Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Politica Sambata 02 Martie 2024 - 14587
PROGRAMUL DE GUVERNARE USL 2013-2016.(130 de pagini.

Acest Program apare intr-un moment istoric si se bazeaza pe conlucrarea mai multor forte politice, in scopul realizarii unei Romanii Puternice. Solutia pe care o sustinem este aceea de a intari institutiile statului, de a aduce bunastare, corectitudine si bun-simt. O Romanie puternica are ca scop relansarea economiei si sustinerea clasei de mijloc, inseamna dreptate sociala si sprijin pentru romanii afectati de criza, inseamna institutii corecte si drepte, inseamna un stat puternic, cu sanse in lumea care se schimba sub ochii nostri.

 Elaborarea prezentului Program de Guvernare a tinut cont de o serie de factori care creeaza premisele de evolutie a Romaniei pentru urmatorii patru ani. Este vorba despre situatia economica dificila din Uniunea Europeana - cel mai important partener comercial al nostru - despre asteptarile populatiei si votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre angajamentele pe care Romania si le-a asumat in fata partenerilor sai europeni si euroatlantici, precum si despre realitatea economica si sociala din tara. Toate acestea impun o abordare responsabila a actului de guvernare, care sa serveasca intereselor imediate ale cetatenilor, dar si obiectivelor pe termen mediu si lung ale societatii romanesti.

 Evaluarea obiectiva a realitatii economice si sociale din tara releva ca Romania se afla in acest moment pe drumul cel bun al dezvoltarii sustenabile, desi se confrunta in continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar pana in 2012. Astfel, o parte din nedreptatile comise de guvernarile PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a fost tintite in mod direct in ultimele sapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupata de problemele reale ale populatiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totusi, anii in care austeritatea a fost singura politica implementata si-au spus cuvantul, iar indreptarea tuturor erorilor comise incepand din 2009 si pana in primavara lui 2012 necesita o actiune sustinuta, de lunga durata.

 In acest context, guvernul isi propune sa continue lucrurile bune incepute in ultimele sapte luni. Obiectivul central consta in realizarea unui echilibru corect intre consolidarea fiscala sustenabila si relansarea economica, intre economic si social, intre nevoia unui stat puternic si reducerea risipei din banul public. In acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite sa sustina mediul de afaceri, sa refaca atractivitatea investitionala a Romaniei, sa conduca la crearea de noi locuri de munca si sa ofere o evolutie favorabila nivelului de trai al populatiei.

 Programul de guvernare reflecta si in acelasi timp armonizeaza o serie de principii ce fundamenteaza guvernarea europeana: prudenta macroeconomica si responsabilitatea fiscal-bugetara, respectarea dreptului fiecaruia la munca decenta, bine platita, la oportunitati egale si protectie impotriva nedreptatii si discriminarii, combaterea saraciei prin crearea locurilor de munca si sanse egale pentru cei din mediul rural;  principiul flexicuritatii, ce asigura convergenta intre legislatia muncii, politicile active de ocupare si bunastarea sociala a unei forte de munca flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart Romania de tarile avansate din Uniunea Europeana, inclusiv prin preluarea solutiilor europene; principiul protejarii si incurajarii familiei, ceea ce inseamna acces la locuinte decente, la educatie si sanatate de calitate, la infrastructuri si comunicatii moderne, la mediu sanatos, la timp liber.

 Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul Romaniei ca stat puternic si va fi sustinut de o strategie nationala de dezvoltare pe termen mediu si lung. El nu se reduce la obiective si masuri sectoriale, ci contine un proiect de societate menit sa refaca spiritul comunitar, sa intareasca solidaritatea si sa repuna institutiile statului pe noi baze contractuale. Propunem asadar o buna guvernare, care sa redea romanilor speranta, demnitatea si mandria de a trai in tara lor.

 Pentru a intari institutiile statului, pentru a creste eficienta lor functionala si a reface relatia cu cetatenii este esential ca sistemul institutional sa intre cu prioritate intr-un proces de  reconfigurare. Revizuirea Constitutiei este un demers ce nu poate fi amanat. Obiectivul revizuirii constitutionale consta in (re)castigarea increderii cetatenilor in institutiile statului prin garantarea unui comportament predictibil si stabil al puterii institutionalizate. Miza acestui demers consta in consolidarea democratiei romanesti. Legea fundamentala ar trebui sa clarifice atributiile si raporturile dintre principalele autoritati publice si, foarte important, sa realizeze functia integratoare. Raportarea la Constitutie si la valorile sale trebuie sa devina liantul care uneste cetatenii romani in cadrul statului. De asemenea, din procesul de regandire a arhitecturii institutionale nu poate sa lipseasca legislatia electorala. Armonizarea actelor normative in materie si integrarea lor in cadrul unui Cod electoral, expresie a unei abordari consensuale la nivelul clasei politice si a consultarii cu societatea civila reprezinta unul dintre obiectivele majore ale guvernarii. Este important ca legea electorala sa genereze predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurand un cadru unitar de competitie pentru partidele politice.

 Principiul echilibrului intre politicile de consolidare fiscala, sustinerea mediului economic si imperativul protectiei si solidaritatii sociale este unul dintre fundamentele Programului de guvernare. Societatea romaneasca are nevoie in continuare de o guvernare care sa urmeze modelul social european, care a dovedit ca este aproape de oameni, ca poate introduce mai multa justitie sociala si ca poate oferi o directie de evolutie spre dezvoltarea durabila.

 Un alt principiu pe care se intemeiaza prezentul Program de guvernare este cel al respectului fata de Opozitie. Sistemul politic romanesc are nevoie de o opozitie inchegata si activa, cu care Guvernul sa poata dialoga in momentul adoptarii unor decizii majore pentru societate. Romania nu poate continua pe linia conflictului si a dezbinarii. O Guvernare responsabila promoveaza dialogul, al constructia si stabilitatea.

 De asemenea, dialogul cu opozitia va fi dublat de dialogul social. Transparenta si deschiderea spre partenerii sociali si consultarea societatii civile reprezinta constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o baza solida de sustinere a initiativelor si masurilor Guvernului intarind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernari: transparenta, responsabilitate, participare cetateneasca.

 Plecand de la cateva principii, pe care le-am sustinut si in ultimele 7 luni, dar si in perioada de campanie electorala, guvernarea 2013-2016 va incepe constructia unei Romanii puternice, care sa insemne prosperitate, bunastare si corectitudine.

 Respectam regulile statului de drept si drepturile individuale, asa cum sunt ele prevazute in Constitutie. Guvernarea este promotorul legalitatii.

  • Respectam angajamentele asumate cu partenerii externi ai Romaniei - Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Mondiala - urmarind obtinerea unei cresteri economice inclusive, distribuite echilibrat in randul populatiei, prin implementarea reformelor structurale care sa permita cresterea competitivitatii economiei romanesti.
  • Aplicam o noua viziune pentru Romania: dezvoltare economica si coeziune sociala. Relansarea ia locul stagnarii, fara a neglija continuarea procesului de consolidare fiscala.
  • Consideram ca imbunatatirea semnificativa si imediata a gradului de absorbtie a fondurilor structurale reprezinta o conditie esentiala pentru asigurarea cresterii economice sustenabile si limitarea datoriei externe.
  • Sprijinim libertatea econimica, initiativa privata si competitia corecta, cai eficiente de combatere a saraciei.
  • Garantam proprietatea si sprijinim acumularea corecta de capital.
  • Banii publici trebuie folositi eficient, avutia nationala trebuie protejata, si declaram razboi evaziunii fiscale.
  • Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.
  • Sustinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei romanesti si a unei agriculturi moderne, care sa ofere romanilor locuri de munca stabile si bine platite.
  • Promovam politici sociale sustenabile care sa ofere accesul liber si egal la educatie si la sanatate si care sa asigure cetatenilor romani o viata demna.
  • Spunem oamenilor adevarul si lucram impreuna.
  • Nu promitem mai mult decat putem face. Vrem sa redam romanilor speranta si increderea.
  • Construim o guvernare axata pe transparenta, competenta si cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesionisti si competenta.
  • Nu vom putea continua fara o reformare politica. Aceasta inseamna o Constitutie imbunatatita, un Parlament legitim si credibil.
  • Romania trebuie sa-si recapete locul demn pe care il merita printre statele lumii, ca partener respectat in Uniunea Europeana.

 

Acest program este creat pentru o constructie pe minim 4 ani, o constructie puternica, progresista, de viitor, bazata pe valorile libertatii, corectitudinii, dreptatii si responsabilitatii. In ultimele 7 luni, ne-am tinut de cuvant. Am inceput sa reparam nedreptatile si vom continua sa lucram pentru a construi o Romanie puternica.

 


 

REALIZARILE GUVERNARII: MAI-NOIEMBRIE 2012

  Guvernul USL a reusit in mandatului mai-noiembrie 2012 mai mult decat stabilitate si predictibilitate. A aratat ca in Romania se poate realiza o consolidare fiscala echitabila, sustenabila. A continuat ajustarea fiscala, fara a taia din veniturile oamenilor. Dimpotriva, a reusit sa corecteze greseli din trecut.

 Guvernul USL a reusit continuarea ajustarii fiscale gasind concomitent solutii de relansare a economiei.  Guvernul USL a reusit sa securizeze economia, respectand toate tintele convenite cu FMI si CE, consolidand stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire a cheltuielilor curente. Increderea ridicata a investitorilor interni si externi se vede in reducerea randamentelor la emisiunile interne si externe de obligatiuni.

 

Desi a trebuit sa rezolve multe dintre problemele ramase necorectate de fostele guverne (nemultumirile legate de taierile de venituri, risipa si jaful din bugetul public, energie s.a, bomba unor cheltuieli ridicate cu dobanzile dupa guvernarea pe datorie din ultimii ani etc), Guvernul USL a reusit sa realizeze un compromis corect intre austeritate si relansare economica, intre economic si social, intre nevoia unui stat puternic si reducerea risipei.

 

CE AM PROMIS SI CE AM FACUT

REPARAREA NEDREPTATILOR SOCIALE. Am promis corectarea unor inechitati sociale. Am adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8% incepand cu luna iunie a.c. si cu 7,4% incepand cu luna decembrie a.c.,in scopul aducerii salariilor respective la nivelul din iunie 2010. Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 avand ca obiectiv restituirea sumelor retinute pensionarilor, in mod necuvenit, asa cum a stabilit Curtea Constitutionala, de la data de 1 ianuarie 2011 si pana la 30 aprilie 2012 si stoparea taxarii cu 5,5% pentru fondul de sanatate a pensiilor care a facut obiectul deciziei Curtii Constitutionale.

 

GESTIONAREA EFICIENTA A BANILOR PUBLICI. Am promis gestionarea eficienta a banului public. Am emis OUG nr. 26 din mai 2012 prin care s-au redus substantial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente si inoportune constand in: Reducerea cu 30% a cheltuielilor de protocol si a celor privind deplasarile in strainatate in semestrul II 2012 fata de semestrul II 2011; Interzicerea achizitionarii de servicii juridice si de consultanta de catre organele centrale si locale ale statului, in conditiile in care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; Interzicerea achizitionarii studiilor de fezabilitate pentru obiective de investitii care nu au asigurata finantarea; Limitarea substantiala a achizitionarii de tiparituri si altor bunuri cu caracter de protocol; Limitarea numarului de angajati din sectorul public care pot face parte din delegatii in strainatate.

 

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE. Am promis Zero toleranta in fata evaziunii fiscale. Prin OUG nr. 24 din 2012 pentru modificarea si completarea legii nr. 572/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale s-a decis urmatoarele: Introducerea obligatiei marcarii pacurii si altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al accizelor - masura activa de combatere ferma a evaziunii fiscale care, de altfel, si-a aratat roadele, deoarece in perioada august -septembrie 2012 incasarile din acciza la motorina au crescut cu 114 milioane lei fata de aceeasi perioada a anului trecut.

 

MASURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI. Am promis relaxarea constrangerilor pentru mediul de afaceri. Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la 65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012 ceea ce a generat o relaxare fiscala consistenta la nivelul micilor intreprinzatori. Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creantelor neperformante,cu efectefavorabile in privinta relansarii creditarii. Am acordat dreptul recuperarii pierderii fiscale in cazul fuziunii si divizarii firmelor.

 

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANTATORII INTERNATIONALI. Romania a indeplinit toate angajamentele convenite cu creditorii internationali, aprobarea Scrisorilor de Intentie facandu-se fara probleme de fiecare data. Romania isi va respecta tinta principala a acordului preventiv - reducerea deficitului bugetar efectiv de la  4,1% din PIB in 2011 la 2,2% din PIB in 2013. Deficitul bugetar structural redus de la 3% din PIB in 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. Aceasta reducere substantiala a deficitului, chiar intr-un an electoral, este o performanta remarcabila, care asigura credibilitate si predictibilitate politicii economice a Guvernului si finantarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar si a celui extern.

 

RENUNTAREA LA MODELUL BAZAT PE INDATORARE. Nevoia de finantare bruta a Romaniei va scadea de la 12,3% din PIB in 2012 la 11,4% din PIB in 2013. Ungaria va avea in 2013 o nevoie de finantare bruta de 20,5% din PIB iar Polonia 9,9% din PIB. Aceasta inseamna crearea de spatiu fiscal pentru masuri de stimulare a economiei si fonduri mai mari pentru educatie, sanatate, agricultura, infrastructura etc.

 

CRESTEREA INCREDERII INVESTITORILOR. Increderea investitorilor de pe pietele internationale este mai mare acum decat la preluarea primului mandat al guvernarii USL, in mai. Prima de risc pe care o practica asiguratorii pentru titlurile emise de statul roman (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de baza, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de baza, adica 3,37% in 7 mai a.c., ceea ce reprezinta o reducere cu peste o treime in aceasta perioada. De subliniat ca nivelul CDS-ului Romaniei este mai scazut,in prezent,cu circa 40 puncte de baza fata de cel al Ungariei si cu aproximativ 30 puncte de baza fata de cel al Croatiei.

 

SCADEREA COSTURILOR DE FINANTARE. Costul finantarii trezoreriei pe piata interna se situeaza la un nivel mai redus comparativ cu inceputul anului. Costul finantarii trezoreriei pe piata interna se situeaza la un nivel mai redus comparativ cu inceputul anului. La inceputul lunii septembrie a.c. la o solicitare de euroobligatiuni insumand 750 milioane euro investitorii straini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadenta de 6 ani, ceea ce reprezinta o scadere cu 0,15pp comparativ cu emisiunea similara din septembrie 2011, in conditiile in care aceasta avea o scadenta mai scurta de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a inregistrat un important succes pe piata interna de capital, reusind sa vanda obligatiuni de stat in euro, pe termen de 2,8 ani, in suma de 421,5 milioane euro (fata de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu de numai 3,76%. Cresterea increderii pietelor de capital in Guvernul Ponta fata de cele precedente ale PDL este demonstrata, in mod evident, de faptul ca la o scadenta relativ similara (3 ani), in mai 2011, Executivul de atunci s-a imprumutat, tot de pe piata interna, la un cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13pp mai mult decat a reusit ieri actualul executiv. In data de 31 octombrie 2012, Romania a atras cu succes, prin Ministerul Finantelor Publice, o suma de 1,5 miliarde de euro de pe pietele internationale de capital, in urma unei emisiuni de obligatiuni de stat denominate in euro.  Costul mediu la care s-a reusit operatiunea, respectiv 5,04 la suta, reprezinta minimul istoric al emisiunilor suverane realizate de Romania. In acelasi timp, scadenta imprumutului a fost extinsa la sapte ani, cu doi ani mai mult decat cea aferenta finantarilor externe precedente.

 

MENTINEREA SI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE SI EXTERNE. Rezerva financiara a Trezoreriei statului (buffer-ul valutar) creata in urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finantare a deficitului si datoriei publice pentru circa 4 luni se afla in parametrii conveniti. In prezent, soldul buffer-ului este de 4,787 mld. euro respectiv cu 14% mai mare fata de 8 mai 2012.

Romania dispune in conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, suma la care Guvernul USL nu isi propune sa apeleze, deoarece, asa cum am aratat anterior, Romania se bucura de increderea pietei financiare interne si internationalece ii asigura finantarea necesara.

 

FINANTAREA SUSTENABILA A DEFICITULUI DE CONT CURENT. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe la finele mandatului guvernului precedent, era de numai 8,4%, in timp ce la finele lunii august acelasi indicator se situeaza la 30,1%, ceea ce corespunde unei imbunatatiri de 3,6 ori.

 

ACELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE. Am realizat reforme structurale la nivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem in curs de privatizare integrala sau a unor pachete minoritare de actiuni la unele societati cu capital de stat din domeniile energie, transport,precum si la Posta Romana. Am implementat procedurile de liberalizare graduala a preturilor la gaze naturale si energie electrica (angajament al guvernului Boc in fata creditorilor externi). Vom aplica o politica transparenta si clara privind subventionarea consumatorilor vulnerabili, finantata prin impunerea unei taxe pe veniturile exceptionale ale companiilor din energie.  Am restructurat Hidroelectrica, in scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care il confera potentialul societatii incepandu-se prin anularea contractelor de vanzare in paguba a energiei electrice catre "baietii destepti"  Am parcurs toate procedurile legale in vederea vanzarii unui pachet minoritar de actiuni la Transgaz, demers care se afla in faza finala de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritar de actiuni al societatii Oltchim, angajament asumat in fata partenerilor externi inca din iunie 2011 de guvernul din acea perioada care si-a asumat vanzarea societatii pana la finalul anului 2011. Guvernul Ponta a platit salariile restante la Oltchim si a repornit combinatul. In plus, se pregateste o noua procedura de privatizare.

Am finalizat procedurile de selectare si numire a managementului privat la un prim grup de societati comerciale apartinand statului,dintre care la Tarom au fost desemnati deja managerii privati. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse in acest program. Am eliminat din pierderile unor companii de stat si am crescut profitabilitatea altora dintre aceste societati.

 

STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MASURI FISCALE. Masuri legiferate care vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2013:

  • Introducerea TVA la incasare pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri inferioara plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari - aproximativ 430.000 de platitori de TVA, care reprezinta aproximativ 92% din numarul total al platitorilor de TVA.
  • Simplificarea declararii si plata impozitului pe castigurile de capital prin renuntarea la declararea trimestriala si efectuarea de plati anticipate trimestriale in favoarea declararii si platii anuale. Masura are ca scop simplificarea administrarii impozitului pe venit si incurajarea dezvoltarii pietei de capital.
  • Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor, care va oferi contribuabililor securitate juridica in ceea ce priveste obligatiile de facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informatiile cuprinse in facturi si termenul limita de emitere a facturilor in cazul tranzactiilor transfrontaliere.

 

 

POLITICA MACROECONOMICA

 

Masurile de corectie macroeconomica alese in perioada 2010-2011 pentru reducerea deficitului bugetar au fost inadecvate intrucat au afectat toata populatia, si in special populatia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea sociala, au alimentat inflatia. Mai mult, a fost subestimata importanta absorbtiei fondurilor europene ca instrument de contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi protejat printr-o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de 1,5% - 2% din PIB anual.

 

Guvernul USL instalat in luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetara de la 5,6% din PIB deficit bugetar in 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3% din PIB in 2012, ceea ce este o ajustare remarcabila cu atat mai mult cu cat a fost realizata intr-un an electoral. La sfarsitul acestui an, datorita in principal acestui efort de consolidare, Romania are sanse foarte mari de a iesi din procedura de deficit excesiv.

