Viziune: Judetul Bistrita-Nasaud in urmatorii 10 ani va fi un judet bogat cu o intensa activitate economica in satele sale si o infrastructura care sa ii permita acest lucru.
Argument: Dezvoltarea unei UAT este limitata doar de infrastructura care o sprijina. Avem nevoie in primul rand de o infrastructura buna si mai apoi de relatii personale cu mici investitori care sa se stabileasca in zona. In urmatorii 10 ani, judetul Bistrita-Nasaud se va pastra competitiv pentru investitori.
Premise: Pentru atingerea dezideratelor sus-mentionate este nevoie de:
- o buna comunicare si colaborare cu reprezentantii Consiliului Judetean si corpul de parlamentari din judetul Bistrita-Nasaud.
- Dezvoltarea infrastructurii in mod echilibrat in sate pe baza unui plan de dezvoltare a judetului
- Finalizarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului pe intervalul de timp 2014-2020 si asumarea unui set de obiective S.M.A.R.T.
Obiective asumate de deputatul Stelian Nechita Dolha:
1. Investitii in judet
a) Depozitul de alimente
Obiective: reducerea dependentei judetului de importurile de produse agroalimentare.Cresterea veniturilor pentru producatorii locali.
Realizarea unui numar de 4 depozite de produse agroalimentare in zonele cu potential din judet si initierea unui cerc economic care sa implice producatorii locali.
b) Subventie mulgatoare/centru pentru muls
Obiectiv: protejarea producatorilor locali de lapte prin crearea unui pachet de masuri care sa ii sprijine.
Obtinerea unui pachet financiar din partea guvernului sau a Uniunii Europene prin care sa se subventioneze cumpararea de mulgatoarea ori crearea unui centru pentru muls in satele din judet. Acest lucru va fi realizat in urma unei analize cost-beneficiu.
Aceasta problema este deosebit de importanta intrucat in situatia in care laptele nu va mai putea fi preluat de la producatorii locali vor scadea veniturile celor care detin animale pentru lapte iar pretul la consumatorul final va creste.
c) Impaduriri
Obiectiv: cresterea valorii economice a terenurilor degradate din judet prin realizarea de impaduriri pe baza linilor de finantare deschise din partea Uniunii Europene.
In judetul Bistrita-Nasaud exista un numar mare de suprafete de teren care datorita altitudinii, calitatii scazute, instabilitatii ori a accesului dificil nu se preteaza pentru agricultura asadar in urma identificarii lor se va face o oferta proprietarilor sa acceseze pachetele financiare din partea Uniunii Europene.
d) Plantari de salcami - impulsionarea apiculturii
Obiectiv: cresterea fondului de salcami in judet si concentrarea lui in zona de campie.
Zona de campie a judetului este una dintre cele mai paupere si se cer investitii in toate domeniile. In colaborare cu autoritatile locale se vor realiza plantari de copaci din specia salcam pe marginile tuturor drumurilor comunale si la marginile care delimiteaza terenurile aflate in proprietatea comunei. Efectul acestei actiuni este dubla intrucat fixeaza terenurile si ofera o oportunitate pentru apicultorii din zona intrucat se cunosc proprietatile mielifere ale acestui copac.
e) Irigatii
Obiectiv: scaderea meteodependentei agricultorilor din judet prin investitii in constituirea sistemelor de irigatii pe masura 1.2.5. finantata prin FEADR.
Zona de campie a judetului are un potential cerealier mare si infrastructura de transport a cerealelor dar ii lipseste apa. Se cere un angajament mare din partea judetului pentru a realiza un bazin de captare a apei in zona si utilizarea acestuia pentru a alimenta sistemele de irigatii.
f) Procesare resturilor lemnoase si paioase - biomasa
Obiectiv: valorificarea deseurilor lemnoase si transformarea lor produse cu o valoare economica ridicata. (peleti sau PAL).
Deseurile lemnoase din judet pot fi valorificate in produse cu o valoare economica superioara. Peletii din deseuri lemnoase sunt utilizati in centralele termice iar PAL-ul reprezinta un material utilizat atat in constructii cat si in fabricarea mobilei.
g) Centrul de spalare si prelucrare a lanii
Obiectiv: cresterea valorii economice a lanii in cadrul judetului.
Cresterea veniturilor din prelucrarea lanii pentru producatorii locali.
Realizarea unei investitii intr-o unitate de spalare si prelucrare a lanii in zona Sieu-Sieut-Monor-Mariselu si a altor localitati din judet. Este cunoscut faptul ca aproximativ 40 de tone de lana este preluata anual din zona Sieu-Sieut-Monor si exportata in Grecia/Turcia pentru spalare si prelucrare. Aceasta cantitate de lana justifica o investitie locala care sa preia toata lana din judet si sa ii creasca valoarea economica prin utilizarea unor procedee tehnologice specifice.
f) Crearea unui pachet de masuri specifice si transfer de know-how cu privire la asigurarea unei calitati constante pentru porcii de carne
Obiectiv: cresterea veniturilor din cresterea porcilor pentru carne pentru producatorii locali.
