri se numa?ra?:

—  stabilirea zilei de 9 mai ca zi europeana? comuna? de vot;

—  dreptul de a candida la alegeri pentru tot?i europenii i?n va?rsta? de cel put?in 18 ani;

—  un prag electoral obligatoriu de cel put?in 3,5 % pentru circumscript?iile mari de cel put?in 60 de locuri;

—  acces egal la alegeri pentru tot?i ceta?t?enii, inclusiv pentru cei cu dizabilita?t?i, s?i opt?iunea votului prin corespondent?a?;

—  egalitatea de gen obligatorie prin liste pe care figureaza? alternativ candidat?i femei s?i ba?rbat?i ("liste-fermoar") sau cote;

—  dreptul ceta?t?enilor de a vota pentru pres?edintele Comisiei i?n cadrul unui sistem de "candidat?i-cap de lista?" (Spitzenkandidaten) pe liste la nivelul Uniunii.

Ar urma sa? fie creata? o noua? autoritate electorala? europeana? care sa? supravegheze procesul s?i sa? asigure respectarea noilor norme. As?a cum se prevede la articolul 223 din TFUE, init?iativa legislativa? a Parlamentului ar trebui sa? fie aprobata? i?n unanimitate de Consiliu. Textul ar urma sa? revina? apoi i?n Parlament pentru a obt?ine aprobarea deputat?ilor europeni, i?nainte de a fi aprobat de toate statele membre i?n conformitate cu cerint?ele lor constitut?ionale individuale. Negocierile cu Consiliul vor i?ncepe dupa? ce t?a?rile Uniunii s?i-au adoptat pozit?ia.

Citat

Domènec Ruiz Devesa (S&D, Spania) a declarat: "Aceasta reforma va spori vizibilitatea partidelor politice europene si le va permite acestora (si in special candidatilor lor de pe listele paneuropene) sa desfasoare campanii in intreaga UE, astfel incat sa putem crea o adevarata dezbatere paneuropeana. Oamenii vor sti ca voteaza pentru entitati politice europene si pentru candidatii cap de lista pentru functia de presedinte al Comisiei. Parlamentul a transmis Consiliului un mesaj puternic ca este momentul sa se modifice legislatia electorala a UE, astfel incat sa putem organiza alegeri care sa reflecte in mod corespunzator realitatile politice actuale.

Din continutul celor de mai sus, atat a propunerii cat si a deciziei, se poate observa cu usurinta tentinta de eliminare a pragului electoral.

In legatura cu situatia Germaniei de eliminare a pragului electoral, facem referire la : Hota?ra?rea celei de-a Doua Camere din 26 februarie 2014 - 2 BvE 2/13 , 2 BvE 5/13, 2 BvE 6/13, 2 BvE 7/13, 2 BvE 8/13, 2 BvE 9/13, 2 BvE 10/13, 2 BvE 12/13, 2 BvR 2220/13, 2 BvR 2221/13, 2 BvR 2238/13 -

Citam:

"Pragul electoral de 3% din dreptul electoral privind alegerile europene este neconsti- tut?ional. Aceasta este decizia celei de-a Doua Camere a Curt?ii Constitut?ionale Federale, pronunt?ata? asta?zi prin hota?ra?re. I?n condit?iile date, de fapt s?i de drept, nu se justifica? intervent?ia majora? i?n principiile echita?t?ii electorale s?i egalita?t?ii de s?anse prin luarea i?n considerare a pragului electoral de 3%.

Principiul echita?t?ii electorale care rezulta? din art. 3 alin. 1 GG i?n ceea ce prives?te alegerea deputat?ilor germani pentru Parlamentul European garanteaza? egalitatea - prezumata? de principiul democrat?iei - de care trebuie sa? se bucure tot?i ceta?t?enii s?i constituie una dintre bazele esent?iale ale ordinii statale. Din acest principiu rezulta? ca? votul fieca?rui votant are, i?n fond, aceeas?i valoare la numa?rarea voturilor s?i aceleas?i s?anse de succes din punct de vedere juridic. I?n cazul votului proport?ional, acest principiu mai cere s?i ca fiecare alega?tor - prin votul sa?u - sa? aiba? aceeas?i influent?a? asupra compo- nent?ei entita?t?ii care urmeaza? sa? fie aleasa?, deoarece obiectivul sistemului de vot propor- t?ional este ca toate partidele sa? fie reprezentate i?ntr-un raport ca?t mai apropiat de numa?rul de voturi i?n organul care trebuie ales.