 

Angajamentele cu partenerii internationali au fost mentinute dar au fost implementate masuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenti. Pe partea de cheltuieli bugetare Guvernul USL a operat doua ratiuni fundamentale legate de cresterea eficientei acestora: diminuarea risipei, care trebuie sa fie un obiectiv permanent al executiei bugetare si, decurgand din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasa a banului public, fiind economisite resurse pentru reintregirea salariilor si returnarea CAS-ului retinut pensionarilor.

 

Provocarile de politica macroeconomica se mentin insa in anii urmatori ca efect al constrangerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, si al unui mediu international neprietenos, al persistentei crizei din zona euro, pe de alta parte. Este nevoie, in acest context, de un mix potrivit de politica macroeconomica, format din :

-         Reforme structurale care sa favorizeze procesul investitional ca factor determinant al cresterii economice. Prioritare sunt reformele in administrarea companiilor de stat, in colectarea veniturilor fiscale, in managementul cheltuielilor publice, in educatie si sanatate.

-         Imbunatatirea substantiala a ratei de absorbtie a fondurilor structurale, cea mai ieftina sursa de finantare externa si un instrument de protejare a nivelului cheltuielilor publice in conditiile cresterii efectului de antrenare al acestora.

-         Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetara pe cele doua trasee. Pe partea de venituri, urmarim cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor prin combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmarim in continuare cresterea eficientei acestora.

-         Cresterea ocuparii prin masuri active de creare de noi locuri de munca si de stimulare a dezvoltarii mediului de afaceri.

-         Mentinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public.

-         Un management prudent al datoriei publice.

-         Fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare, fiscal-bugetare) care sa previna derapaje, dezechilibre mari.

 

Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica, estimat la 3% pe an.

 

Guvernul Romaniei va urmari ca acest deziderat sa fie atins prin politici care sa tina seama de nevoia de a concilia eficienta economica si dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o realitate sociala macinata de inechitati.

Politica macroeconomica interna nu poate fi disociata de guvernanta economica in Uniunea Europeana. Romania va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice europene. Romania isi mentine obiectivul de aderare la zona euro fiind preocupata de convergenta reala ca o conditie necesara atingerii acestei tinte.

 

 

 


 

AGRICULTURA

 

 

Agricultura si dezvoltarea satului romanesc sunt prioritati absolute ale actualului Guvern. Romania a pierdut foarte mult, in urma deteriorarii situatiei in sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse si ca urmare a divizarii in milioane de exploatatii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne si care cu greu se aliniaza cerintelor pietei si unei agriculturi moderne, performante.

 

In acest mandat ne propunem sa fructificam potentialul agricol real al Romaniei, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.

Ne propunem ca sectorul agricol sa devina un motor de crestere economica si o sursa de locuri de munca pentru populatia din mediul rural, odata cu garantarea veniturilor agricultorilor.

 

Se impune accelerarea modernizarii agriculturii pentru a-i permite sa asigure hrana necesara intregii populatii, recastigarea pietei interne, un nivel de trai decent fermierilor, reducerea importurilor si cresterea exporturilor de produse agro-alimente.

 

Guvernul USL considera fundamentala reducerea decalajelor dintre mediul rural din Romania si cel din statele membre din vestul Europei.

 

Cresterea nivelului de trai, crearea de locuri de munca si asigurarea accesului la serviciile de sanatate si educatie publica reprezinta obiective fundamentale ale Guvernului Uniunii Social Liberale.


DIRECTII DE ACTIUNE

 

Dezvoltarea agriculturii si a satului romanesc

  • Cresterea competitivitatii agriculturii romanesti pentru a face fata concurentei pe piata europeana si internationala; cresterea productivitatii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare si cresterea exporturilor, in special de produse finite;
  • Dezvoltarea sistemului de irigatii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret - Baragan) si reabilitarea sistemului de imbunatatiri funciare;
  • Stabilirea filierelor pe produse - altfel, multe produse de calitate nu vor ajunge la piata sau se vor vinde la preturi derizorii; 
  • Revizuirea sistemului de impozitare si combaterea evaziunii; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de baza, cu conditia asigurarii spatiului fiscal necesar;
  • Incurajarea agriculturii de nisa (de ex. agricultura ecologica si produse traditionale);
  • Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor;
  • Crearea platformelor de preluare, sortare, conditionare, pastrare, ambalare si analiza a legumelor si fructelor, precum si functionarea corecta a pietelor acestora.
  • Stabilirea fondului de creditare agricola si a celui mutual in agricultura;
  • Identificarea de masuri menite sa conduca la dezvoltarea rolului economic al organizatiilor asociative din agricultura;
  • Reforma in domeniul cercetarii si inovarii in agricultura; elaborarea unui program national de cercetare - dezvoltare agricola pe perioada 2014 - 2020, care sa fie in concordanta cu prevederile viitorului PAC;
  • Adoptarea de masuri care sa conduca la comasarea terenurilor si reducerea numarului de ferme si exploatatii ;
  • Revigorarea si dezvoltarea zonei montane;
  • Identificarea de noi masuri de sustinere a tinerilor fermieri;
  • Adoptarea de masuri pentru stabilirea unei piete funciare functionale ?  infiintarea unei scheme de creditare pentru achizitia de terenuri

 

Fonduri europene

  • Accelerarea absorbtiei fondurilor europene. Este esential ca Romania sa reduca la minimum sumele ce vor fi dezangajate in final ;
  • Negocierea unui buget european cat mai mare pentru agricultura si dezvoltarea rurala in perioada 2014 - 2020.
  • Pregatirea si negocierea Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020; viitorul program va asigura identificarea prioritatilor reale ale mediului rural romanesc si concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar
  • Intreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru cresterea platilor directe astfel incat sa se reduca decalajul fata de statele membre vecine, dar si sa conduca la cresterea competitivitatii fermierilor romani in ansamblul Uniunii Europne.

 

Acte normative

  • Simplificarea legislatiei si procedurilor - aceasta este o necesitate obiectiva, avand in vedere ca legislatia europeana agricola este deja foarte complexa, iar Romania de obicei o complica si mai mult
  • Un dialog mai bun si consistent cu organizatiile producatorilor, procesatorilor si comerciantilor in procesul de adoptare a legislatiei din domeniu;

 

Reforma institutionala a Ministerului Agriculturii si institutiilor din subordine

 

Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fara o reforma importanta in domeniul administratiei romanesti.

 

  • Introducerea managementului modern in structura ministerului;
  • Imbunatatirea informarii fermierilor privind masurile de sprijin (masuri de e-guvernare);
  • Realizarea unei proiectii bugetare a MADR, pentru o perioada de minim trei ani si cu perspectiva aferenta perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultura va reflecta nevoile de finantare ale sectorului astfel incat sa se poata realiza o planificare multianuala a bugetului
  • Eficientizarea activitatii agentiilor prin comasarea acestora;
  • Asigurarea de personal suficient, bine pregatit si remunerat corespunzator.
  • Implicarea treptata a organizatiilor profesionale reprezentative in derularea platilor, ca o masura de responsabilizare a acestora.

 

Camerele agricole

  • Transformarea lor in furnizori de consultanta pentru fermieri si tineri intreprinzatori in mediul rural;
  • Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea sa isi poata asigura autofinantarea;
  • Indeplinirea rolului Camerelor Agricole asa cum sunt definite acestea pentru a indeplini cerintele la nivel national si european.

 

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:

  • intarirea capacitatii institutionale;
  • utilizarea eficienta a resurselor naturale
  • formarea si educatia profesionala continua;
  • intarirea capacitatii de prognoza, cu estimarea corecta a evolutiilor sectorului agricol;
  • dezvoltarea cercetarii si inovarii in domeniu;
  • emiterea de avize stiintifice consultative dupa caz.

 

VIITORUL AGRICULTURII SI SATULUI ROMANESC

  • Readucerea agriculturii pe locul dat de potentialul si traditia ei;
  • Asocierea in agricultura va atinge nivelul necesar promovarii unei agriculturi performante, bazate pe cererea pietei europene si internationale;
  • Dezvoltarea zootehniei si cresterea ponderii acesteia in totalul productiei agricole este prioritara;
  • Promovam si sustinem produsele ecologice si traditionale romanesti;
  • MADR va avea o structura administrativa functionala si depolitizata;
  • Agricultorii vor fi informati si pregatiti profesional prin programe dedicate in PNDR ;
  • Organizatiile patronale vor juca un rol mai important in luarea deciziilor in agricultura;
  • Cresterea rolului jucat de agricultori astfel incat acestia sa aiba posibilitatea de a influenta decisiv politicile agricole;
  • Cresterea suprafetelor irigate prin masuri de stimulare a utilizarii eficiente a apei si prin facilitarea accesului agricultoruilor la un pret rezonabil al energiei electrice;
  • Romania poate deveni din piata de desfacere un jucator pe piata internationala;
  • Procedurile de acordare a fondurilor agricole europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor.
  • Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului romanesc.

 

 

 

APARARE

 

Politica de aparare a Guvernului Romaniei in perioada 2013-2016, va asigura elementele de continuitate strategica pe dimensiunea NATO, UE si a Parteneriatelor strategice, in mod deosebit Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera conditiile cresterii capacitatii operationale a fortelor si va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care sa permita dezvoltarea motivarii profesionale si evolutia in cariera.

Directii de actiune:

  • Continuarea participarii la operatiile internationale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO si UE;
  • Indeplinirea responsabilitatilor ce decurg din calitatea de membru NATO si UE pentru asigurarea capabilitatilor necesare indeplinirii nivelului de ambitie politico-militar al celor doua organizatii;
  • Angajarea activa la proiectele din cadrul initiativelor "Smart Defence/NATO" si "Pooling and Sharing/UE";
  • Indeplinirea obligatiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate in baza prevederilor Legii nr.290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului Antiracheta al SUA/NATO pe teritoriul Romaniei;
  • Cresterea contributiei la asigurarea securitatii si stabilitatii regionale;
  • Participarea activa la procesele decizionale in cadrul Aliantei Nord - atlantice si al Uniunii Europene;
  • Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apararii, managementului carierei militare, salarizarii si sistemului de pensii ocupationale pentru militari;
  • Elaborarea documentelor de planificare conform legii, Cartei Albe a Apararii si Stategiei Militare a Romaniei, printr-o revizuire strategica a apararii;
  • Revizuirea structurii de conducere a ministerului;
  • Cresterea calitatii vietii personalului Armatei Romaniei, in acord cu realitatile economice si sociale interne si cu statutul de stat membru NATO si UE, concomitent cu sporirea atractivitatii profesiei militare;
  • Reorganizarea sistemului medical propriu in corelare cu nevoile operationale si sistemul national de sanatate;
  • Modernizarea sistemului de invatamant militar;
  • Restabilirea capacitatii operationale a Armatei Romaniei, avand la baza principiile procesului de planificare a apararii in cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forte si optimizarea actului decizional in baza unui Plan Multianual de refacere si consolidare a capacitatii operationale a Armatei Romaniei;
  • Cresterea alocatiilor bugetare pentru aparare in vederea realizarii capacitatii operationale si sustenabile;
  • Reanalizarea programelor de achizitii si inzestrare in raport cu resursele financiare la dispozitie si nevoile operationale;
  • Realizarea graduala a capacitatii de aparare aeriana prin programul "Avion multirol";
  • Eficientizarea administrarii patrimoniului ministerului;
  • Clarificarea situatiei Regiei autonome Compania romana de aviatie "Romavia";
  • Stimularea productiei interne a industriei de aparare autohtone, conform  cerintelor Armatei si standardelor NATO si UE.


 

APE SI PADURI

 

 

Politicile in domeniul apelor si padurilor vor urmari gestionarea durabila si eficienta a resurselor naturale in scopul cresterii beneficiilor economice ale populatiei, fara periclitarea dreptului constitutional la un mediu sanatos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului si diminuarea efectelor calamitatilor naturale pentru cresterea gradului de siguranta a cetatenilor si asigurarea unui management durabil al padurilor si al faunei cinegetice.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

 

Managementul resurselor de apa si al riscului la inundatii

  • Gospodarirea durabila a resurselor de apa, protectia impotriva inundatiilor, asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protectia surselor de apa, imbunatatirea calitatii apei pana la atingerea starii bune a apelor si perfectionarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor si reglementarilor din domeniile gospodaririi apelor, meteorologiei si hidrologiei.
  • Integrarea elementelor de protectie a apelor in politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, in particular Politica Agricola Comuna, energia si schimbarile climatice.
  • Imbunatatirea infrastructurii de gospodarire a resurselor de apa, pe bazine hidrografice, in scopul asigurarii, in conditii de siguranta, a cerintelor de apa pentru populatie, irigatii,  industrie, zootehnie.
  • Reducerea vulnerabilitatii la efectele schimbarilor climatice prin imbunatatirea capacitatii de raspuns la nivel central, regional si local in situatii de urgenta  generate de inundatii ori seceta, prin concentrarea actiunilor in special in zonele in care cetatenii sunt deosebit de vulnerabili si/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte.
  • Satisfacerea cerintelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene in vederea atingerii starii ecologice bune a apelor.
  • Realizarea proiectelor de investitii de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare ape uzate orasanesti in scopul implementarii directivelor europene in domeniul apelor, in vederea respectarii angajamentelor europene si internationale in acest domeniu.
  • Implementarea strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung in scopul prevenirii si diminuarii riscului la inundatii al populatiei si a cresterii gradului de siguranta a cetatenilor si a bunurilor.
  • Amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii efectelor inundatiilor si al secetei hidrologice.
  • Imbunatatirea prognozelor, cresterea timpilor de reactie a autoritatilor implicate, precum si imbunatatirea exploatarii coordonate a acumularilor.

 

Administrarea sistemului national de meteorologie

  • Imbunatatirea prognozelor, intregrarea acestora cu prognozele hidrologice in scopul cunoasterii si prognozarii unor fenomene complexe si conjugate precum si eficientizarea fluxului informational catre populatie si factori de decizie, la nivel central si local.
  • Asigurarea monitorizarii meteorologice si hidrologice in scopul asigurarii protectiei vietii si a bunurilor materiale.
  • Emiterea de prognoze, atentionari si avertizari, precum si  prognoze, atentionari si avertizari integrate hidro-meteorologice in vederea informarii populatiei si a factorilor de decizie, pentru prevenirea si/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

 

Protectia si gestionarea durabila a padurilor si faunei cinegetice

Gestionarea durabila a padurilor si faunei cinegetice, in scopul cresterii contributiei acestora la imbunatatirea calitatii vietii si asigurarea dezvoltarii durabile, cresterea potentialului economic si ecologic al padurilor, intensificarea eforturilor de protectie a padurilor printr-o administrare adecvata precum si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniulile silvic si cinegetic.

  • Aprobarea unei strategii forestiere nationale si Revizuirea Programului Forestier National in scopul unui management durabil al padurii.
  • Elaborarea unui Program National de Impadurire care sa aiba ca principal obiectiv cresterea suprafetelor impadurite ca suport al adaptarii la efectele schimbarilor climatice (stabilizare terenuri, imbunatatirea ciclului apei in natura, combaterea desertificarii, cresterea capacitatii de absorbtie a emisiilor de gaze cu efect de sera).
  • Intocmirea unui Inventar Forestier National in scopul unei bune cunoasteri a resurselor silvice si crearea cadrului necesar in vederea realizarii lucrarilor de Cadastru pentru Fondul Forestier National.
  • Realizarea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice torentiale precum si impadurirea terenurilor degradate si crearea de perdele forestiere.
  • Dezvoltarea retelei de accesibilizare a Fondului Forestier National.
  • Promovarea certificarii forestiere in Fondul Forestier National in scopul cresterii potentialului economic si ecologic al padurilor.
  • Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor padurii.
  • Utilizarea durabila a resurselor cinegetice.
  • Promovarea utilizarii si valorificarii produselor secundare si a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere.

 

Piscicultura

  • Activitati durabile de pescuit precum si acvacultura competitiva economic cu respectarea principiilor ecologice.
  • Dezvoltarea infrastructurii in vederea eficientizarii economice a pescuitului comercial.
  • Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii cu scopul cresterii aportului acestei activitati la circuitul economic si al scaderii presiunii exercitate de cererea de produse pescaresti pe resursa piscicola naturala.

 


BUGET

  • Un ritm mediu anual de crestere economica de 3% in perioada 2013-2016.
  • Mentinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB pana in 2016, respectand criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht.
  • Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB in 2014 si mentinerea la acest nivel in 2015 si 2016.
  • Mentinerea ponderii datoriei publice totale in PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decat nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht.
  • Realizarea unei Strategii de management a datoriei publice dupa model polonez, transpusa prin lege, care sa includa masuri automate de ajustare in cazul depasirii unor praguri ale datoriei.
  • Realizarea tuturor pasilor necesari pentru trecerea, odata cu bugetul anului 2014, la programare bugetara multianuala conform bunelor practici internationale in domeniu.
  • Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala) si vom respecta prevederile acestora.
  • Gestionarea finantelor publice va fi caracterizata prin predictibilitate, transparenta, reguli si proceduri clare in toate segmentele acestora, atat la nivel central, cat si la nivel local.

 

 

 

 

 

COMUNICATII 

 

Deoarece scopul principal al integrarii tehnologiilor digitale in economia si societatea romaneasca este de a stimula inovatia si cresterea economica, imbunatatind in acelasi timp calitatea vietii de zi cu zi a cetatenilor si a intreprinderilor, principale obiectivele ale programului de guvernare a USL pentru perioada 2013 - 2016 vizeaza implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda Digitala, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicatii in banda larga, accesul la informatii publice, identitate electronica, protectia datelor cu caracter personal, precum si implemantarea solutiilor de interoperabilitate in conformitate cu cadrul european.

 

Adoptarea si  implementarea rapida a masurilor aferente domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea si  punerea in practica a "Strategia nationala privind  Agenda Digitala pentru Romania". Aceasta viziune strategica nationala unica va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale si a planurilor nationale specifice prioritatilor de dezvoltare in domeniu. O astfel de abordare asigura o coordonare unitara a celor sapte piloni cuprinsi in Strategia europeana Agenda Digitala pentru Europa. In acest scop se va institui un mecanism de coordonare si monitorizare interna, la nivelul Guvernului Romaniei,  pentru armonizarea  intre diferitele politici si strategii sectoriale propuse in cadrul Agendei Digitale.

 

Pentru monitorizarea si evaluarea efectelor masurilor prevazute in strategie si pentru imbunatatirea sau corectarea acesteia se va institui unui dialog periodic cu reprezentantii societatii civile si mediului de afaceri.

In vederea asigurarii dreptului la informare nediscriminatorie a cetatenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitala terestra, precum si implementarea unui proiect pilot pentru trasmiterea programelor nationale de televiziune in format digital.

Pentru liberalizarea serviciilor postale, a serviciului universal postal, si a modernizarii serviciilor CN Posta Romana se va asigura cadrului legal adecvat.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

 

e-Guvernare, Interoperabilitate, Cloud Computing, Media Sociale

E-Guvernarea implica mai mult decat sisteme informatice, aceasta implica regandirea organizatiilor si proceselor astfel incat serviciile publice sa fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetatenilor, mediului de afaceri si organizatiilor publice sa-si atinga obiectivele mai usor, mai rapid si la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilitatii sistemelor va incuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanta si procese adecvate, in conformitate cu politicile si obiectivele Uniunii Europene si prin schimb securizat de informatii.