O problema semnalata de abatoarele din judet este ca producatorii locali nu pot sa asigure o calitate si cantitate de porcine constanta si ca urmare prefera sa importe carnea de porc din Ungaria. Se cer a se lua masuri urgente pentru impulsionarea producatorilor locali sa produca carnea de porc conform unor standarde. Se impune crearea unui pachet de masuri (Pachet de crestere uniforma a porcului) prin care vor fi descrise exact tipul de mancare si regularitatea hranirii pentru a asigura o crestere uniforma. In faza a 2-a vor fi impulsionati producatorii locali sa creeze ferme de dimensiuni mai mari care sa vanda catre abatoarele din judet si din regiune.
g) Intabularea terenurilor in mod gratuit
Obiectiv: finalizarea procesului de intabulare a terenurilor din Colegiul IV fara costuri pentru persoanele fizice.
Crearea unui pachet de masuri la nivelul Colegiului IV prin care sa se finalizeze procesul de intabulare si inscriere in cartea funciara a terenurilor in mod gratuit. Procesul se va desfasura conform legii 133/2012 iar expertiza tehnica va fi platita pe baza unui proiect finantat de Ministerul Administratiei si Internelor.
Depozitele de produse agroalimentare
Proiectul priveste problema lipsei de asociere intre producatorii locali din mediul rural si a lipsei de competitivitate care rezulta din acest fapt. Finalitatea proiectului este integrarea produselor agroalimentare in economia de suprafata si fiscalizarea acestui domeniu, in acelasi timp cresterea veniturilor producatorilor locali si crearea de venituri pentru gospodariile traditionale in vederea stoparii fenomenului de depopulare a satelor romanesti.
Proiectul se afla in faza de analiza si este gandit in 4 etape. In prima faza de dezvoltare va fi infiintata o Agentie de Dezvoltare Intercomunitara care sa atraga toti stakeholderii din zona locala si judeteana in implementarea proiectului. Va fi realizata o unitate de stocare a produselor agroalimentare cu celule separate si instalatie de frig. Vor fi cumparate produse agroalimentare de la populatia din zona si va fi trimisa catre unitatile de procesare din zona regionala. - In aceasta prima etapa se asteapta din partea populatiei sa poata asigura produse de calitatea a II-a.
In urmatoarea etapa se va achizitiona material saditor de calitate superioara si va fi distribuit catre populatia din zona pe baza unui contract de inchiriere. Acelasi lucru este valabil si pentru diverse ingrasaminte. La finalul sezonului agricol, producatorul va returna materialul saditor iar cantitatea suplimentara va fi cumparata. Tot in aceasta a 2-a etapa se va infiinta si departamentul de proiecte in cadrul Agentiei de Dezvoltare Intercomunitara (A.D.I) care are rolul de a asigura training cu privire la diverse practici agricole si scheme de finantare a activitatii agricole. - acest departament de proiecte nu are rezultate direct cuantificabile ci aduce plus valoare in termen de 1-2 ani prin cresterea calitatii produselor locale.
Cea de a 3-a etapa a proiectului presupune continuarea activitatilor deja initiate si suplimentarea lor cu alte 2 elemente: promovarea asocierii si atragerea unor ateliere de lucru si unitati de procesare in zona. In ideea in care primele 2 etape si-au atins obiectivul, acela de a creste cantitatea de alimente produsa se va crea infrastructura necesara pentru atragerea unitatilor de conservare si procesare a produselor. Incepand cu aceasta etapa putem vorbi de antreprenoriat social intrucat se abordeaza problema locurilor de munca din mediul rural. Viabilitatea acestei perspective este data de faptul ca populatia din zona este una saraca si ca urmare nivelul de salarizare in zona este scazut. In acelasi timp infrastructura de lucru este asigurata de autoritatile locale. - aceste lucruri reprezinta avantaje competitive pentru un posibil investitor. In situatia in care nu va fi gasit un investitor se va initia o unitate de procesare chiar de catre A.D.I.. De cealalta parte, vorbim despre venituri la bugetul local si asigurarea de locuri de munca pentru populatia din mediul rural.
In ultima faza a proiectului se doreste multiplicarea acestui model de lucru si in alte zone ale judetului si deschiderea si altor unitati de stocare pe raza judetului.
Acest proiect priveste problemele din mediul rural intr-o maniera integrata si merge pe un model deja verificat in alte parti ale continentului european. Sursele de finantare pentru acest proiect vor fi asigurate partial de catre Consiliul Judetean, partial de catre Guvernul Romaniei si partial din Fonduri Comunitare. Proiectul presupune foarte multa munca si o parte de voluntariat - departamentul de proiecte are un rol deosebit de important intrucat asigura know-how-ul necesar imbunatatirii activitatii agricole, capitalizarii activitatii si indrumarea activitatii agricole in sensul protejarii mediului inconjurator.
Efectele asteptate sunt de scadere a consumului de produse agroalimentare provenite de la distante mari, incurajarea producatorilor locali, scaderea numarului de tineri care parasesc mediul rural, asocierea producatorilor locali, protejarea stilului de viata traditional prin capitalizarea activitatii, scoaterea acestui segment din zona nefiscalitatii, protejarea mediului inconjurator si crearea de locuri de munca in mediul rural.
Foto - Bistritanews.ro
0 comentarii | 91 vizualizări | 15 noiembrie 2012 |