Principiul egalita?t?ii de s?anse a partidelor, as?a cum rezulta? din art. 21 alin. 1 GG, cere ca fiecare partid sa? aiba?, i?n principiu, aceleas?i posibilita?t?i pe parcursul procesului electoral s?i, deci, aceleas?i s?anse la repartizarea locurilor.

b) I?ntre echitatea electorala? s?i egalitatea de s?anse a partidelor exista? o conexiune stra?nsa?. Motivarea constitut?ionala? a limita?rilor respecta? aceleas?i criterii. Nici unul dintre cele doua? principii nu se supune unei interdict?ii de diferent?iere absolute; totus?i, din caracterul lor formal rezulta? ca? legiuitorului i?i ra?ma?ne la dispozit?ie doar o marja? redusa?. Diferent?ierile din dreptul electoral pot fi justificate numai prin motive care sunt legi- timate de Constitut?ie, a ca?ror important?a? poate sa? ment?ina? echilibrul balant?ei echita?t?ii electorale, printre altele, i?n special, asigurarea funct?ionalita?t?ii entita?t?ii reprezentative a poporului, care urmeaza? sa? fie aleasa?.

...pentru Parlamentul European, legiuitorul nat?ional care modifica? dreptul electoral are posibilitatea sa? procedeze la corect?ii. Astfel, stabilind un prag electoral preventiv, ar fi i?ndepa?rtat riscul unei intervent?ii majore, neproport?ionale, i?n echitatea electorala?. Ava?nd i?n vedere aceste criterii, pragul electoral de 3% (§ 2 alin. 7 EuWG) nu este compatibil cu art. 3 alin. 1 s?i art. 21 alin. 1 GG. I?n hota?ra?rea din 9 noiembrie 2011, Camera a constatat ca? raporturile de fapt s?i de drept existente s?i perpetuate la alegerile europene din anul 2009 nu ofera? suficiente motive care sa? justifice intervent?ia majora? - legata? de pragul electoral de 5% - i?n drepturile fundamentale ale echita?t?ii electorale s?i egalita?t?ii de s?ansa? pentru partidele politice. De atunci, nu a mai intervenit vreo schim- bare semnificativa? a raporturilor de fapt s?i de drept. Pragul electoral de 3% nu se justifica? i?n ceea ce prives?te evolut?iile politice s?i institut?ionale la care ne putem as?tepta s?i, deci, nici i?n privint?a schimba?rilor legate de acestea, care se vor rega?si la nivelul funct?iunilor Parlamentului European i?n urma?toarea perioada? legislativa?. "  ( extras din -jurisprudent?a constitut?ionala? a Curt?ii Constitut?ionale Federale a Germaniei, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundat?iei Konrad Adenauer - publicata pe website www.kas.de/rspsoe )

Intre masura prin care a fost restrictionat dreptul si situatia care a determinat-o trebuie sa existe proportionalitate. Atat timp cat prin procedura electorala adoptata de Parlamentul European nu este instituit un prag minim electoral obligatoriu pentru categoria in care tara noastra ne incadram, raportat si la inexistenta unor praguri minime in cazul multor tari europene, mentinerea acestuia prin art. 51 din legea nr. 33/2007 incalca principiul proportionalitatii, restrictionand egalitatea de sanse a partidelor politice.

Astfel, in afara atingerilor aduse insusi existentei dreptului la libera asociere, dreptul fundamental la libera asociere in partidele politice trebuie protejat de catre CCR si in fata unor atingeri mai putin severe decat anihilarea dreptului insusi dar a caror gravitate nu poate fi pusa in discutie.