  • Realizarea interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE, pentru  eficientizarea activitatilor publice in sensul orientarii pe servicii electronice si centrate pe evenimentele din viata unui cetatean.
  • Sustinerea unei sistem de coordonare institutional care sa asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, asa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic si organizational.
  • Sustinerea cooperarii dintre institutiile publice pentru aliniere si interconectare in vederea realizarii si implementarii serviciilor publice trans-europene
  • Implementarea unui sistem centralizat de autentificare si identificare unica a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digital, etc)

 

  • Implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul institutiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile si dinamice care sa ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va imbina un concept particular al unui Cloud Hibrid - o zona de Cloud Public destinata relatiei cu cetatenii in contextul e-Guvernarii (eficientizeaza costurile de dezvoltare e-Gov) si o zona sensitiva de Could Privat destinata interoperabilitatii organizatiilor guvernamentale

 

  • Implementarea monitorizarii serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ si a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud si implementarea masurilor de evaluare a vulnerabilitatilor si a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing.
  • Aplicarea initiativei europene Open Data - punerea la dispozitia publicului de date accesibile, reutilizabile si redistribuibile in mod liber, fara a tine cont de restrictii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental
  • Promovarea si aplicarea tehnologiilor de procesare inovativa a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor si pentru a facilita analiza informatiilor din administratia publica
  • Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de  platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administratiei publice centrale, regionale si locale
  • Implementarea controalelor de securitate in conformitate cu cele mai bune practici in domeniu si a reglementarilor nationale si Europene privind protectia datelor cu caracter personal, precum si auditarea periodica (anuala) a acestora, reprezinta un prim pas in sporirea increderii cetatenilor in sistemele de guvernare electronic
  • Revizuirea legislatiei in domeniu privind identificarea electronica, semnatura electronica, marca temporala si utilizarea documentelor in forma electronica.
  • Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalitatii informatice si de crestere a increderii cetatenilor in utilizarea tehnologiei informatiei.
  • Promovarea si implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor si serviciilor electronice participative la initiative publice sau guvernamentale pentru persoane si mediul de afaceri
  • Stimularea cetatenilor in sensul generarii de continut digital relevant pentru Romania si contributiei in medii digitale colaborative (Romania on-line)
  • Eficientizarea activitatii centrelor de date si dezastru, servicii informatice si suport pentru realizarea mediului comun informational al institutiilor administratiei publice care sa permita accelerarea semnificativa a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial si teritorial prin utilizarea mai eficienta a sistemelor TIC de planificare si suport de decizie.

 

TIC in slujba Educatiei, Sanatatii si Culturii

  • Formarea de competente digitale de baza pentru cetatenii Romaniei cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de varsta a 3-a, persoane cu dizabilitati etc.)
  • Sustinerea, in colaborare cu Ministerul Educatiei, a metodelor inovative de integrare a resurselor educationale de tip web 2.0 si a resurselor educationale deschise in procesul de invatare 
  • Publicarea si diseminarea patrimoniului cultural digital al Romaniei: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informatii culturale on-line
  • Asigurarea, in colaborare cu Ministerul Educatiei, de programe de formare continua a profesorilor pentru convergenta cu ritmul tehnologic
  • Sustinerea organizarii concursurilor nationale de continut digital educational pentru invatamantul preuniversitar
  • Sustinerea informatizarii complete a unitatilor educationale si serviciilor administrative  din invatamant la toate nivelurile
  • Sustinerea de initiative de promovare a aplicarii si interoperabilitatii solutiilor de e-sanatate la nivel national si european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice laboratoare, aplicatii pentru medicii de familie, etc), sisteme informatice administrative (contabilitate,resurse umane, etc) si sisteme nationale e-sanatate (statistica, CNAS, DSP)
  • Asigurarea conditiilor de mobilitate a informatiei medicale in format electronic in cadrul organizatiilor din sistemul de ocrotire a sanatatii

 

E-commerce, TIC si cercetare -dezvoltare -inovare

  • Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, m-commerce, m-wallet si NFC prin alinierea la reglementarile europene
  • Incurajarea comerciantilor in folosirea canalelor de vanzare electronice: e-commerce, m-commerce, atat pe piata interna, cat si in afara tarii
  • Initierea de programe de cercetare-inovare in domeniul IT&C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei
  • Introducerea specializarii inteligente (smart specialisation) ca o conditie prealabila de finantare a activitatilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru Romania. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare si poli de competitivitate pentru cresterea regionala
  • Stimularea investitiilor private in domeniul cercetarii-inovarii  in scopul cresterii ponderii produselor si serviciilor inovative in economia Romaniei, pentru asigurarea competitivitatii si stimularii productivitati
  • Implementarea de proiecte in cadrul programului Conecting Europe, atat in domeniul infrastructurii de comunicatii electronice, cat si in ceea ce priveste dezvoltarea de servicii electronice.

 

Banda larga si infrastructura de servicii digitale

 

Obiectivul general este acela de a imbunatati disponibilitatea serviciilor in banda larga pentru cetatenii romani si intreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de banda larga (retele de distributie ), urmarind totodata incadrarea in gradul de acoperire si standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Aceasta masura va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurential in piata serviciilor IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informationala in Romania, cresterea coeziunii si incluziunii sociale.

 

  • Elaborarea unui pachet de acte normative si legislative, care sa incurajeze dezvoltarea infrastructurii in banda larga si sa asigure un cadru concurential;
  • Asigurarea unui cadru institutional unitar, care sa permita o coordonare eficienta a investitiilor din domeniul infrastructurilor de comunicatii, in care sa fie implicati toti actorii importanti;
  • Modernizarea retelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmareste imbunatatirea tuturor retelelor de comunicatii de banda larga, astfel incat sa asigure cerintele tehnice impuse de noul set de aplicatii generate in conformitate cu Agenda Digitala 2020.

 

Infiintarea in directa coordonare a Primului-ministru a Departamentului pentru Servicii Online si Design, avand ca principale responsabilitati:

a)     Sa conduca procesul de transformare si inovare al serviciilor online furnizate de catre Guvernul Romaniei;

b)     Sa planifice, sa dezvolte si sa implementeze initiative avand drept scop informarea corecta si transparenta a publicului asupra modului de lucru al administratiei publice;

c)      Sa imbunatateasca gradul de implicare a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor in vederea livrarii unor servicii publice de calitate;

d)     Sa coordoneze eforturile pentru realizarea unui portal unic de recrutare pentru posturile vacante finantate de la bugetul de stat si bugetele locale, precum si alte initiative privind transparenta si integritatea administratiei publice;

e)     Sa realizeze centralizarea datelor primare privind personalul angajat in administratia publica, a celor privind cheltuielile publice, precum si alte initiative de agregare a datelor produse de entitatile publice;

f)       Sa conduca eforturile privind datele deschise (open data), imputernicind cetatenii sa identifice, sa descarce si sa utilizeze seturi de date publice generate sau detinute de catre administratia publica;

g)     Sa monitorizeze implementarea proiectelor de e-Guvernare, Partneneriatul pentru Guvernare Deschisa (Open Government Partnership), strategia privind Agenda Digitala a Uniunii Europene, precum si sa sprijine institutiile publice implicate;

h)     Sa urmareasca procesul de definire si implementare a unei identitati vizuale unitare la nivelul administratiei publice centrale si, totodata, a unei prezente unitare in mediul online a entitatilor de stat, inclusiv implementarea domeniului gov.ro la nivelul intregului sistem public.

 


 

CULTURA

 

 

Misiunea principala a politicilor culturale rezida, pe de o parte, in sporirea capacitatii de inventariere, conservare, restaurare si punere in valoare a patrimoniului cultural national si local, iar pe de alta parte in sustinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistica, precum si a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se urmareste realizarea acestei misiuni este reprezentata de sprijinirea colectivitatilor locale in cresterea capacitatii institutionale, bugetare si tehnice de incurajare, gestiune, protectie si promovare a expresiilor culturale locale si a creativitatii individuale. Acest sprijin are in vedere facilitarea formelor de acces atat la fondurile publice, cat si la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltarii regionale si turismului.

 

Cultura nationala este expresia cea mai cuprinzatoare a identitatii nationale inteleasa in profunzimea si diversitatea ei istorica, iar patrimoniul cultural reprezinta cea mai importanta zestre pe care natiunea o poate aduce in spatiul comun european. In aceasta etapa, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenta a politicilor culturale. Protejarea si cunoasterea patrimoniului cultural national, de o diversitate unica in Europa, trebuie sa devina o prioritate pentru intreaga societate romaneasca, prin introducerea acestei teme in educatia formala si informala. Pe aceasta cale, cultura va deveni un bun public  constitutiv al cetateniei democratice, deopotriva nationala si europeana. Tocmai de aceea, propunem o viziune care sa conduca la o valorificare intesiva si extensiva a patrimoniului cultural material si imaterial al Romaniei.

 

Obiective fundamentale

  • Elaborarea, supunerea spre dezbatere publica si promovarea legislativa a Codului Patrimoniului Cultural, in vederea realizarii unei protectii efective si eficiente a patrimoniului cultural si a introducerii sale in circuitul national si international.
  • Instituirea Sistemului National de Educatie si Formare in domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialistilor si expertilor in domeniu.
  • Finalizarea inventarierii si clasarii patrimoniului national construit si mobil si intarirea dispozitivului legal si a mijloacelor administrative de salvare, protejare si punere in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, ca si a siturilor si ansamblurilor urbane si a monumentelor de for public.
  • Constituirea Fondului Patrimoniului National, institutie publica ce urmeaza sa preia in administrare, sa restaureze, sa conserve si sa puna in valoare monumentele istorice si de arhitectura cu un statut incert al proprietatii sau aflate in proprietate privata ori in administrarea autoritatilor locale si care se afla in stare de abandon si degradare.

 

Directii de actiune

  • Pregatirea documentului de fundamentare in vederea demararii negocierilor cu Comisia Europeana pentru Programul Operational Sectorial Cultura-Patrimoniu-Educatie, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Ministerul Fondurilor Europene.
  • Reinstituirea programului "Patrimoniului in pericol" destinat muzeelor etnografice in aer liber pe baza de cofinantare cu contributie privata, mecenat si sponsorizari.
  • Initierea procedurilor de inscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Targu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea si recunoasterea valorilor culturale romane la nivel international.
  • Demararea unui proiect complex de rezolvare a situatiei ansamblului Cetatilor dacice din Muntii Orastiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din 1999 datorita valorii sale exceptionale din punct de vedere istoric si cultural.
  • Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial national, data fiind inscrierea acesteia pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial.
  • Incurajarea si sprijinirea cercetarilor in domeniul patrimoniului imaterial din Romania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din Romania. Repertoriu II, precum si adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial in acord cu Conventia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.
  • Elaborarea proiectului si constituirea colectiilor pentru un "Muzeu al comunismului", ce va ilustra viata cotidiana sub socialismul de stat, cultura materiala, represiunea si formele de rezistenta.
  • Proiectarea unei sali de concerte la standarde internationale in Bucuresti ce urmeaza sa devina centrul de referinta pentru Festivalurile Enescu.
  • Sustinerea sistematica si continua a participarii romanesti la evenimente culturale de talie internationala (Bienala de la Venetia, Salonul International al Cartii etc.).
  • Dezvoltarea parteneriatului public-privat in domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, moda etc.).
  • Intregirea misiunii Institutului National al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continua si de atestare a profesionistilor patrimoniului national.
  • Constituirea, pe langa Institutul National al Patrimoniului, a unui Centru National de Restaurare care sa grupeze profesionisti ai restaurarii si ai mestesugurilor de arta si care sa fixeze standardele nationale pentru interventiile asupra monumentelor si obiectelor de patrimoniu mobil.
  • Prezervarea si dezvoltarea meseriilor artistice in cadrul unui program realizat in comun cu Ministerul Educatiei.
  • Dezvoltarea, in parteneriat cu Ministerul Educatiei, a educatiei artistice si culturale la nivelul invatamantului preuniversitar, precum si a cercetarii stiintifice in domeniul patrimoniului la nivelul invatamantului universitar.
  • Lansarea proiectului Repertoriului National al Monumentelor Istorice in cooperare cu Academia Romana.
  • Clarificarea legislativa si sporirea rigorii reglementarilor in materia proprietatii literare si artistice.
  • Elaborarea si implementarea, in parteneriat cu Primaria Generala a Municipiului Bucuresti si cu Primaria Sectorului 3, a proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea in valoare a monumentelor istorice si a patrimoniului arhitectural, a industriilor si mestesugurilor artistice.
  • Sprijinirea creatiei artistice contemporane prin sustinerea taberelor de creatie, organizarea de expozitii si evenimente culturale in parteneriat cu Institutul Cultural Roman.
  • Sustinerea industriei cinematografice romanesti pentru a-si intari competitivitatea pe plan international.
  • Sprijinirea Bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate in lacasurile de cult ce adapostesc obiecte mobile de patrimoniu.

 

 


 

DEZVOLTARE SI ADMINISTRATIE

 

 

 

Argument privind infiintarea MINISTERULUI DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE

CONTEXT

 

  • In ultimii ani am asistat in mod continuu la un proces de centralizare a competentelor la nivelul ministerelor, aceasta actiune avand drept consecinte directe:

-          Subfinantarea serviciilor publice gestionate de autoritatile locale, (educatie, sanatate, asistenta sociala, infrastructura publica de apa, canalizare, drumuri etc.);

-          Gestionarea programelor nationale pe criterii exclusiv politice, lipsita de transparenta;

-          O aparenta descentralizare, realizata doar la nivel formal, dar fara suport financiar;

-          Intensificarea controlului politic asupra primarilor si presedintilor de consilii judetene, prin acordarea resurselor financiare doar pe criterii de apartenenta politica si nu pe criterii de analiza a nevoilor comunitatilor locale;

-          Accentuarea birocratiei la nivelul autoritatilor publice locale.

 

  • Lipsa totala a prioritizarii investitiilor publice si a unei strategii la nivel national, care sa contina elemente si criterii bine definite de finantare a acestora a accentuat decalajele existente intre mediul rural si mediul urban,  intre judete cat si intre regiuni.

 

 

NECESITATE

 

  • Deoarece administratia locala este sistemul public cel mai apropiat de cetatean si ca atare are nevoie de toate parghiile si competentele necesare in vederea prevenirii, identificarii si rezolvarii problemelor omului.
  • Deoarece dezvoltarea regionala nu se poate realiza fara autoritatile locale. 
  • Deoarece se impune imbunatatirea cadrului legislativ corelat cu realitatile si nevoile colectivitatilor locale.
  • Deoarece se impune existenta unei STRATEGII coerente de dezvoltare atat regionala cat si nationala care sa ofere standardele de civilizatie si confort pentru toti cetatenii Romaniei

 

OBIECTIVE

  • Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, prin simplificarea procedurilor de depunere, evaluare, implementare si verificare a proiectelor.
  • Reorganizarea administrativ teritoriala prin crearea cadrului institutional pentru functionarea regiunilor administrativ teritoriale.
  • Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru :

-         reducerea decalajelor de dezvoltare in scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare,

-         recuperarea accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice si preintampinarea producerii de noi dezechilibre.

  • Prioritizarea investitiilor publice destinate satului romanesc in sensul finantarii prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investitii publice de tipul:  scoala, biserica, dispensar medical si farmacie,  biblioteca si camin cultural, apa si canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, masina de pompieri, ambulanta, targ comunal etc. care sa asigure un standard minim obligatoriu de civilizatie si confort.
  • Continuarea reformei in administratia publica cu accent pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin declansarea reala a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiaritatii.
  • Armonizarea legislatiei care guverneaza administratia publica in vederea eficientizarii actului administrativ. 
  • Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de functionare a tuturor institutiilor din administratia publica, atat de la nivel central cat si local, prin utilizarea standardelor de calitate si de cost a tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de functionare si reglementare a administratiei, in asa fel incat activitatea administratiei publice sa fie masurabila si eficienta.  
  • Operationalizarea conceptului de "ghiseu unic" si a sistemelor de guvernare electronica pentru reducerea birocratiei, a costurilor de functionare a sistemului administratiei publice si extinderea accesului cetatenilor la informatiile publice de interes national si local.  

 

DIRECTII DE ACTIUNE

  1. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.
  2. Prioritizarea investitiilor si lucrarilor publice in contextul unei dezvoltari regionale durabile si echilibrate.
  3. Regionalizare si descentralizare administrativa si financiara.
  4. Modificarea  legislatiei in vederea eficientizarii si debirocratizarii administratiei publice.
  5. 5.      Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performantei profesionale a personalului din administratia publica.
  6. 1.      Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene
 
  • Analiza urgenta a tuturor sumelor disponibile in cadrul programelor cu finantare europeana si realocarea acestora in vederea finantarii proiectelor aflate in listele de rezerva.
    • Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regionala. De asemenea, implementarea strategiilor locale / judetene / regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care sa conduca la o dezvoltare regionala echilibrata.
    • Promovarea de acte normative pentru: 
      • reducerea birocratiei in sensul eliminarii avizelor si acordurilor la faza de pregatire a proiectelor, avand ca sursa de finantare fonduri publice si/sau europene, si inlocuirea acestora cu avize de principiu, precum si scutirea de orice taxe a acestora. 
      • Reglementarea clara a atributiilor si responsabilitatilor fiecarei institutii implicate in gestionarea si controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau lipsa de control in anumite cazuri.
      • Impunerea unui cadru unic de accesare si rambursare, indiferent de Program / AM /  - documentatii tehnico-economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contributii la co-finantarea proiectelor, cereri de finantare, rapoarte de progres etc. 
      • Impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor si pentru incheierea de acte aditionale la contractele de finantare.
      • Accelerarea procesului de achizitii publice din fonduri europene prin introducerea notiunii de prioritate maxima a publicarii documentatiilor de atribuire in SEAP a acestora.
      • Introducerea unor masuri de prevenire a corectiilor financiare prin standardizarea documentatiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini si introducerea standardelor de cost si calitate pentru toate tipurile de achizitii (servicii, lucrari, furnizare produse).

 

 

  1. 2.      Prioritizarea investitiilor si lucrarilor publice in contextul unei dezvoltari regionale durabile si echilibrate
  • Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra si inter regionale.
  • Prioritizarea investitiilor publice in cadrul planului strategic de dezvoltare si stabilirea unor indicatori masurabili, in corelare cu alocarile financiare existente si defalcarea acestora pe fiecare regiune si judet.
  • Se vor realiza si continua urmatoarele programe:

-         Programul "Satul Romanesc" - finantarea prioritara a unui pachet minim obligatoriu de investitii publice de tipul:  scoala, biserica, dispensar medical si farmacie,  biblioteca si camin cultural, apa si canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, masina de pompieri, ambulanta, targ comunal etc. care sa asigure un standard minim obligatoriu de civilizatie si confort.

-         Programul pentru dezvoltarea durabila a oraselor mici si mijlocii.

-         Program pentru stimularea dezvoltarii marilor aglomerari urbane prin masuri institutionale si legislative.

-         Program de modernizare a drumurilor judetene pentru asigurarea accesibilitatii la retelele de transport nationale si europene.

-         Programe de constructii de locuinte:

  • Pentru tineri
  • Pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesori etc.)
  • Locuinte sociale

-         Programe de reabilitare termica a cladirilor de locuit  si de reducere a riscului seismic.

-         Continuarea programului "Termoficare 2006-2015".

-         Alte programe aflate in derulare, necesare si oportune.

  • Continuarea in vederea finalizarii proiectelor incepute si neterminate, care se inscriu  intr-unul din programele ministerului, in baza unor prioritati si criterii ce vor fi aprobate dupa consultarea beneficiarilor.

 

  1. 3.      Regionalizare si descentralizare administrativa si financiara

 

  • Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administratiei publice care sa contina:

-        repartizarea responsabilitatilor intre administratia publica centrala pe de-o parte si cea regionala si locala, de cealalta parte.

-        realizarea transferului de competente in cadrul unui proces stabil si transparent.

-        evitarea dezechilibrelor financiare.

-        asigurarea continuitatii furnizarii serviciilor publice.

  • Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administratia publica locala in vederea crearii cadrului institutional necesar descentralizarii: Legea 215/2001 a administratiei publice locale, Legea 273/2006 privind finantele publice locale, Legea 340/2006 a institutiei prefectului, Legea 393/2004 a statutului alesilor locali, Legea 95/2006 a descentralizarii, Legea 315/2004 a dezvoltarii regionale etc.
    • Procesul de descentralizare trebuie sa se realizeze pe trei nivele: local (comune, orase, municipii), judetean si regional, astfel incat majoritatea serviciilor deconcentrate din judete sa devina institutii de interes judetean/local in coordonarea/subordinea autoritatilor locale.
      • ·      Realizarea cadrului institutional necesar infiintarii regiunilor teritorial-administrative.
      • Organizarea transferului de atributii si de competente, intre Guvern, pe de o parte si regiuni si judete, pe de alta parte, se va realiza in baza unor dezbateri publice, in colaborare cu mass-media, ONG-uri si alte institutii publice interesate precum si cu informarea permanenta si corecta a cetatenilor.
      • Transferul atributiilor catre regiuni se va realiza in scopul dezvoltarii echilibrate a acestora, respectiv:

-         dezvoltarea economica a regiunii.

-         gestionarea fondurilor europene la nivel regional.

-         gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian.

-         gestionarea infrastructurii de sanatate si asistenta medicala la nivel regional.

-         promovarea obiectivelor de turism de interes regional.

-         amenajarea teritoriului la nivel de regiune.

-         dezvoltarea invatamantului preuniversitar tehnic si profesional la nivel regional.

-         elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii in vederea incurajarii accesului produselor romanesti pe pietele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale.

-         gestionarea programelor de protectie sociala la nivel regional.

-         protectia mediului la nivel regional.

-         gestionarea situatiilor de urgenta la nivel regional.

-         alte atributii etc.

  • OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE REGIONALA vor urmari ca la nivelul fiecarei regiuni sa existe  cel putin:

-         un spital regional (cu medicina de inalta performanta).

-         sistem regional de interventie in situatii de urgenta.

-         infrastructura rutiera si feroviara modernizata.

-         un aeroport international.

-         un centru sportiv regional polivalent de nivel international.

-         un centru de afaceri regional.

-         un centru cultural de nivel european.

-         o universitate acreditata la nivel international.

  • Autoritatile centrale vor elabora toate politicile publice nationale iar autoritatile regionale si locale isi vor elabora propriile politici cu respectarea cadrului, normelor, criteriilor si standardelor stabilite prin politicile publice nationale.
  • Redefinirea competentelor prefectilor in contextul descentralizarii si transferului de competente de la autoritatile centrale la autoritatile locale.
  • Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzatoare  competentelor transferate.
    • Modificarea actelor normative care reglementeaza finantele publice locale in vederea realizarii urmatoarelor obiective:

-         Asigurarea functionarii sistemului administratiei publice locale;

-         Asigurarea dezvoltarii comunitatilor locale;

-         Eliminarea tuturor formelor de discriminare in alocarea fondurilor guvernamentale destinate autoritatilor locale;

-         Intarirea capacitatii administratiei locale de a atrage fondurile europene si de a finanta/cofinanta programele de dezvoltare locala;

-         Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice furnizate populatiei, a standardelor de cost si a normativelor de personal aferente, astfel incat cheltuielile publice sa devina justificate si transparente. Acestea vor fi stabilite de catre Guvern impreuna cu structurile asociative ale autoritatilor locale.

 

  1. 4.      Modificarea  legislatiei in vederea eficientizarii si debirocratizarii administratiei publice

 

  • Delimitarea clara a raspunderii  ordonatorilor de credite alesilor locali  in raport cu functionarii din subordine, cu privire la oportunitatea si legalitatea actelor administrative emise.
  • Modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea in fata instantelor judecatoresti a actelor administrative de catre prefect (vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de promovare a contestatiei in instanta etc.).
  • Reconsiderarea rolului si importantei primarului si presedintelui consiliului judetean in contextul atributiilor si responsabilitatilor sporite in urma procesului de descentralizare.
  • Armonizarea tuturor prevederilor din actele normative in vigoare care guverneaza administratia publica cu responsabilitatile si competentele actuale:  Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, Legea nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, Legea nr. 95/2006 privind descentralizarea,  Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala, Legea 273/2006 privind finantele publice locale  etc.

 

 

  1. 5.      Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performantei profesionale a personalului din administratia publica
  • Descentralizarea gestiunii functiei publice catre ordonatorii de credite (recrutare, promovare, detasare pe functie publica pe perioada determinata) in vederea simplificarii si eficientizarii sistemului administrativ. 
  • Crearea cadrului legislativ pentru incurajarea performantei profesionale, limitarea exodului de cadre precum si atragerea de categorii socio-profesionale deficitare la nivelul administratiei publice, prin introducerea unor elemente stimulative. 
  • Profesionalizarea corpului functionarilor publici prin:
    • revizuirea sistemului de evaluarea a performantelor  profesionale.
    • reformarea sistemului de perfectionare/formare a functionarilor publici si crearea unui corp de  experti formatori.

 

 

 


EDUCATIE

 

 

Strategia de guvernare in educatie vizeaza indeplinirea mai multor obiective:

  • Cresterea performantei sistemului romanesc de invatamant;
  • Asigurarea politicilor de echitate sociala;
  • Asigurarea deprinderilor si competentelor care sa permita dezvoltarea personala, intelectuala si profesionala din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii;
  • Deschiderea sistemului de educatie, formare profesionala si cercetare catre societate, catre mediul social, economic si cultural;
  • Intarirea gradului de coeziune sociala si cresterea participarii cetatenilor la programele de dezvoltare economica si sociala prin promovarea cetateniei active;
  • Stimularea inovarii si creativitatii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educatie si de formare profesionala;
  • Construirea societatii cunoasterii prin transformarea educatiei in vector de dezvoltare socio-economica;
  • Asigurarea competitivitatii la nivel european si international;
  • Permanentizarea colaborarii cu diaspora stiintifica romanesca;
  • Stimularea creativitatii, inovarii si transferului tehnologic;
  • Depolitizarea sistemului si promovarea profesionistilor in managementul educational;
  • Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate in urma unor studii si analize
  • Respectarea principiului autonomiei in educatie si a principiului responsabilitatii publice si intarirea mecanismelor legale de functionare a acestor principii;
  • Integrarea tinerilor pe piata muncii prin dezvoltarea de politici care sa asigure un nivel ridicat de crestere si de ocupare durabila a fortei de munca, bazate pe cunoastere;
  • Cresterea vizibilitatii internationale a Romaniei prin rezultatele obtinute in educatie;
  • Coordonarea politicilor din sectorul educatiei cu politicile si initiativele altor sectoare, in vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate;
  • Cresterea resurselor financiare alocate educatiei, inclusiv prin atragerea unor surse de finantare private; 
  • Respectarea principiului dialogului social;
  • Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile si initiativele comune in domeniul educatiei, cercetarii, atat la nivelul Uniunii, cat si in afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latina, America de Nord si Africa);
  • Cresterea rolului Romaniei in acordarea de asistenta in domeniul educatiei altor tari, in vederea atingerii obiectivelor asociate initiativei Education for All, initiativa sustinuta de ONU si coordonata la nivel global de UNESCO.

 

PACHETUL SOCIAL GARANTAT PENTRU EDUCATIE

  • Implementarea unor programe care sa permita conditii de dezvoltare si formare a copiilor, de la nastere si pana la majorat.
  • Acest Pachet va asigura asistenta parintilor privind cresterea nou nascutilor, conditii de integrare a copiilor in crese, respectiv invatamant prescolar, parcurgerea unui program scolar de calitate in scoli echipate corespunzator care sa conduca la modelarea intelectuala si profesionala a elevilor, in paralel cu asigurarea serviciilor de asistenta medicala, dezvoltare fizica (in cluburi scolare sportive) si socio-culturala.
  • Pachetul Social Garantat pentru Educatie va fi particularizat in functie de o serie de elemente astfel incat sa fie garantate egalitatea de sanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacitati psiho-motorii etc.

 

INVESTITII IN RESURSELE UMANE

  • Profesionalizarea carierei didactice in Romania si reconsiderarea sistemului de grade didactice din aceasta perspectiva;
  • Profesionalizarea carierei manageriale in sectorul educatiei;
  • Redimensionarea raportului dintre componenta teoretica si cea practica a curriculumului de pregatire/formare a cadrelor didactice;
  • Dezvoltarea unei piete educationale a programelor de formare continua, bazata pe un sistem competitional;
  • Consolidarea relatiilor de parteneriat intre invatamantul superior si cel preuniversitar, in formarea initiala si continua pentru cariera didactica, prin care sa se asigure adecvarea continuturilor si metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice;
  • Corelarea structurilor si a etapelor din cariera didactica cu standardele educationale si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile;
  • Redefinirea statutului si rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva cresterii competentelor profesionale si a contributiei acestora la asigurarea calitatii procesului educational;
  • Dezvoltarea unor structuri institutionale moderne in scopul optimizarii activitatilor de formare continua a personalului din invatamant;
  • Asigurarea progresului in cariera pe criterii de competenta profesionala;
  • Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formarii continue a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar, care sa includa programe de formare de tip conversie/reconversie;
  • Asigurarea unui sistem de salarizare si motivare financiara corespunzator rolului pe care cadrul didactic il indeplineste in societate.

 

BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI

 

Asigurarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului preuniversitar, in conditii de standardizare la nivel national, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru directii urmarite vor fi:

  • Modernizarea procesului de predare-invatare cu ajutorul tehnologiilor informatiilor si comunicarii;
  • Conectarea tuturor scolilor la Internet prin conexiuni de mare viteza;
  • Dotarea bibliotecilor scolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale;
  • Investitii in infrastuctura educationala si in mijloacele de invatare;
  • Realizarea unor centre educationale puternice, care sa asigure copiilor servicii de educatie pana la nivel liceal, burse, camin, cantina si/sau transport zilnic (continuarea proiectului microbuzelor scolare, initiat in guvernarea 2001-2004 si mentinut de guvernarea 2005-2008), dupa caz, baza sportiva si locuinte pentru cadrele didactice.
    • Distributia acestor investitii pe teritoriul Romaniei se va face in functie de nevoile reale din tara si de dinamica retelei scolare prognozata pentru urmatoarele doua decenii.
    • Finantarea acestor obiective se va face in principal de la bugetul de stat, dar o buna parte a fondurilor necesare poate fi acoperita prin accesarea diferitelor programe operationale finantate din fonduri structurale europene, precum si din alte surse.
  • Finalizarea investitiilor incepute.

 

CORELAREA PROGRAMELOR EDUCATIONALE CU PIATA MUNCII

 

Formarea initiala a tinerilor, dar si formarea continua a adultilor, nu se pot realiza fara o corelare mai stransa a programelor de studii cu preocuparile si nevoile spatiului socio-economic actual, prin:

  • Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agentilor economici si utilizarea rezultatelor acestor studii in proiectarea noilor programe de studii;
  • Fundamentarea corecta a planului de scolarizare;
  • Adaptarea  curriculum-ului scolar la dispozitia scolii;
  • Corelarea invatamantului profesional si tehnic cu cerintele agentilor economici;
  • Extinderea activitatilor extrascolare;
  • Dezvoltarea stagiilor de practica de specialitate/internship;
  • Modificarea legislatiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani si studentilor sa lucreze pe perioada vacantelor, in conditiile asigurarii tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregatire si varstei lor;
  • Urmarirea absolventilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a inregistra feed-back-ului privind succesul lor in cariera;
  • Dezvoltarea de programe de recalificare si/sau formare continua, in functie de nevoile inregistrate in sistem etc.;
  • Reactivarea Agentiei - infiintata in perioada guvernarii 2001-2004 - care se ocupa de relatia dintre scoala/universitate si mediul socio-economic. Finantarea acestei agentii se poate realiza integral din surse extrabugetare.

 

ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI EXTRACURRICULARE

 

Sustinerea acelor politici educationale extrascolare si extracurriculare care, prin completarea programelor scolare aprobate, sa asigure:

  • educatia pentru sanatate;
  • educatia civica;
  • educatia cultural artistica si stiintifica;
  • educatia ecologica;
  • educatia prin sport;
  • educatia rutiera;
  • educatia pentru dezvoltarea durabila.

 

INVATAMANTUL SI EDUCATIA PENTRU MINORITATILE NATIONALE SI PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE

 

In domeniul invatamantului si educatiei pentru minoritatile nationale, in urmatoarea decada, Guvernul trebuie sa aiba in vedere:

  • Asigurarea conditiilor de insusire a limbii romane si a limbii materne de catre elevi;
  • Cresterea capacitatii de cuprindere a invatamantului in limba materna, simultan cu sporirea calitatii sale;
  • Elaborarea manualelor scolare in limbile minoritatilor nationale pentru invatamantul obligatoriu si stimularea elaborarii si/sau traducerii de manuale pentru invatamantul secundar superior;
  • Restructurarea curriculumului scolar din perspectiva multiculturala;
  • Dezvoltarea retelei de mediatori scolari prin care se asigura incurajarea participarii populatiei rroma la invatamantul obligatoriu;
  • Formarea initiala si continua a cadrelor didactice pentru invatamantul in limba minoritatilor;
  • Asigurarea accesului fiecarui copil provenit din randul minoritatilor (inclusiv a populatiei rroma) la educatia de baza si stimularea participarii acestora la niveluri superioare de educatie.

 

DESCENTRALIZAREA SI DEPOLITIZAREA UNITATILOR DE INVATAMANT

  • Respectand principiul subsidiaritatii, Guvernul si Ministerul Educatiei vor da curs acelor politici care vor permite o mai buna gestionare la nivel micro a resurselor publice, in raport cu obiectivele educationale si de dezvoltare regionala pe care le au de indeplinit.
  • Descentralizarea nu se poate face insa fara intarirea legislatiei privind responsabilitatea publica si fara protejarea institutiilor de invatamant de interferentele politicului. Aceste masuri vor asigura intarirea atasamentului comunitatilor locale fata de activitatile care au loc in scoala, asigurarea stabilitatii cadrelor didactice si a echipelor de management scolar si cresterea gradului de transparenta.

 

AUTONOMIA INVATAMANTULUI SUPERIOR SI A CERCETARII

Autonomia institutiilor de invatamant superior este un principiu garantat de Constitutia Romaniei si trebuie extins in raport cu actuala legislatie.

Acest principiu se defineste prin cinci componente:

  • auto-guvernare, in baza unui cadru legal cat mai larg;
  • finantare pe baza de performanta;
  • dreptul de a avea o politica de personal proprie;
  • dreptul de a decide asupra continuturilor de invatare/cercetare, in conditiile legii si in raport cu obiectivele asumate de catre fiecare institutie de invatamant in parte;
  • responsabilitate publica in raport cu programele asumate.

 

DIMENSIUNEA EUROPEANA SI INTERNATIONALA A INVATAMANTULUI ROMANESC

  • Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internationale bilaterale si multilaterale, incurajarea schimburilor de studenti, cadre didactice etc. in cadrul programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spatiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) si dezvoltarea unor noi directii de cooperare internationala.
  • Romania trebuie sa reintre pe piata serviciilor de educatie pentru studenti straini, ceea ce poate aduce, in acelasi timp, atat prestigiu, cat si importante resurse financiare.
  • Consolidarea relatiilor traditionale existente intre Romania si diferitele organisme internationale in domeniul educatiei si cercetarii (Uniunea Europeana, Fundatia Europeana pentru Stiinta, Institutul European de Inovare si Tehnologie, Consiliul Europei, Banca Mondiala, UNESCO, OECD etc.).
  • Consolidarea programelor de educatie oferite etnicilor romani din strainatate.
  • Ministerul Educatiei va continua politica activa legata de initiativele din domeniul educatiei la nivel European si isi va asuma si in viitor un rol in cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register (EQAR) etc.
  • Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internationala cu tari aflate in dificultate din punct de vedere al reformelor educatiei, in special in ceea ce priveste atingerea obiectivelor asumate prin initiativa Education for All, initiativa sustinuta de ONU si coordonata la nivel global de UNESCO

 

CRESTEREA COMPETITIVITATII UNIVERSITATILOR ROMANESTI

 

Guvernul trebuie sa adopte masuri clare si urgente prin care sa asigure:

  • Finantare multianuala corespunzatoare si previzibila pentru institutiile de invatamant superior din Romania, pe baza criteriilor de excelenta, in vederea consolidarii bazei materiale si realizarea de campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru urmatorii 20 de ani - Universitatea Viitorului - 2030;
  • Intarirea criteriilor de asigurare a calitatii, astfel incat sa se treaca la dezvoltarea bazata pe performanta;
  • Concentrarea resurselor prin stimularea cooperarii universitare si nu prin masuri care pun sub semnul intrebarii autonomia universitara;
  • Relansarea competitiilor de granturi de cercetare;
  • Introducerea unor masuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere in universitatile romanesti;
  • Stoparea procesului de pensionare accelerata si abuziva a personalitatilor academice;
  • Intarirea capacitatii de monitorizare, evaluare a sistemului (ex.: Registrul Matricol Unic, Cadrul National al Calificarilor etc.) si de planificare strategica, pe baza datelor statistice nationale si internationale etc.

 

PROGRAME PROPUSE PENTRU EDUCATIE

 

SANSE EGALE DE ACCES LA EDUCATIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMANIA

  • Finalizarea pana la finalul anului 2016 a programului de campusuri scolare adaptate nevoilor educationale specifice zonei (internat, cantina, ateliere, burse, imbracaminte, rechizite scolare).
  • Finaluzarea programului de investitii in infrastructura scolara pana in anul 2016 .
  • In fiecare comuna va exista cel putin o scoala la standarde europene, dotata cu mijloace didactice moderne si microbuze scolare.
  • Realizarea a 50.000 de noi locuri in gradinite si crese pana in anul 2016 .

 

RELATIA CU PIATA MUNCII SI ASIGURAREA UNEI CARIERE

  • Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educational si mediul economic, avand ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul cresterii ratei de absorbtie a absolventilor pe piata muncii.
  • Dezideratul USL "O profesie pentru fiecare tanar".

 

STIMULAREA INSTITUTIONALA A VOLUNTARIATULUI

  • Definirea portofoliului educational drept criteriu fundamental de promovare in cariera.
  • Stimularea initiativelor societatii civile pentru promovarea voluntariatului.

 

ROMANII DE PRETUTINDENI

  • Revigorarea si extinderea cursului de limba, cultura si civilizatie romaneasca in Europa (in Italia, Spania, Franta, Portugalia si Cipru, si in perspectiva in cat mai multe State Membre) pentru elevii de cetatenie romana care invata in scolile publice din statele mentionate.
  • Atragerea tinerilor romani, plecati in strainatate, in universitatile din Romania.
  • Cresterea numarului de burse pentru copiii din Moldova si copiii etnici romani din statele vecine.
  • Adoptarea de solutii programatice pentru reintregirea familiilor in care parintii lucreaza in strainatate.

 

O SCOALA INOVATIVA

  • Motivarea cadrelor didactice, recunoasterea rolului social prin salariu, respectarea demnitatii si autonomiei profesionale;

 

  • Integrarea, de urgenta, a cadrelor didactice in programe de formare continua, prin proiecte finantate din fonduri structurale.

 

  • Formarea continua a cadrelor didactice va fi centrata pe:
    • invatamant digitalizat;
    • curriculum adecvat formarii inovative, creative si formarii de competente;
    • pedagogie moderna, optimizarea relatiei cu parintii, elevii si cu autoritatile locale;
    • actualizarea cunoasterii in aria curriculara a disciplinei.

 

  • Dezvoltarea creativitatii elevilor si a capacitatii lor de inovare, punerea accentului pe achizitii culturale, de cunostinte tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viata sanatoasa, pentru sport, pentru mediu, in spiritul principiilor democratice, cunoasterea a cel putin doua limbi straine;

 

  • Promovarea, prin educatie, a unui sistem de valori de referinta in societate;

 

  • Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala din perspectiva obiectivelor din "Strategia Europa 2020" prin:
    • Cresterea contributiei scolii si familiei in personalizarea educatiei copilului;
    • Orientarea scolara prin cabinetele psihopedagogice;
    • Dezvoltarea deprinderilor de invatare permanenta pentru cresterea capacitatii de adaptare la noi locuri de munca.

 

  • Informatizarea si asigurarea accesului la internet rapid in toate unitatile si institutiile de invatamant prin:
    • Creare de noi oportunitati de invatare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educationale si retele de date;
    • Multiplicarea canalelor de comunicare si a noi forme de socializare;
    • Dezvoltarea informaticii de gestiune in administrarea scolii;
    • Introducerea manualelor electronice;
    • Realizarea de retele pilot pentru unitati de invatamant situate in zone defavorizate.

 

  • Cresterea capacitatii de inovare si de creativitate din perspectiva dezvoltarii durabile prin:
    • Educatie complementara extracurriculara si extrascolara;
    • Raspuns la nevoile educationale de formare ale elevilor si parintilor acestora pentru dezvoltarea creativitatii si inovarii;
    • Sustinerea elevilor capabili de inovare si creatie.

 

  • Asigurarea educatiei complementare pentru cresterea capacitatii de adaptare si pentru refacerea coeziunii sociale, prin:
    • Dezvoltarea de alternative educationale;
    • Formarea tinerilor prin activitati sportive;
    • Refacerea taberelor pentru elevi si studenti;
    • Institutionalizarea participarii in proiecte si programe cu teme care sunt complementare fata de curriculum.

 

  • Sustinerea programelor "Sansa a doua prin educatie", in vederea eliminarii analfabetismului si integrarii pe piata muncii, prin:
    • Garantarea egalitatii de sanse si eliminarea oricaror forme de discriminare;
    • Facilitati, politici si programe adecvate grupurilor vulnerabile;
    • Programe suport pentru cei care au parasit timpuriu scoala.

 

  •  Garantarea autonomiei scolilor si a autonomiei profesionale a cadrelor didactice, prin:
    • Institutionalizarea autonomiei scolilor cu asumarea responsabilitatii publice fata de performantele scolii;
    • Autonomia profesionala a cadrelor didactice in transpunerea personalizata a programelor scolare;
    • Incurajarea formarii consortiilor scolare si asociatiilor profesionale;
    • Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul scolii cu autoritatile locale si cu agentii economici interesati;
    • Participarea scolilor si a cadrelor didactice in programe si proiecte care aduc beneficii procesului didactic;
    • Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unitati scolare din tara si din strainatate;
    • Participarea la programe de formare profesionala pentru dezvoltarea personala si cresterea performantei in cariera didactica;
    • Incurajarea initiativei private in invatamantul preuniversitar.

 

  •  Generalizarea programului "Scoala de dupa scoala" in parteneriat cu autoritatile locale, parinti, agenti economici, prin:
    • Elaborarea cadrului general in care se desfasoara programul "Scoala de dupa scoala";
    • Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul scolii in parteneriat cu parintii si autoritatile locale contributoare;
    • Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea in norma didactica a orelor efectuate in programul "Scoala de dupa scoala".

 

  •  Garantarea autonomiei universitare, asociata cu raspunderea publica, prin:
    • Libertatea comunitatii academice de a gestiona propriile  programe de studii;
    • Libertatea comunitatii academice de a-si stabili si alege democratic structurile de conducere;
    • Sprijinirea initiativei private in invatamantul superior si garantarea autonomiei functionale.

 

  • Cresterea rolului universitatilor in dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoasterii
    • Cresterea capacitatii de inovare a resurselor umane;
    • Realizarea unei infrastructuri si logistici adecvate;
    • Dezvoltarea serviciilor si a sectoarelor economice inovatoare;
    • Dezvoltarea unor aliante strategice intre universitati, companii private, agentii de stat.

 

  •  Universitati pentru crearea economiei cunoasterii
    • Participarea universitatilor la elaborarea politicilor si strategiilor publice;
    • Dezvoltarea  unor retele de colaborare pentru crearea de cunostinte, diseminarea si utilizarea lor pentru cresterea bunastarii;
    • Dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoasterii;
    • Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunostinte si de tehnologie;
    • Dezvoltarea capacitatilor de cercetare in sectorul generarii de cunostinte de interes comercial;

 

  •  Orientarea continutului procesului didactic in vederea cresterii capacitatii de inovare a resurselor umane, prin:
    • Dezvoltarea unei culturi a cunoasterii stiintifice si tehnologice;
    • Transferul inovatiei in produse si pentru asigurarea unui invatamant superior problematizat;
    • Dezvoltarea creativitatii individuale a studentilor.

 

  •  Dezvoltarea unor structuri intermediare menite sa sustina parteneriatul dintre universitati si companii - economia "verde", bazata pe cunoastere si transfer tehnologic.

 

  •  Incurajarea si sustinerea "brokerilor cunoasterii" - profesionisti hibrizi care au capacitatea de a intelege rapid un domeniu si care identifica rapid potentialul, frontierele si provocarile cheie. Brokerii cunoasterii au:
    • competente antreprenoriale;
    • capacitatea de a identifica idei interesante;
    • priceperea de a organiza echipe;
    • abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

 

  •  Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universitatile, institutiile guvernamentale si companiile sa lucreze impreuna pentru cresterea bunastarii societatii, prin:
    • Autonomie in structurarea relatiilor parteneriale;
    • Garantarea libertatilor academice in exercitarea profesiunii;
    • Cuprinderea unui procent de cel putin 10% din populatia activa in programe de formare continua.

 

 

CERCETARE

 

Cercetarea stiintifica reprezinta principalul proces de cunoastere, creatie si inovare dar si principala sursa de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetarii romanesti depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice si de cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea si participarea la Spatiul European al Cercetarii Stiintifice.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

  • Gruparea tuturor institutiilor de cercetare din subordinea ministerelor si agentiilor guvernamentale in subordinea ministerului educatiei cercetarii si inovarii pentru coordonarea intregii activitati de cercetare din Romania
  • Identificarea si sustinerea domeniilor de varf, cu potential pentru performanta;
  • Dezvoltarea unor cercetari interdisciplinare, in parteneriate intra si inter-universitare sau non-academice;
  • Incurajarea echipelor de cercetare romanesti sa participe la competitiile din cadrul programului Horizon 2020 si sustinerea proiectelor castigatoare;
  • Promovarea si valorificarea excelentei stiintifice;
  • Reflectarea, in procesul de invatamant, a rezultatelor cercetarilor;
  • Dezvoltarea relatiilor bilaterale si multilaterale, nationale si internationale in vederea identificarii bunelor practici si implementarea acestora si la noi in tara;
  • Infiintarea de parcuri stiintifice si tehnologice, in parteneriat public / privat;
  • Infiintarea unor poli de competitivitate si promovarea schimburilor stiintifice intre universitatile/centrele de cercetare din Romania si cele din strainatate.
  • Sustinerea tinerilor cercetatori;
  • Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universitati si din institutele nationale de cercetare;
  • Dezvoltarea de politici pro-active - inclusiv de natura fiscala - de sustinere a transferurilor tehnologice;
  • Ministerul Educatiei trebuie sa colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a asigura punerea in practica a rezultatelor cercetarilor;

 

CERCETAREA STIINTIFICA

 

Cercetarea stiintifica, in ceea ce priveste resursele alocate, trebuie sa fie pentru toti decidentii politici din Romania o prioritate privind reconsiderarea bugetarii. Invatamantul superior si cercetarea stiintifica reprezinta prioritati pentru toate tarile UE care considera ca succesul acestor domenii reprezinta calea de relansare economica cea mai sigura.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

  • Articularea unor programe majore de cercetare in concordanta cu obiectivele strategice de dezvoltare ale Romaniei, precum si cu obiectivele din "Strategia Europa 2020";
  • Sustinerea cercetarii stiintifice din domeniile cu potential de performanta;
  • Incurajarea prin mecanisme de finantare a abordarilor interdisciplinare cu potential de aplicare in realizarea de produse;
  • Sustinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;
  • Transferarea capacitatii de cercetare si spre sectorul generarii de cunostinte de interes comercial;
  • Scutirea de impozit pe profitul investit in transferul tehnologic;
  • Transformarea regiunilor de dezvoltare in regiuni ale cunoasterii care sa dezvolte economia "verde" prin concentrarea eforturilor universitatilor, guvernului si companiilor;
  • Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune pentru cercetare sau tehnologie;
  • Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
  • Canalele de finantare care sa sporeasca conectivitatea dintre universitati, institute de cercetare, agentii si companii pentru reducerea distantei de la stiinta la aplicatie;
  • Dezvoltarea semnificativa a sectoarelor economice inovatoare, sustinerea unei dinamici a inovatiei in toate sectoarele si investitiile cu aparitia si dezvoltarea unei clase creatoare cu contributii importante la cresterea bunastarii in societate.

 

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)

  • Asumarea cu prioritate de catre USL si de catre Guvernul Romaniei a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene si sustinut de catre Consiliul Investitorilor Straini.


 

ENERGIE

 

 

In viziunea Guvernului Romaniei sectorul energetic trebuie sa joace un rol esential in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. In contextul intern si international, marcat de criza economica, sectorul energetic romanesc dispune de mari resurse, de expertiza confirmata de o prestigioasa traditie si de remarcabile oportunitati pentru a fi in avangarda revigorarii economiei romanesti si pentru a contribui la consolidarea pozitiei tarii noastre in randul statelor Uniunii Europene.

 

Politica energetica se axeaza pe dezvoltarea infrastructurii si competitivitate si constituie substanta unui nou proiect economic national. De asemenea, Guvernul pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internationali.

 

Obiective strategice

  •  Securitatea energetica
  •  Eficienta energetica si protectia mediului
  • Cresterea competitivitatii
  •  Incurajarea investitiilor
  • Protectia consumatorilor de energie
  • Stimularea investitiilor in producerea de energie regenerabila
  • Romania -pol energetic regional

 

Obiectivul I: Securitatea  Energetica

 

Programul Guvernului Romaniei in domeniul securitatii energetice isi propune urmatoarele:

  • Implementarea unui program pentru diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare si limitarea dependentei de aprovizionare cu resurse energetice din import;
  • Asigurarea securitatii infrastructurii energetice critice, a capacitatilor de depozitare, inclusiv a instalatiilor nucleare;
  • Promovarea investitiilor pentru cresterea capacitatii de productie a energiei electrice si  pentru  asigurarea securitatii energetice  a tarii.
  • Promovarea unor proiecte transfrontaliere si regionale  care sa asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, in principal petrol si gaze;
  • Sustinerea proiectelor strategice, de interes national;
  • Incurajarea investitiilor pentru  descoperirea unor noi rezerve  de hidrocarburi si cresterea ratei de inlocuire a rezervelor existente;
  • Dezvoltarea industriei producatoare de echipamente energetice conforme cu standardele UE in domeniu
  • Promovarea programelor de crestere a capacitatilor de inmagazinare subterana a  gazelor naturale, in vederea dublarii acestora;
  • Perfectionarea pietei de certificate verzi, in vederea atragerii capitalului privat in investitiile din domeniul surselor regenerabile.

 

Obiectivul II: Eficienta energetica si protectia mediului

 

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul Romaniei va intreprinde urmatoarele masuri:

  • Constructia de noi instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
  • Reabilitarea, modernizarea sau inlocuirea instalatiilor existente, pentru cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului;
  • Promovarea  standardelor europene privind nivele minime de eficienta energetica in industrie, transporturi, constructii, agricultura, servicii si in sectorul rezidential;
  • Sustinerea programelor de eficienta energetica prin identificarea de noi fonduri de investitii si infintarea autoritatii romane de conservare a energie si eficientei energetice;
  • Imbunatatirea eficientei energetice prin sustinerea finantarii din fonduri comunitare;
  • Stimularea functionarii societatilor de servicii energetice (ESCO).
  • Analizarea oportunitatii acordarii de stimulente fiscale si financiare pentru realizarea proiectelor de crestere a eficientei energetice;
  • Recuperarea intarzierilor in aplicarea legislatiei europene in domeniul eficientei energetice pentru cladiri;
  • Realizarea unui program national de educare a populatiei pentru economisirea energiei si utilizarea locala a unor resurse energetice regenerabile;
  • Completarea cadrului legislativ necesar dezvoltarii pietei concurentiale de servicii energetice;
  • Promovarea tranzactionarii certificatelor albe pentru stimularea investitiilor in cresterea eficientei energetice, in conformitate cu practicile europene.

 

 

Masurile specifice care vor fi adoptate pentru protectia mediului sunt urmatoarele:

  • Realizarea investitiilor din domeniul protectiei mediului, in producerea energiei pe solutii clasice si nucleare.
  • Continuarea internalizarii costurilor de mediu in pretul energiei.
  • Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto
  • Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare si depozitare a CO2 (CSC) din gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca vector energetic
  • Utilizarea deseurilor menajere si industriale la producerea de energie electrica si termica
  • Implementarea solutiei tehnice pentru depozitarea finala a combustibilului nuclear ars la CNE Cernavoda
  • Dezvoltarea capacitatilor din surse regenerabile,tinandu-se cont de statutul ariilor protejate si echilibrul ecosistemelor
  • Dezvoltarea pietei certificatelor de emisie

 

Obiectivul III: Cresterea competitivitatii economice

 

Competitivitatea economica nu poate fi sustinuta prin subventionarea sectoarelor nerentabile, forta de munca ieftina si preturi mentinute artificial. Pe termen lung, mentinerea acestor practici duce la inapoiere tehnologica, arierate si risipa in domeniul energetic.

 

Competitivitatea in domeniul energetic va fi urmarita pe urmatoarele directii:

  • competitivitatea resurselor energetice - potentialul energetic;
  • competitivitatea tehnica si de mediu a sistemelor de energie;
  • competitivitatea economica a producatorilor de energie;
  • competitivitatea financiara a operatorilor pe piata energiei;
  • competitivitatea programelor de conformare la noi standarde;
  • productivitatea muncii in sectorul energetic;
  • maturitatea grupurilor de consumatori.

 

Masuri pentru cresterea competitivitatii

  • Realizarea unor mari proiecte de retehnologizare a capacitatilor de producere a energiei electrice;
  • Reducerea pierderilor pe retelele de transport si distributie;
  • Reducerea consumurilor in transporturi si cladiri
  • Cresterea eficientei aprovizionarii cu energie (sustinerea productiei descentralizate de energie si a cogenerarii de inalta eficienta ca o solutie pentru CET-uri; solutii urbane de incalzire si racire);
  • Liberalizarea pietei de energie simultan cu cresterea autonomiei consumatorilor (posibilitatea de comparare a preturilor, de schimbare a furnizorilor de energie, transparenta la facturare);
  • Producerea de energie electrica si termica din surse regenerabile de energie conform resurselor disponibile;
  • Promovarea de standarde pentru producatorii de echipamente energetice si masuri pentru cresterea eficientei energetice.
  • Introducerea auditului energetic si a sistemelor de gestionare a energiei la firmele mari;
  • Asigurarea resurselor pentru activitatile de cercetare din domeniul sistemelor de energie;
  • Sustinerea IMM pentru cresterea eficientei energetice atat in productie cat si in sfera serviciilor;
  • Crearea de programe nationale pentru introducerea retelelor inteligente, stocarea energiei (ex. hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente;
  • Crearea de instrumente de tranzactionare  pentru  stimularea  participarii marilor consumatori  la piata de energie.

 

Obiectivul IV: Incurajarea investitiilor

 

Este imperios necesar ca Romania sa recastige increderea investitorilor prin:

  • Stabilizarea cadrului legislativ, administrativ si fiscal;
  • Respectarea de catre autoritati a pachetului de masuri legislative adoptate;
  • Liberalizarea treptata a pietelor de energie electrica si gaz, concomitent cu adoptarea si implementarea masurilor legislative de protectie a consumatorului vulnerabil;
  • Introducerea, in urma consultarilor cu companiile din domeniu, a unei contributii suplimentare pe veniturile suplimentare obtinute de companiile producatoare de gaze naturale in urma liberalizarii pietei, in scopul asigurarii resurselor financiare pentru subventionarea consumatorilor vulnerabili;
  • Promovarea tehnologiilor noi si modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor de huila, lignit si uraniu;
  • Promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zacamintele de huila;
  • Executarea de lucrari petroliere in comun cu firme straine de specialitate, in cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare in zone de interes, cu respectarea legislatiei romanesti si europene.
  • Punerea in exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului si uraniului;
  • Identificarea de noi zacaminte prin intensificarea cercetarii geologice;
  • Modernizarea si marirea capacitatilor de rafinare a uraniului;
  • Participarea in parteneriat pe pietele externe la concesionarea de zacaminte uranifere in vederea explorarii si exploatarii acestora;
  • Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte;
  • Cresterea sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselor de aprovizionare din import si dezvoltarea unor noi interconectari cu sistemele de transport ale tarilor vecine;
  • Cresterea capacitatii de transport pentru gazele extrase din platoul continental al Marii Negre.
  • Promovarea proiectelor de interconectare transfrontaliera pentru gaze si energie electrica;
  • Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, pentru preluarea varfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum si pentru cresterea gradului de siguranta a alimentarii cu gaze a consumatorilor;
  • Cresterea capacitatii de depozitare a petrolului si produselor petroliere, pentru asigurarea stocurilor minimepentru 90 zile, calculata pe baza cresterii prognozate a consumului intern.

 

Obiectivul V: Protectia consumatorilor de energie

  • Definirea consumatorului vulnerabil si protectia acestuia in conditiile liberalizarii pietei de energie electrica si gaz
  • Dezvoltarea pietelor administrate de catre  OPCOM pentru tranzactionarea gazelor in mod transparent, concurential si nediscriminatoriu
  • Dezvoltarea pietelor administrate de catre  OPCOM pentru tranzactionarea energiei electrice si a gazului pentru marii consumatori, ca o masura necesara pentru reindustrializarea  Romaniei
  • Garantarea accesului  consumatorilor la energie electrica si gaz in mod nedicriminatoriu  si  transparent
  • Garantarea accesului la serviciile publice de transport si distributie  a energiei electrice si gazului pentru toate categoriile de consumatori
  • Exercitarea functiei de control asupra calitatii serviciilor  publice de transport si distributie a energiei electrice si  a gazului.

 

Obiectivul VI: Energie din surse regenerabile

 

Energia din surse regenerabile, altele decat hidro, desi are  o pondere importanta in productia romaneasca, are un potential ascendent in anii urmatori, pe masura ce noile tehnologii vor permite tot mai mult exploatarea economica a acestora.

 

Investitorii vizati de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: marii actori ai pietei energetice romanesti si mondiale, IMM, fermele agricole, populatia.

 

Principiile dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile

  • predictibilitate
  • bonificare corelata cu costul tehnologiei

 

Masuri

  • Evaluarea periodica (anuala) a investitiei specifice/MW putere instalata pentru diferite tipuri de tehnologii.
  • Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalatiile puse in functiune in anul urmator si durata de aplicare a acestora.
  • Stabilirea surselor regenerabile de energie care trebuie incurajate tinand cont de tehnologiile existente, resursele locale inca nevalorificate, potentialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balantei comerciale.