In acest context apreciem ca fiind utila referirea si continutul Deciziei CCR nr. 75/ 2015,  de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate ale art.19 alin.(3) din Legea partidelor politice nr.14/2003, potrivit careia avem:

" 33. Curtea considera, pentru toate cele ce preced, ca nu exista un just echilibru intre interesele colective si cele individuale, de vreme ce, prin conditia de reprezentativitate ridicata, dreptul subiectiv al persoanelor interesate sa constituie un partid politic cunoaste o limitare drastica, ce depaseste posibilele avantaje create prin adoptarea normei (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.266 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.464 din 25 iunie 2014, paragraful 23). De asemenea, pentru stabilirea si pastrarea echilibrului corect, legiuitorul trebuie sa recurga la ingerinta cea mai redusa asupra dreptului de asociere. Or, in speta, conditia numarului minim de membri fondatori si a dispersiei lor teritoriale a depasit ceea ce este just si echitabil in raport cu dreptul fundamental protejat — dreptul de asociere.

34. In acelasi sens, Curtea semnaleaza Hotararea din 12?aprilie 2011, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Partidul Republican al Rusiei impotriva Rusiei, in care autoritatile statale au dispus dizolvarea acestui partid politic si pe motivul, inter alia, al neindeplinirii numarului minim de 50.000 de membri si in care instanta europeana a decis ca a fost incalcat art.11 din Conventie, referitor la libertatea de intrunire si de asociere. Desi obiectul acestei cauze a fost contestarea masurii dizolvarii partidului respectiv, Curtea Constitutionala considera ca argumentele de principiu exprimate cu acel prilej, ce au fundamentat aceasta solutie, isi gasesc, mutatis mutandis, aplicarea si in cazul de fata. Aceasta deoarece, facand abstractie de specificul litigiului adus in fata Curtii si al elementelor de fapt, situatia de drept acolo analizata, configurata de existenta, la nivel normativ, a unor conditii legate de numarul minim de membri ai unui partid politic si de reprezentarea/dispersia regionala/locala a acestora, isi gaseste corespondent in contextul legislativ roman.

35. In acest context, Curtea reaminteste jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care aceasta a admis cu mari rezerve anumite restrictii ce privesc unele conditii de fond ale infiintarii si/sau functionarii unui partid politic, ceea ce inseamna ca existenta unor limitari excesive la nivelul conditiilor formale nu este acceptata, cu atat mai mult cu cat acestea sunt impuse chiar in vederea inregistrarii partidului politic, deci a priori oricarei forme de manifestare concreta a organizatiei avand acest statut special. Astfel, prin Hotararea din 3 februarie 2005, pronuntata in Cauza Partidul Comunistilor (Nepeceristi) si Ungureanu impotriva Romaniei, instanta europeana a considerat ca respingerea cererii de inregistrare a acestui partid politic exclusiv in urma examinarii conformitatii statutului si programului sau politic cu ordinea constitutionala si juridica a statului si fara ca acesta sa aiba activitate politica inainte de inregistrare nu reprezenta o masura necesara intr-o democratie, reamintind ca statul trebuie sa uzeze de puterea sa de apreciere cu buna-credinta, cu grija si in mod rezonabil (paragrafele 49, 51, 53 si urmatoarele). In final, Curtea, in aceeasi cauza, constatand incalcarea art.11 din Conventie, a apreciat ca "o masura atat de radicala ca respingerea cererii reclamantilor de inregistrare a PCN ca partid politic, luata inainte chiar ca aceasta sa inceapa desfasurarea activitatilor, este disproportionata cu scopul propus si, in consecinta, nu este necesara intr-o societate democratica" (paragraful 60).

37. Conform alin.(1) al art.40 din Legea fundamentala, "Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere". Este adevarat ca, potrivit art.8 alin.(2) teza intai din Constitutie, "Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii", insa Curtea subliniaza inca o data ca cerintele legii nu pot fi de asa natura incat sa suprime chiar substanta dreptului, in sensul eliminarii posibilitatii reale si efective de exercitare a dreptului, in limitele configurate de insasi legea suprema a statului."

Concluzionam prin a arata ca acelasi rationament ca cel avut in vedere la adoptarea Decizie nr. 75/2015 este necesar a se aplica in ceea ce priveste declararea ca neconstitutionala a pragului electoral minim instituit prin art. 51 din legea nr. 33/2007 ( cu toate ca procedura electorala europeana nu il impune in ceea ce ne priveste), pentru a ase asigura egalitatea de sanse si respectarea votului cetatenilor in integralitatea sa fara ca acesta din urma sa fie suprimat, restrans sau a i se da alte valente.