 

Scheme de sustinere

  • Certificate verzi: producatori mari si medii
  • Tarife reglementate (feed-in tariffs): producatori mici si micro

 

Politici energetice si agricultura

  • Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice
  • Incurajarea culturilor pentru productia de biocombustibili
  • Extinderea productiei de biogaz si a capacitatilor de cogenerare care folosesc biogaz si biomasa
  • Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau microhidrocentralele

 

Obiectivul VII: Romania, pol energetic regional

  • Romania dispune de un mix de resurse  energetice care ii pot permite sa devina principalul producator si furnizor regional de energie.
  • Potentialul de resurse poate fi sporit prin punerea in exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zacamintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Marii  Negre si a celor de mare adancime.
  • OPCOM poate deveni o bursa regionala de energie.
  • Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare de gaze naturale catre regiune, in cadrul UE, precum si catre Ucraina.
  • Retelele  de transport ale energiei electrice si gazelor naturale se vor  dezvolta  pentru cresterea capacitatii de interconexiune cu tarile vecine.
  • Piata de energie electrica si gaz a Romaniei se va integra in proiectul pietei unice europene, prin cuplarea cu pietele dezvoltate  ale tarilor vecine si membre ale Uniunii Europene.

 

PROIECTE PRIORITARE

  • Consolidarea  pozitiei pe piata de energie electrica a Complexelor Energetice Oltenia si Hunedoara
  • Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda;
  • Atragerea de capital pentru investitii de mediu si retehnologizari, inclusiv construirea de grupuri energetice noi in complexele energetice Hunedoara si Oltenia.
  • Reluarea parteneriatelor incheiate pentru termocentralele Galati, Braila si Borzesti;
  • Dezvoltarea retelelor de transport al energiei electrice intre Dobrogea si restul tarii;
  • Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti;
  • Demararea investitiilor pentru centrala hidroelectrica Islaz;
  • Cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic al Romaniei (amonte  Portile de Fier I, Islaz, Bistrita);
  • Continuarea productiei de apa grea la RAAN Drobeta Turnu-Severin la preturi competitive, stimularea cercetarii in domeniul nuclear si transferul de tehnologii pentru reactori generatia 3-4.
  • Extinderea activitatilor de explorare si exploatare a zacamintelor de titei  si gaze din bazinul Marii Negre.
  • Demararea actiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor exploatabile din sisturi bituminoase;
  • Initierea parteneriatelor pentru modernizarea termocentralelor Elcen Bucuresti, Iernut si Doicesti;
  • Implicarea activa in realizarea proiectelor europene Nabucco, a conductei de petrol Constanta - Trieste, a terminalului LNG Constanta si AGRI;
  • Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale.
  • Unul dintre proiectele prioritare  pentru  perioada urmatoare il reprezinta dezvoltarea de capacitati de productie de energie electrica si termica care vor folosi deseurile menajere si industriale ca resursa primara, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu si de aprovizionare a populatiei cu apa calda si caldura la costuri reduse.

 


 

EXTERNE

 

 

I. Orientarea conceptuala si de principiu

 

Castigarea detasata a alegerilor parlamentare de catre o alianta politica in care se regasesc exponentii curentelor ideologice aflate in plina revenire la nivel european si conturarea celei mai largi sustineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creeaza premise favorabile creionarii si promovarii celei mai solide si ambitioase constructii de politica externa romaneasca, dupa aderarea la NATO si integrarea in UE. In contextul politic intern, care se prefigureaza odata cu instalarea noului executiv, politica externa a Romaniei poate redobandi aceeasi viziune strategica, aceeasi capacitate de mobilizare a competentelor si resurselor si acelasi sprijin politic transpartinic de care s-a mai bucurat doar in perioada pre-aderarii europene si euro-atlantice.

 

Politica externa a Romaniei trebuie sa fie o politica de consens national pentru a-si atinge obiectivele. Managementul integrat al politicii externe romanesti presupune conducerea institutiei diplomatiei pe principii de rigoare, eficienta, onestitate si profesionalism, stabilitate si continuitate in promovarea si apararea intereselor nationale.

 

Diplomatia romana va urmari, ca scop esential al politicii externe a Romaniei, ridicarea si consolidarea profilului international al tarii. Consolidarea rolului si substantializarea contributiei Romaniei de membru al familiei europene, precum si adancirea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de politica externa. Politica externa a Romaniei trebuie sa revigoreze actiunea externa a statului roman, pe baza constientizarii faptului ca statutul Romaniei de membru UE si NATO reprezinta un instrument de modernizare a societatii romanesti si de crestere a profilului international al tarii, care trebuie utilizat cu maximum de eficienta pentru valorificarea tuturor beneficiilor politice, economice si securitare care deriva din apartenenta la cele doua organizatii si pentru atingerea intereselor Romaniei.

Actiunea de politica externa se va concentra asupra continuarii eforturilor de realizare a integrarii europene depline, eliminarea vulnerabilitatilor inca existente, care sa consolideze statutul Romaniei prin asigurarea coerentei, eficacitatii si predictibilitatii politicii noastre externe. Respectul pentru principiile si normele de drept international va continua sa se plaseze in centrul actiunii de politica externa a Romaniei.

 

Totodata, actiunea diplomatica a Romaniei trebuie sa valorifice calitatea de stat la frontiera externa a UE si NATO, cu constientizarea avantajelor si dezavantajelor pe care aceasta functie geopolitica le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esentiala de politica externa o reprezinta subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea in vecinatatea Romaniei a zonei democratice de prosperitate, securitate si predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitatii nationale in sensul sau cel mai larg. 

 

Politica externa trebuie corelata in materie de obiective si prioritati cu politica de securitate si aparare. O viziune strategica integrata de politica externa si securitate va inlesni crearea de capacitati suplimentare pentru demersuri externe purtatoare de beneficii politice si /sau economice, al caror succes depinde de coordonarea intre institutiile cheie din sistemul de siguranta nationala.

 

Investit cu noi atributii si responsabilitati, MAE are capacitatea sa devina nodul central al unei retele cu geometrie variabila de promovare a marilor proiecte de politica externa, care nu se mai rezuma doar la actiuni diplomatice, ci presupune un efort continuu de coordonare si angajare interinstitutionala, cu descarcare multianuala pe diferite spatii geografice si in domenii care nu sunt aparent conexe diplomatiei. Politica externa romaneasca trebuie sa isi schimbe fundamental profilul si maniera de aplicare, prin tranzitia de la modelul axat preponderent pe binomul multilateral-bilateral la abordarea tematica, integratoare. Politica externa trebuie sa puna accentul pe dezvoltarea de proiecte, promovarea interdisciplinaritatii, a complementaritatii si sinergiei, din care va castiga in coerenta si impact. Aceasta transformare de scop si atitudine trebuie reflectata corespunzator in alcatuirea listei de obiective si prioritati de politica externa, precum si in viitoarea arhitectura institutionala a MAE.

 

Prin consecventa, seriozitate si dinamism, Guvernul Romaniei va actiona cu responsabilitate pentru intarirea credibilitatii si respectabilitatii internationale ale Romaniei, pentru realizarea obiectivelor internationale ale Romaniei si pentru asigurarea cu prioritate a protectiei intereselor cetatenilor sai. Astfel, definirea si promovarea prioritatilor concrete ale politicii externe romanesti vor fi raportate permanent si consecvent interesului national si vor fi puse in serviciul demnitatii nationale si personale a cetateanului roman.

 

Diplomatia va urmari permanent proiectarea imaginii Romaniei in lume ca stat cu o democratie consolidata, cu institutii solide  si functionale, care respecta pe deplin normele si valorile democratice.

 

Diplomatia romaneasca trebuie reconfirmata ca institutie fundamentala a statului, pentru a recupera din prestigiul si influenta diminuate in ultimii ani, si orientata spre obiective de natura strategica, cum sunt cele subsumate exercitarii in bune conditii a Presedintiei Consiliului UE in anul 2019, care sa se integreze intr-o viziune pe termen lung privind locul si rolul Romaniei in lume.

 

 

II. Obiective de guvernare

1. Concentrarea tuturor eforturilor de actiune diplomatica pentru protejarea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei si ale cetatenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social si cultural.

 

2. Actiunea de politica externa va avea in vedere cu prioritate sustinerea obiectivului de modernizare si reforma ale Romaniei si cresterea profilului statului roman pe plan european si international.

 

3. Cresterea si consolidarea profilului Romaniei in Uniunea Europeana si NATO si valorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul Romaniei de membru al celor doua structuri.

 

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite ale Americii.

 

5. Continuarea eforturilor de promovare si sustinere, prin actiune ferma si cuprinzatoare, a aspiratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova va avea un loc central. 

 

6. Promovarea activa a obiectivului de transformare a vecinatatii Romaniei, atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in Vecinatatea Estica, intr-o zona democratica de prosperitate, securitate si predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitatii nationale in sensul sau cel mai larg.

 

7. Intarirea cooperarii bilaterale cu statele din vecinatate.

 

8. Apararea si promovarea activa a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor/comunitatilor romanesti din statele din vecinatatea Romaniei, in conformitate stricta cu standardele europene si, acolo unde este aplicabil, cu respectarea criteriilor politice de aderare la UE.

 

9.  Consolidarea parteneriatelor pe care Romania le-a dezvoltat in ultimii ani si promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea actiunii diplomatice in context european si euroatlantic. In acest sens, se vor avea in vedere state din regiunea extinsa a Marii Negre, inclusiv in Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrala,  precum si alte state din G 20.

 

10.  Atingerea tintelor strategice de cooperare consolidata cu state de pe alte continente catre care pot fi orientate interesele economice ale tarii noastre.

 

11. Consolidarea dimensiunii economice a diplomatiei, prin accentuarea aspectelor legate de dinamizarea cooperarii economice, atragerea de investitii straine si promovarea produselor  si companiilor romanesti pe pietele externe.

 

12. Asigurarea unei prezente de substanta in cadrul diferitelor structuri internationale si promovarea rolului esential al multilateralismului in asigurarea stabilitatii, dezvoltarii si cooperarii in plan global si regional.

13. Asigurarea, la standarde europene, a serviciilor de asistenta si protectie consulara in favoarea cetatenilor romani din afara granitelor tarii.

 

III. Directii de actiune

1. Cresterea si consolidarea profilului si rolului Romaniei in cadrul UE, in conditiile create de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va actiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

-         pozitionarea Romaniei, pe baza unei viziuni coerente, in cadrul diverselor dezbateri din interiorul UE si utilizarea cu pragmatism a complexitatii politicilor europene;

-         participarea in mod activ si consistent la procesul de luare a deciziilor in cadrul UE;

-         implicarea activa in procesul de reflectie privind viitorul Uniunii Europene;

-         sustinerea activa a demersului si eforturilor de integrare europeana ale Republicii Moldova;

-         initierea procesului de pregatire a exercitarii in bune conditii a Presedintiei Consiliului UE in anul 2019;

-         contributia la adoptarea de masuri concrete la nivel UE pentru consolidarea guvernantei economice, a Uniunii Economice si Monetare si respectiv pentru crestere economica si creare de locuri de munca;

-         sustinerea optima a intereselor Romaniei in negocierea noii perspective financiare a UE (2014-2020), mai ales in ce priveste obtinerea unor alocari importante pentru Politica Agricola Comuna si Politica de Coeziune. Dezbaterile privind viitorul buget UE pentru 2014-2020 vor fi abordate in continuare ca pe o oportunitate reala de reducere a decalajului de dezvoltare fata de mai vechile state membre;

-         sustinerea diplomatica pentru obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare si Verificare, pe baza progreselor reale si necesare, care sa fie evaluate corect si fara conditionalitati politice de orice fel, in vederea eliminarii acestei vulnerabilitati care afecteaza inca statutul de membru deplin al Romaniei in UE si totodata pe baza evolutiilor in plan general european.  Guvernul va continua sa promoveze activ in dialogul cu interlocutorii europeni progresele Romaniei in materie, pe baza angajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect si eficient, orientat catre cetatean;

-         sustinerea diplomatica activa a obiectivului aderarii Romaniei la spatiul Schengen pe baza indeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de Consiliul JAI si de Parlamentul European, fara conditionalitati politice de orice fel. Demersul partii romane va pleca de la compromisul propus de Presedintia poloneza a Consiliului UE si, ulterior, de presedintele Consiliului European in martie 2012: aderarea cu frontierele maritime si aeriene intr-o prima etapa si ridicarea ulterioara a controalelor la frontierele terestre. Romania va intensifica dialogul cu statele membre, atat la nivel guvernamental, cat si la nivel parlamentar. De asemenea, vor promovate in continuare masurile de consolidare a capacitatii de protectie a frontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex;

-         promovarea adecvata la nivel UE a intereselor Romaniei privind asigurarea securitatii energetice, inclusiv prin sustinerea prioritara a proiectelor Coridorului Sudic - in particular Nabucco, AGRI - precum si a finantarii acestora;

-         continuarea eforturilor de asigurare a unei prezente semnificative a diplomatilor romani in Serviciul European de Actiune Externa, care sa corespunda statutului Romaniei de al 7-lea stat al Uniunii, precum si aspiratiilor diplomatiei romanesti, ca diplomatie cu traditie, profesionista si eficienta;

-         continuarea eforturilor de implementare a Strategiei Europene a Dunarii, cu accent pe conturarea unor proiecte concrete in cadrul acesteia. Eforturile se vor concentra pe lansarea si urmarirea implementarii proiectelor, atat cele finalizabile pe termen scurt, cat si pe termen mediu-lung (infrastructura/transport, interconectarea pietei energetice).

-         utilizarea mai eficienta a instrumentelor Sinergiei Marii Negre si Parteneriatului Estic in sustinerea obiectivelor strategice ale Romaniei in Vecinatatea Estica

-         promovarea adoptarii unei Strategii Europene a Marii Negre, pornind de la cadrul stabilit in rezolutia in materie a Parlamentului European din 2011;

-         problematica incluziunii sociale a romilor va continua sa fie mentinuta in atentie, iar Guvernul va urmari reflectarea cat mai corecta a eforturilor Romaniei in acest sens si va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte institutii competente din Romania referitor la Strategia nationala de incluziune sociala a romilor 2012-2020, adoptata in decembrie 2011;

-         referitor la accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele membre ale UE, se vor continua demersurile pe langa statele membre care mentin restrictii, pe langa Comisie si Parlamentul European, astfel incat drepturile cetatenilor romani, in calitate de cetateni europeni, sa fie pe deplin respectate;

-         sustinerea, in continuare, a politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest, cu luarea in considerare a respectarii depline a conditiilor de aderare, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatii romane, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscute. De asemenea, se va sustine in continuare aderarea Turciei la UE.

-         valorificarea unor zone de nisa de expertiza romaneasca, cum ar fi cele rezultate din participarea Romaniei la misiunile civile si militare ale UE in cadrul Politicii Comune de Securitate si Aparare a UE, participarea activa la crearea si aplicarea Politicii Europene a Azilului, prin valorificarea expertizei romanesti dobandite prin crearea si functionarea Centrului de Tranzit in regim de Urgenta pentru Refugiati de la Timisoara - primul din lume de acest tip;

-         pe planul Politicii Comune de Securitate si Aparare, avand in vedere pozitia Romaniei de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atat pe palier civil, cat si militar, se va urmari continuarea acestei contributii, concomitent cu promovarea unei abordari mai coerente si eficiente, care sa tina cont inclusiv de valentele pozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici;

-         o mai buna interactiune cu Parlamentul European, in constientizarea rolului crescut al institutiei dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

 

2. Cresterea profilului si rolului Romaniei in cadrul NATO, in contextul efortului continuu al Aliantei de adaptare la noul context international. Astfel, se va actiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

-         promovarea consolidarii relevantei articolului 5 al Tratatului de la Washington si apararii colective, ca principiu esential al functionarii Aliantei;

-         continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului  NATO de aparare antiracheta, ca misiune importanta a Aliantei, pe baza principiului indivizibilitatii securitatii Aliatilor, a principiului solidaritatii si a principiului asigurarii protectiei intregului teritoriu, a fortelor si populatiilor Aliatilor;  

-         asumarea unor initiative de tipul "smart defense", care sa faciliteze intarirea capacitatilor militare ale Aliantei, in actualul context de restrictii financiare; 

-         promovarea consolidarii statutului Romaniei in cadrul Aliantei prin gazduirea elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA si integrarea lor in viitorul sistem NATO;

-         urmarirea finalizarii tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, precum si a aplicarii acestora, in contextul in care, dupa declararea la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilitatii interimare a sistemului NATO antiracheta, urmatorul pas in dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operationala la orizontul anului 2015, care va constitui capabilitatea initiala a sistemului NATO ;

-         consolidarea NATO ca forum de consultari intre Aliatii europeni si America de Nord - pe baza sustinerii intaririi legaturii transatlantice - si intre Aliati, respectiv intre Aliati si partenerii NATO;

-         consolidarea abordarii regionale a NATO, mai ales in regiunea extinsa a Marii Negre, inclusiv in contextul Summit-ului NATO de la Chicago;

-         sustinerea implementarii reformei parteneriatelor Aliantei, acordand atentie crescuta partenerilor din Caucazul de Sud si Asia Centrala, dar si consolidarii parteneriatului NATO-UE;

-         sustinerea in continuare, ca pozitie de principiu, a  politicii "usilor deschise", promovand continuarea extinderii Aliantei in Balcanii de Vest si in Vecinatatea Estica; 

-         acordarea unui rol sporit in cadrul NATO problematicii securitatii energetice, complementar cu eforturile in domeniu de la nivelul UE;

-         promovarea unei abordari echilibrate a NATO in privinta problematicii descurajarii;

-         promovarea unei relatii de deschidere si cooperare, pe baze pragmatice, intre NATO si Rusia, cu respectarea deplina a principiilor si valorilor aliate;

-         continuarea angajamentului Romaniei in cadrul misiunii ISAF din Afganistan pana la finalizarea obiectivelor misiunii, in conformitate cu parametrii procesului de tranzitie din Afganistan, care va permite initierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de catre NATO;

-         in conformitate cu deciziile Summit-ului de la Chicago (mai 2012), va oferi sprijin pentru participarea Romaniei post-2014 la eforturile aliate de instruire si asistenta din Afganistan in cadrul Misiunii Internationale de Instruire si Asistenta (ITAM), pentru asigurarea stabilitatii si bunei guvernari de catre autoritatile afgane; de asemenea, Romania va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE; 

-         implicarea activa a Romaniei, conform intereselor sale strategice, in dezbaterile privind identificarea unei solutii la blocajul actual in aplicarea Tratatului CFE. Se va sustine in continuare o abordare principiala privind cadrul pentru un eventual nou aranjament in domeniul armamentelor conventionale, considerand ca orice viitor proces de negociere trebuie sa permita abordarea tuturor aspectelor legate de regimul CFE si sa tina cont de interesele de securitate ale fiecarui stat participant;

-         valorizarea mandatului Romaniei de Punct de Contact NATO in Azerbaijan si Georgia din perioada 2013-2014.

 

3. Parteneriatul Strategic cu SUA reprezinta dimensiunea transatlantica a politicii externe romanesti si este cel mai important parteneriat de anvergura globala al Romaniei.

 

Acest parteneriat, aflat la cel mai inalt nivel de consistenta de la crearea sa, trebuie sa intre intr-o noua faza, in care excelenta cooperare in domeniul politico-militar si de securitate trebuie sa fie completata cu o dinamica pozitiva a domeniilor de cooperare economica, la nivel social, cultural si interuman. Guvernul Romaniei va continua eforturile de operationalizare a Declaratiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI din septembrie 2011, urmarind valorificarea deplina a perspectivelor de cooperare deschise de aceasta. In acest scop, va utiliza activ Task Force-ul bilateral Romania-SUA, creat in 2012, care urmareste punerea in aplicare de proiecte concrete in domeniile prevazute de Declaratie.

O atentie deosebita va fi acordata mentinerii si dezvoltarii dimensiunii politico-diplomatice si de securitate, atat in plan bilateral, cat si in context NATO. In plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participarii Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta gradual-adaptiv in Europa, prin incheierea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Extinderea cooperarii economice, atragerea de noi investitii americane in Romania va fi prioritara. Se va actiona sustinut pentru crearea conditiilor pentru admiterea Romaniei in programul Visa Waiver, in contextul promovarii si adoptarii in SUA a noii legislatii in domeniu. In cadrul UE, Romania va sustine extinderea si aprofundarea parteneriatului UE-SUA, care este esential pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii.

 

4. Continuarea procesului de consolidare durabila a relatiei bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu sustinerea activa a stabilizarii si reformarii democratice profunde, precum si a aspiratiilor europene ale acesteia. Astfel, se va actiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

-         continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chisinau;

-         continuarea sustinerii asistentei bilaterale si internationale, in special a celei europene si a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomica;

-         implementarea deciziilor sedintei comune a celor doua guverne din 3 martie 2012 si ale reuniunii primilor-ministri ai Romaniei si Republicii Moldova si a unor ministri din cele doua guverne din 17 iulie 2012; organizarea anuala de sedinte comune de guvern;

-         implementarea Planului de Actiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea Declaratiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic intre Romania si Republica Moldova;

-         sustinerea ferma si consecventa a parcursului european al Republicii Moldova: prin sprijin pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de Asociere cu UE, Acordul de comert liber aprofundat si cuprinzator si trecerea la liberalizarea regimului de vize;

-         continuarea oferirii de asistenta tehnica si financiara Guvernului Republicii Moldova;

-         continuarea implementarii si finalizarea, impreuna cu guvernul de la Chisinau, a proiectelor de interes comun in domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iasi-Ungheni, liniile electrice aeriene Falciu-Gotesti si Suceava-Balti, cuplarea sistemului de energie din R. Moldova la reteaua europeana ENTSO-E, montarea fibrei optice intre Isaccea si Chisinau; respectiv a celorlalte proiecte in domeniul transporturilor si infrastructurii;

-         continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova, initiat de Romania la nivelul ministrilor afacerilor externe ai statelor membre UE;

-         in ceea ce priveste dosarul  transnistrean, Romania se va implica activ, inclusiv in cadrul UE, pentru inregistrarea de progrese pe fond in cadrul negocierilor formale in formatul "5+2", in vederea convenirii unei solutii care sa respecte  deplin suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova in frontierele sale recunoscute international. Totodata, va sustine, in continuare, cresterea statutului UE si SUA in format, precum si transformarea actualei misiuni de mentinere a pacii in misiune civila cu participarea UE, concomitent cu promovarea masurilor de crestere a increderii si a actiunii UE indreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv asupra procesului de reglementare politica. In cadrul OSCE, Romania va sustine respectarea deplina a angajamentelor politice asumate in cadrul organizatiei, inclusiv in contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE.

 

5. Fructificarea parteneriatelor Romaniei in plan bilateral si multilateral, precum si a altor relatii de importanta strategica

 

Va fi continuata dezvoltarea si implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale Romaniei cu statele membre UE, urmarind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul actiunii comune atat in interiorul Uniunii, cat si in afara acesteia.

Astfel, o atentie sporita, atat in plan politic, cat si economic va fi acordata relatiei strategice cu Germania. Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franta, pe baza intereselor comune ale celor doua state in cadrul UE si a respectului reciproc, prin convenirea unei noi Foi de Parcurs a Parteneriatului Strategic. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat la justa sa valoare, pe baza excelentelor relatii economice si vor fi depuse eforturi pentru lansarea unui parteneriat strategic cu Spania. Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi substantializat cu prioritate.

Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, va fi consolidat in continuare, pe baza intereselor convergente ale celor doua state in cadrul UE, NATO si in Vecinatatea Estica.

O atentie sporita va fi acordata relatiei cu Turcia in vederea implementarii, prin semnarea si punerea in aplicare a Planului de Actiune, a parteneriatului strategic bilateral, pe baza impartasirii valorilor comune democratice, a intereselor comune in cadrul NATO, a necesitatii transformarii regiunii Marii Negre intr-un spatiu de prosperitate democratica, stabilitate si securitate si pe baza sustinerii ferme de catre Romania a aderarii Turciei la UE.

De asemenea, vom actiona in continuare pentru operationalizarea formatului trilateral informal creat de Romania impreuna cu Polonia si Turcia in anul 2012.

 

Romania va actiona pentru valorizarea relatiei strategice cu Canada, de natura sa intareasca legatura transatlantica ca vector esential al politicii externe a Romaniei. Un obiectiv important in relatia cu Canada, pe langa amplificarea relatiilor economice si a cooperarii in cadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani.  

 

6. Intensificarea implicarii pozitive si active a Romaniei, atat in plan bilateral, dar si prin proiecte cu vocatie europeana si regionala, in Balcanii de Vest (prin sustinerea, in cadrul UE si prin expertiza acordata in plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din aceasta regiune) si cu precadere in Vecinatatea Estica - zona extinsa a Marii Negre, in Caucazul de sud si Asia Centrala.

 

Crearea unei vecinatati democratice, prospere, sigure, stabile, conectata ireversibil la sistemul de valori europene si euro-atlantice este in interesul direct al Romaniei si al securitatii sale in sens larg, ca stat la granita exterioara a UE si NATO, si o contributie concreta la asigurarea securitatii comunitatii de valori din care facem parte. In acest sens, vor fi consolidate eforturile pentru intarirea reprezentarii diplomatice romanesti, cu precadere in Vecinatatea Estica si Asia Centrala.

 

Romania va continua sa acorde o atentie prioritara structurilor de cooperare regionala:  Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) - a carei presedintie va fi exercitata de Romania incepand cu iulie 2013 pentru un mandat de 6 luni, Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), Consiliul Cooperarii Regionale, Initiativa Central Europeana.

 

7. Valorizarea la maximum a relatiilor cu ceilalti vecini directi ai Romaniei

 

Astfel, se va actiona pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria. Se va promova posibilitatea organizarii de noi sedinte comune de guvern. Se va actiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minoritatile, inclusiv pe baza modelului romanesc de abordare a solutionarii problemelor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, precum si pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmarindu-se actiuni concrete pentru pastrarea identitatii culturale a romanilor din Ungaria. Vor fi explorate noi cai de abordare a problematicii mostenirii Gojdu, cu semnificatie istorica si simbolica deosebita, in vederea identificarii celor mai bune solutii.

 

In relatia strategica cu Bulgaria, se va urmari consolidarea cooperarii, pe baza intereselor convergente ale celor doua state in cadrul UE, NATO, la Marea Neagra, dar si pe baza oferita de cooperarea economica excelenta si la nivelul schimburilor si contactelor interumane. Va fi urmarita aplicarea deciziilor primei sedinte bilaterale comune de guvern din 2011. Se va examina posibilitatea organizarii de noi sedinte comune de guvern. Vor fi continuate negocierile pentru finalizarea delimitarii spatiilor maritime in Marea Neagra ale celor doua state, pe baza dreptului international aplicabil.

 

Romania va sustine in continuare aspiratiile europene ale Serbiei, precum si apararea intereselor si identitatii romanilor din Serbia. In acest sens, va fi acordata prioritate urmaririi aplicarii prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minoritatile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizatiilor internationale relevante si a Comisiei Europene.

 

Romania va continua sa sprijine aspiratiile europene ale Ucrainei, prin promovarea unei angajari echilibrate, atat in relatiile bilaterale, cat si in contextul relatiilor Uniunii Europene cu Ucraina. Romania va sustine o abordare constructiva in relatia UE cu Ucraina si va insista pentru consolidarea implementarii standardelor europene si a stimularii reformelor politice, sociale si economice. Romania va sustine semnarea Acordului de Asociere, pe baza indeplinirii conditionalitatilor fixate de UE.

Vor fi mentinute eforturile de solutionare a problemelor bilaterale aflate inca pe agenda politica, cum ar fi problematicii Bastroe, in conformitate cu dreptul international, asigurarea protectiei la standarde europene a drepturilor persoanelor apartinand comunitatii autohtone romane si pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii culturale a acestora. In acest sens, se va actiona pentru reluarea activitatii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minoritati. De asemenea, se va actiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontiera, care va trebui sa beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Este important un efort sustinut pentru promovarea contactelor la nivelul celor doua societati, al formatorilor de opinie, al societatii civile, o mai buna cunoastere reciproca.

 

8. In raport cu statele Caucazului de Sud si Asia Centrala, Romania va urmari mentinerea si consolidarea cursului ascendent in dialogul politic al Romaniei in regiune:

- Parteneriatul strategic cu Azerbaijan va fi promovat in continuare cu prioritate.

- Romania va continua sa sprijine aspiratiile europene si euro-atlantice ale Georgiei.

 

Relatiile de parteneriat cu Turkmenistan si Kazahstan vor fi substantializate in vederea conferirii caracterului strategic natural care corespunde obiectivului promovarii adecvate a intereselor Romaniei in regiune.

 

9. O prioritate pentru politica externa a Romaniei va fi dezvoltarea relatiilor traditionale cu puterile emergente din Asia, America Latina si Africa.

 

Astfel, va fi necesara alocarea unor resurse consistente in exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relatiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul 21. Prioritara este reconfirmarea si substantializarea parteneriatului amplu de prietenie si cooperare cu China si completarea sa cu o relatie economica echilibrata, inclusiv eforturi de atragere a investitiilor chinezesti in Romania. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatul strategic cu Coreea de Sud. Se va actiona pentru substantializarea parteneriatului cu Japonia, care are valente strategice, si crearea parteneriatului extins cu India (prin finalizarea si punerea in aplicare a Declaratiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins). Se vor face eforturi pentru promovarea unei relatii strategice cu Brazilia. Vor fi promovate noi parteneriate cu puteri emergente din G 20 din Asia, Africa, America Latina.

 

Relatia Romaniei cu Israel are o dimensiune strategica efectiva pe mai multe planuri - securitate, politica, care va fi extinsa in continuare, inclusiv in plan economic si tehnologic. Va fi valorizata relatia speciala cu comunitatea cetatenilor israelieni de origine romana, ca punte de legatura privilegiata intre cele doua tari.

 

Trebuie valorificate bunele relatii cu statele arabe, in scopul promovarii intereselor economice si culturale. Identificarea unei solutii durabile in Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinita in continuare, activ, de diplomatia romana, pornind de la relatiile traditional bune cu partile implicate si de la expertiza regionala acumulata de Romania. Se vor continua eforturile de promovare a transferului de expertiza a Romaniei privind tranzitia la un regim democratic pentru unele state arabe, ca urmare a transformarilor structurale din regiune. Se vor urmari si promova interesele specifice in formularea pozitiilor UE in ceea ce priveste situatia din Siria sau dosarul nuclear iranian.

 

10. Se va urmari o noua dinamica a relatiilor politice cu Federatia Rusa, pe coordonatele pozitive deja stabilite in colaborarea economica, prin identificarea de puncte de convergenta, pe baza carora sa fie dezvoltat un dialog transparent. Ca stat membru UE si NATO, Romania va urmari stabilizarea unei relatii predictibile, pragmatice a Romaniei cu Rusia, bazata pe respect reciproc. Romania va continua sa incurajeze si promoveze dialogul in cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia, si va folosi inclusiv oportunitatile create de Parteneriatul pentru Modernizare dintre Uniunea Europeana si Rusia, respectiv intre Romania si Rusia, si in Consiliul NATO-Rusia, pe baza intereselor comune identificate intre Rusia si aceste organizatii. 

In plan bilateral, se va pune accent pe dezvoltarea cooperarii economice si pe o mai buna cunoastere si interactiune la nivelul societatilor. Este necesara revalorizarea Tratatului politic bilateral, de la incheierea caruia se implinesc 10 ani in 2013, a Comisiei interguvernamentale mixte privind colaborarea economica si tehnico-stiintifica, infiintarea Institutului cultural romanesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea si dinamizarea activitatii Comisiei mixte bilaterale privind solutionarea problemelor izvorand din istoria comuna, inclusiv Tezaurul Romaniei.

 

11. Recalibrarea/intarirea dimensiunii economice a politicii externe romanesti - atat prin sustinerea expansiunii firmelor romanesti, dar si pentru atragerea de investitii in Romania.

Va fi promovata o abordare mai creativa in acest domeniu, mai ales in contextul crizei economice si financiare, cu accent pe  semnalarea oportunitatilor de afaceri, atragerea de investitori straini, promovarea produselor romanesti si eficientizarea serviciilor prestate de consilierii economici. Va fi promovata, in acest scop, infiintarea unui Consiliu Consultativ al MAE cu reprezentantii mediului de afaceri.

In acest context al dimensiunii economice, este necesara reluarea demersurilor  pentru aderarea Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Totodata, este necesara sustinerea activa a intereselor strategice directe ale Romaniei in ceea ce priveste securitatea energetica (in vederea concretizarii unor decizii majore care sa conduca la dezvoltarea Coridorului Sudic, in particular Nabucco, AGRI).

Va fi promovata sustinerea unui ritm alert al interconectarilor de retele de energie intre Romania si vecinii ei, pornind de la realitatea ca spatiul nostru de securitate energetica nu se opreste la frontierele Uniunii. Totodata,  se vor intensifica eforturile de colaborare, cu partenerii europeni in principal, dar nu exclusiv, pentru extinderea si multiplicarea proiectelor bazate pe energii regenerabile.

Se va actiona pentru concretizarea initiativei de realizarea a unui coridor de transport de marfuri Marea Neagra - Marea Caspica.

Este importanta dezvoltarea contactelor cu statele din Orientul Mijlociu si din lumea araba, urmarind atragerea interesului actorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al Golfului catre Romania.

 

12. Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare va ramane o dimensiune prioritara a actiunii diplomatice, urmarindu-se consolidarea si dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual in domeniu. Vor fi avute in vedere zonele geografice prioritare Republica Moldova, Vecinatatea Estica, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a democratiei, statului de drept, respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale. In realizarea obiectivelor AOD, va fi necesara alocarea de resurse corespunzatoare.

 

13. Promovarea si apararea intereselor si identitatii romanilor din afara granitelor, prin:

  • Aplicarea deplina a legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, inclusiv prin organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni si alegerea Consiliului Romanilor de Pretutindeni;
  • Gestionarea activa a relatiei cu comunitatile romanesti de catre diplomatii romani din misiunile romanesti desemnati in acest scop;
  • Folosirea activa a Comisiilor Mixte privind minoritatile, a implicarii Consiliului Europei si Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE.

 

14. Imbunatatirea calitatii serviciilor consulare prestate in favoarea cetatenilor romani din strainatate, cat si manifestarea unei atitudini constante in actiunile de sprijin consular oferit cetatenilor romani aflati temporar sau permanent in strainatate.

 

In acest scop, vor fi avute in vedere urmatoarele solutii:

  • Informatizarea serviciilor consulare (proiect E-Cons) sub deviza "Sectia consulara mai aproape de casa ta!";
  • Continuarea procesului de extindere a retelei consulare prin deschiderea de noi oficii in zone de interes in principal in UE, dar si in spatiul euroatlantic, precum si crearea de birouri consulare mobile;
  • Scaderea cuantumului taxelor consulare percepute in prezent;
  • Derularea unor campanii de constientizare a cetatenilor romani cu privire la necesitatea inscrierii prezentei la misiunile diplomatice in vederea facilitarii protectiei si asistentei consulare (ex. permanentizarea serviciului de mesaj scris (SMS) transmis catre cetatenii romani care intra in zone considerate de risc, in strainatate);
  • In vederea recalibrarii strategiei de asistenta si protectie consulara la nivelul MAE, pentru a raspunde rapid solicitarilor cetatenilor romani si europeni aflati in zone afectate de crize socio-politice si dezastre naturale, se va realiza coordonarea eficienta intre structurile functionale specializate, existente pe plan intern (Centrul Consular de Crize din cadrul MAE) si cele existente pe plan extern (la nivelul UE).

 

MAE va continua activitatea de mentinere a nivelului performant de pregatire pentru aderarea la Romaniei la Spatiul Schengen, atat din punct de vedere al retelei consulare externe, cat si al aplicarii stricte a normelor europene in materie.

 

15. Va fi dezvoltat un instrument nou de promovare a diversitatii reperelor romanesti aflate in spatiul european, prin intermediul caruia vor fi prezentate monumente de arhitectura, opere artistice realizate de plasticieni romani, aflate in diverse spatii publice si muzee din Europa, precum si alte locuri care amintesc de Romania.  Acest inventar simbolic este menit sa puna in valoare contributia bogata pe care poporul roman a adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii si civilizatiei europene.

 

16. Asigurarea unei prezente de substanta in cadrul diferitelor structuri internationale si promovarea rolului esential al multilateralismului in asigurarea stabilitatii, dezvoltarii si cooperarii in plan global si regional.

  • Sporirea vizibilitatii Romaniei in cadrul sistemului ONU, pe linia identificarii de solutii viabile la numeroasele provocari, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confrunta in prezent comunitatea internationala.
  • Consacrarea rolului activ al Romaniei in cadrul Consiliului Europei, vizand asigurarea respectarii standardelor democratice si in materie de drepturile omului in intreg spatiul CoE, inclusiv protectia comunitatilor romanesti.
  • Confirmarea activismului constructiv al Romaniei in peisajul pan-european de securitate, indeosebi prin cresterea relevantei si eficientei OSCE pe palierul solutionarii "conflictelor inghetate", al depasirii impasului regimului actual de control al armamentelor conventionale in Europa si al promovarii drepturilor omului.
  • Mentinerea statutului Romaniei de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrala si de Est.

 

17.  Elaborarea, prin efort interinstitutional, a unei strategii nationale de diplomatie publica si culturala (pe termen lung si mediu) si a unor directii strategice de actiune pentru modificarea perceptiei Romaniei in strainatate (pe termen scurt si mediu).

 

IV.  Reforma institutionala si cresterea capacitatii institutionale a diplomatiei

A. MAE trebuie sa aiba o structura viabila si eficienta. Prin urmare, Guvernul Romaniei va acorda prioritate dezvoltarii capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, in ce priveste aspectele de reforma interna si privind relationarea cu alte institutii, sunt necesare:

1)      O structura adaptata prioritatilor de politica externa ale programului de guvernare si crearea unei politici de resurse umane mai coerenta, pornind de la:

-         reluarea procesului de recrutare de tineri diplomati, blocat in ultimii ani, cu consecinte negative importante asupra evolutiei resursei umane, prin organizarea de  examene de intrare corecte si transparente, in special in perspectiva detinerii de catre Romania a Presedintiei Consiliului UE in anul 2019 si pentru intarirea capacitatii de acordare a unei asistente consulare profesioniste pentru cetatenii romani din strainatate;

-         continuarea procesului de imbunatatire si dezvoltare a programelor de formare permanenta, inclusiv prin accesare de fonduri europene;

-         eficientizarea modului de selectie a viitorilor diplomati, prin consolidarea parteneriatelor cu universitatile romanesti de prestigiu;

-         crearea unui ghid coerent de "cariera profesionala", care sa asigure predictibilitatea si stabilitatea carierei diplomatice si sa stimuleze diplomatii sa plece la post in zonele dificile si care sa conduca la asigurarea prestigiului profesional;

-         promovarea pe baza de merit si rezultate, atat in gradul diplomatic, cat si in functii;

-         promovarea de masuri legislative pentru refacerea in mod adecvat si echitabil a situatiei pensiilor membrilor Corpului Diplomatic si Consular roman;

2)      Eficientizarea modului de comunicare publica si diplomatie publica, prin conferinte de presa regulate, folosirea noilor medii de comunicare.

3)      Constructia unui buget al MAE, pe baza unei proiectii multianuale a necesitatilor, care sa corespunda adecvat sarcinilor si prioritatilor de politica externa.

4)      Adoptarea masurilor pentru asigurarea infrastructurii necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu, pentru gestionarea corespunzatoare a Presedintiei Consiliului UE in anul 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate in proprietatea statului roman.

 

B. In ce priveste relatiile interinstitutionale, este necesara:

  1. O interactiune crescuta cu comisiile parlamentare de politica externa si respectiv de afaceri europene - prin participarea constanta a conducerii MAE la sedintele comisiilor si trimiterea de informari regulate pe temele de interes actual - mai ales in contextul rolului crescut al parlamentelor nationale in afacerile europene, prevazut de Tratatul de la Lisabona.
  2. O mai buna interactiune cu europarlamentarii romani din Parlamentul European.
  3. Sesiuni regulate de reflectie strategica cu alte institutii cu contributii la politica externa pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru identificarea modalitatilor optime de realizare.
  4. Promovarea unui dialog structurat intre minister si partenerii din mediul academic si mediul cultural, precum si cu cei din societatea civila.

 

 

RELATIA CU ROMANII DE PRETUTINDENI

 

 

Guvernul Romaniei va actiona pentru asigurarea protectiei si sustinerea intereselor cetatenilor sai, pentru consolidarea credibilitatii si respectabilitatii internationale ale Romaniei. In acest scop, un obiectiv principal este concentrarea tuturor eforturilor de actiune diplomatica pentru protejarea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei si ale cetatenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social si cultural.

 

Romanii de peste hotare sunt parte integranta a poporului si a spiritualitatii romane si de aceea Guvernul Romaniei se angajeaza sa intensifice comunicarea si sa consolideze parteneriatele atat cu comunitatile romanilor/vlahilor/aromanilor din tarile vecine si Balcani, cat si cu romanii care s-au stabilit temporar sau definitiv in strainatate.

 

Al doilea obiectiv principal al guvernarii este promovarea activa si prioritara a obiectivului de transformare a zonei proxime Romaniei, atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in Est, intr-o zona democratica de prosperitate si securitate. In acest cadru, vom continua sa sustinem cu prioritate aspiratiile de integrare europeana ale Republicii Moldova. Totodata, vom actiona pentru intarirea cooperarii bilaterale cu statele din vecinatate si vom apara si promova activ drepturile persoanelor care apartin comunitatilor minoritatilor romanesti din statele din vacinatatea Romaniei in conformitate stricta cu standardele europene.

 

Acest program se concretizeaza pe cinci directii prioritare de actiune care vizeaza: apararea drepturilor si libertatilor romanilor, afirmarea identitatii culturale si lingvistice, sustinerea procesului de integrare, apropierea de familiile din tara si promovarea imaginii si intereselor romanilor care traiesc in afara hotarelor Romaniei.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

  • Apararea drepturilor, libertatilor si demnitatii romanilor
  • Tratamentul egal si nediscriminatoriu, garantarea exercitarii complete a cetateniei europene, integrarea deplina in spatiul Schengen si implicit eliminarea restrictiilor de pe piata muncii sunt prioritare.
  • O problema stringenta a romanilor de peste hotare este faptul ca in relatia cu institutiile administratiei publice din strainatate acestia sunt tratati inechitabil si nu ca cetateni egali in drepturi cu cei din tara de adoptie. Aceasta discriminare nu este permisa si nu ar trebui sa existe, mai ales in interiorul Uniunii Europene. Guvernul va continua eforturile menite sa ofere cetatenilor romani sau etnicilor romani care traiesc si muncesc in strainatate sprijin si servicii de asistenta compatibile cu statutul nostru de tara membra UE si cu normele in domeniu.
  • Modul in care sunt respectate identitatea, drepturile si valorile spirituale ale comunitatilor romanesti din alte tari, inclusiv cele invecinate, reprezinta o preocupare majora pentru Guvern si va constitui in continuare un criteriu important de evaluare a relatiilor bilaterale.
  • Referitor la accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele membre ale UE, Guvernul va continua sa faca demersuri active pe langa statele membre care mentin restrictii, pe langa Comisie si Parlamentul European, astfel incat sa fie obtinute decizii nationale favorabile si nediscriminatorii.

 

Mentinerea identitatii culturale si lingvistice

  • Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii romanesti este cea de-a doua directie de actiune care urmareste consolidarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si aspirituale a comunitatilor romanesti din strainatate.
  • Este necesara dezvoltarea si consolidarea programului guvernamental "Limba, cultura si civilizatie romaneasca", recunoscand si promovand valorile nationale, incuranjand asocierea si reprezentarea. Cea mai importanta masura in acest domeniu este predarea limbii romane, a istoriei si geografiei Romaniei in scolile din diaspora.
  • Totodata se va intensifica si se va pune accent pe activitatea Institutului Cultural Roman in vederea promovarii patrimoniului cultural si consolidarea legaturilor dintre autoritatile romane si personalitatile romanesti care traiesc peste hotare.
  • De asemenea, romanii care traiesc in afara tarii trebuie sa isi pastreze unitatea credintei si de aceea vom face demersuri pentru accesul largit la lacase de cult.

 

Sustinerea procesului de integrare

  • Romanii de peste hotare sunt parte integranta a poporului roman si de aceea trebuie sa li se acorde atentia si suportul cuvenite. De aceea, Guvernul va sustine procesul de integrare a romanilor in comunitatile din care fac parte, iar implicarea Romaniei in acest demers inseamna facilitarea contactului cu autoritatile locale si centrale din tarile de adoptie, incurajarea si facilitarea participarii romanilor la deciziile politice locale din tara de adoptie, asigurarea accesului la servicii sociale si asigurari medicale. In acest sens, Guvernul roman va depune eforturi pentru consolidarea parteneriatului autoritatilor romane cu organizatiile romanesti din strainatate in vederea identificarii solutiilor adecvate pentru problemele cu care se confrunta romanii in statele de domiciliu sau de resedinta, urmarindu-se astfel crearea unui cadru de dialog care sa genereze solutii pentru problemele identificate.
  • Privind in viitor, cel mai sigur mecanism de integrare este prin educatie si de aceeea Guvernul roman face demersuri pentru integrarea fara restrictii sau discriminari a tinerilor romani in procesul educational.
  • Mai mult, reusita procesului de integrare depinde si de exploatarea eficienta a oportunitatilor care decurg din statutul Romaniei de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene in scopul promovarii valorilor culturale romanesti si consolidarii comunitatilor romanesti din vecinatate si emigratie. Stabilirea unor parteneriate si colaborari intre institutii sau personalitati din Romania va fi un aport important in promovarea imaginii a comunitatilor romanesti.
  • Efortul comunitatilor de romani din afara granitelor de a se integra in comunitatile de adoptie este dublat de incercarea romanilor ca in acest proces sa isi mentina si sa isi promoveze identitatea etnica si culturala. Solutia la aceasta problema este consolidarea interna a comunitatilor romanesti si sprijinirea actiunilor de afirmare a valorilor identitare romanesti. De aceea, Guvernul roman se angajeaza sa sprijine eforturile de coagulare a comunitatilor romanesti si de afirmare a unui profil identitar pozitiv.

 

Apropierea de familiile din tara

  • Acestei axe strategice i se subscriu trei obiective: facilitarea legaturii cu cei din Romania, reducerea birocratiei si reducerea reducerea numarului taxelor consulare si a costurilor administrative.
  • Atunci cand vorbim despre romanii care traiesc in afara granitelor, un aspect foarte important este apropierea de familiile din tara. Trebuie sa sustinem legatura cu cei din Romania si Guvernul va sustine o serie de masuri in ceea ce priveste facilitarea transportului, coletariei si transferului de bani.
  • Ii vom sprijini pe cei care doresc sa se intoarca in Romania si in acest sens vom elabora un proiect de facilitati: consultanta gratuita pentru afaceri, promovarea intereselor economice ale micilor intreprinzatori, eventuale inlesniri fiscale pentru intreprinderile nou infiintate de cei care se intorc.
  • In privinta serviciilor consulare, vom sustine reducerea birocratiei prin informatizarea serviciilor consulare, analizarea oportunitatii reducerii taxelor consulare si a costurilor administrative.
  • Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradusa printr-un ghiseu virtual prin intermediul caruia cetatenii romani sa primeasca informatii, consultanta, sa inainteze cereri si sa li se elibereze documente.

 

Promovarea imaginii Romaniei si intereselor romanilor peste hotare

  • Promovarea imaginii Romaniei la nivel european si international urmareste asigurarea unei prezente sporite a valorilor nationale in spatiul international. Totodata, Guvernul roman isi va aduce concursul, prin mijloacele de care dispune, la promovarea imaginii tuturor romanilor si a comunitatii romanesti in statele de domiciliu sau de resedinta pentru a asigura o mai buna cunoastere a romanilor si pentru imbunatatirea imaginii pe care acestia si comunitatile din care fac parte o au in statele de domiciliu sau de resedinta.
  • Prin sustinerea mass-mediei romane din diaspora si prin campanii in presa straina vom promova valorile culturale si spirituale romanesti la nivelul opiniei publice din statele in care exista comunitati romanesti, aducand valorile spiritualitatii si cuturii romane in spatiul public din statul de resedinta. Toate aceste masuri sunt subsumate unui obiectiv care urmareste punerea in valoare a comunitatilor romanesti si promovarea imaginii unor comunitati deschise, orientate spre dialog intercultural.
  • Prezentarii unei imagini corecte si cuprinzatoare asupra evolutiilor Romaniei face parte din misiunea Guvernului Romaniei. In acest sens, vom urmari, pe langa consolidarea actiunilor de diplomatie publica, extinderea proiectelor de cooperare cu parteneri relevanti: Institutul Cultural Roman, birouri de turism, organizatii socio-profesionale sau ale mediului de afaceri.
  • Ne propunem dezvoltarea unei convergente crescute cu eforturile comunitatilor romanesti din strainatate, numeroase, active si cu un rol semnificativ in reflectarea realitatilor din tara.
  • Asadar, se va intensifica si se va pune accent pe colaborarea cu Institutul Cultural Roman care acum are o retea relevanta de institute in diferite metropole ale lumii si se vor consolida legaturile dintre autoritatile romane si personalitatile romanesti care traiesc peste hotare. Vom facilita incheierea de acorduri durabile de cooperare cu universitati de prim plan, cu administratii locale aflate in cooperare cu tara noastra, cu edituri si publicatii de referinta, cu biblioteci consacrate, cu institutii de mare pondere si cu personalitati de la fata locului. Implicit, vom cultiva relatiile cu elitele romanesti, promovandu-le, astfel, ca modele.
  • Prin astfel de masuri care incurajeaza initiativele comunitatilor romanesti de manifestare libera si neconditionata a identitatii romanesti, Guvernul urmareste sa valorifice potentialului politic, economic, social si cultural pe care il au, prin dimensiunea si dinamica lor, comunitatile romanesti in beneficiul Romaniei si al tuturor romanilor.

 

 

 

 

 

FINANTE

 

Fiscalitatea si bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltarii economice. Viziunea noastra fiscala trebuie sa fie una calitativa, sa stimuleze mediul economic, investitiile si initiativa antreprenoriala. Filozofia finantelor publice trebuie pusa in acord cu principiile dezvoltarii economice sanatoase, bazata pe construirea unui sector privat puternic, autonom in raport de puterile politice, capabil sa genereze prosperitate, securitate sociala si sa dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.

In ultimii ani, Romania a trecut prin experienta unei ajustari fiscale de tip cantitativ, cu serioase implicatii sociale si efecte reduse in planul relansarii economice. Realitatea economica arata ca austeritatea bugetara nu constituie, in sine, cheia problemelor economice, in absenta politicilor care sa faciliteze cresterea economica, crearea de locuri de munca si reducerea impactului social al ajustarii fiscale.

 

Obiective fundamentale

Un sistem european performant al finantelor publice - eficient, transparent, previzibil, care sa conduca la cresterea veniturilor bugetare prin largirea bazei de impozitare si nu prin cresterea poverii fiscale asupra economiei;

Asigurarea stabilitatii macroeconomice si a sustenabilitatii datoriei publice, prin mentinerea deficitului bugetar in trendul actual de consolidare fiscala;

Simplificarea sistemului de taxe si crearea predictibilitatii intr-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat si public;

Cresterea calitatii finantelor publice, intarirea disciplinei si a guvernantei fiscale, precum si reducerea deciziei discretionare in politicile fiscale si bugetare, in conditiile acelorasi reguli ale jocului pentru toti contribuabilii;

Diminuarea coruptiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public si transparentizarea folosirii acestuia, in paralel cu regandirea achizitiilor publice in baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienta.

Cresterea rapida a potentialului de convergenta cu UE poate fi realizata numai prin continuarea procesului dezinflationist, consolidarea sistemului finantelor publice si mentinerea in limite sustenabile a deficitului extern.

Pe termen mediu, un cadru investitional competitiv isi va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investitii straine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar consta in sustinerea capitalului autohton autentic, intr-un efort de reindustrializare privata a Romaniei.

 

In acelasi timp, in dimensiunea sa financiar-bugetara, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investitii publice de antrenare, acele investitii menite sa sustina infrastructura, agricultura si dezvoltarea rurala, energia si tehnologia avansata.

Promovam Parteneriatului Public - Privat, ca mecanism esential de atragere a finantarilor pentru marile proiecte de infrastructura;

 

Dezvoltam sistemul informatic integrat national pentru executia bugetara in timp real

Generalizam sistemul SEAP - sistemul electronic de achizitii publice, pentru toate achizitiile publice la nivel central si local. Astfel, vom ataca frontal coruptia care a ajuns in ultimii ani sa sufoce economia si sa retrogradeze Romania in ochii Uniunii Europene.

 

Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri de munca. Statul nu creeaza direct locuri de munca, ci doar asigura, printr-un cadru institutional stimulativ, mediul economic necesar crearii de locuri de munca , ceea ce ar reduce rata somajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008.

 

Stimularea sectorului privat si crearea de locuri de munca:

 

Directii de actiune in orizontul 2013-2016

 

  • Simplificam fiscalitatea si sporim competitivitatea fiscala a mediului de afaceri prin:

reducerea generala a impozitarii; b) largirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) cresterea colectarii veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.

 

  • TVA va reveni la nivelul de 19%.
  • Pastram plafonul de 16% si introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale: cote de 8%, 12% si 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
  • Reducem la jumatate numarul de taxe parafiscale.
  • Crestem deductibilitatea cheltuielilor in cercetare si dezvoltare de la 20% la 50%.
  • Aliniem la media europeana redeventele incasate de stat ca urmare a concesionarii activelor statului.
  • Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorarii capitalului social la societatile unde sunt actionari, sau participarea la capitalul social al altor societati comerciale si care conduc la crearea de noi locuri de munca.
  • Stimularea mediului de afaceri in limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomica, prin simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru micii intreprinzatori. Cresterea plafonului de scutire de TVA la 65 mii euro pentru micii intreprinzatori.
  • Reducem TVA la producatorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va ramane la acestia pentru dezvoltare. Masura va fi valabila doar pentru productie si nu pe lantul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni si reducem evaziunea fiscala din agricultura.
  • Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori;
  • Reducem integral plata CAS datorata de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de munca (cu conditia mentinerii locului de munca inca un an).
  • Reducem cheltuielile cu birocratia si fiscalitatea, prin desfiintarea unor tarife, avize, autorizatii si prin simplificarea cadrului legislativ.
  • Acceleram absorbtia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea Autoritatilor de Management, prin simplificarea si unificarea cadrului legislativ;
  • Consolidarea CEC si EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (Eximbank - pentru promovarea exporturilor si stimularea dezvoltarii industriale, CEC - pentru finantarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor intreprinzatori si activitatilor independente);
  • Adoptam o noua Lege pentru intreprinderile mici si mijlocii, care are la baza transpunerea in legislatia romaneasca a legii europene privind intreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).
  • Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care sa includa si folosirea fondurilor europene.
  • Sustinerea dezvoltarii si diversificarii activitatilor economice, care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, pentru activitati mestesugaresti si activitati neagricole.
  • Sprijinirea producatorilor agricoli sa isi ia certificate europene de producatori BIO. Astfel, lor li se faciliteaza accesul la piata europeana (o piata care ii asteapta, fara sa fie nevoie sa se promoveze prea mult) si sa vanda produsele pe care le fac pe mult mai multi bani.
  • Aplicam controlul financiar fiscal de fond doar o singura data la 3 ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului "o singura data" pentru a elimina solicitarile adresate IMM-urilor de catre o institutie publica de a depune documente emise de alte institutii.
  • Implementam programarea bugetara multi-anuala pe proiecte si programe, care va aduce economii importante la buget si va creste gradul de predictibilitate si eficienta cheltuielilor publice.
  • Restructurarea institutiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiara, Vama), si infiintarea unui consiliu de supraveghere si audit format din experti internationali din state membre UE, cu performante in domeniu.

 

  • Adoptarea legislatiei care sa stimuleze utilizarea tranzactiilor electronice si reducerea semnificativa a operatiunilor cu numerar, masura care va avea ca efect imediat cresterea veniturilor impozabile ale contributorilor si reducerea evaziunii fiscale.

 

  • Introducerea contractelor de performanta in toate institutiile publice si companii de stat (ministere, agentii guvernamentale, autoritati locale si companii de stat)


FONDURI EUROPENE

 

 

La sase ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa raspunda unei provocari majore, mai ales in contextul crizei economice si a unui nivel scazut de trai - de la o rata de absorbtie  a fondurilor structurale si de coeziune nerambursabile de aproximativ 10% trebuie sa ajunga, pana la sfarsitul lui 2015, in intervalul 50%-80% bani europeni utilizati si returnati de Comisia Europeana. Mai mult, obiectivul major al Romaniei este obtinerea, la viitoarele negocieri, a unor alocari financiare pentru politica de coeziune superioare celor acordate pentru perioada actuala.

 

Avand in vedere ca aceste fonduri ar trebui sa aduca la bugetul public si la bugetele private, in medie, peste 4% din PIB-ul anual, si ca, totodata, fondurile europene reprezinta un factor de baza pentru modernizarea in economie si realizarea reformelor structurale propuse, Guvernul Romaniei urmareste, prin Programul de Guvernare 2012 - 2016, ca prioritate strategica fundamentala, buna administrare a fondurilor europene.

 

Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, AVEM DOUA OBIECTIVE MAJORE pentru anul 2013 si anii urmatori:

  • SA FOLOSIM CAT MAI MULT DIN FONDURILE EXISTENTE PANA LA SFARSITULUI LUI 2015 - recuperand intarzierile acumulate in trecut.
  • SA PREGATIM, SA NEGOCIEM SI SA IMPLEMENTAM MULT MAI BINE FONDURILE AFERENTE PERIOADEI VIITOARE DE PROGRAMARE (2014 - 2020) - invatand din lectiile trecutului.

 

IN ACEST SENS, pentru alocarea actuala:

  • Eficientizam administrarea banilor europeni, prin crearea unui minister al fondurilor europene care isi va asuma functia de Autoritate de Management unica, asigurand un sistem de management suplu, coerent, unitar si performant.
  • Acceleram ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rata de absorbtie in intervalul 50%-80% pana la 31 decembrie 2015.
  • Evaluam urgent si realist posibilitatile reale de implementare si absorbtie ale fiecarui program operational, si in mod special a proiectelor majore care concentreaza cea mai mare parte a fondurilor europene.
  • In functie de concluziile acestei evaluari vom lua masurile corective cele mai potrivite, prin:
  • Lansarea rapida a unor proiecte majore suplimentare (in mod special infrastructura de transport si mediu) si a caror implementate sa inceapa in perioada curenta (pana in 2015).
  • Modificarea OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, in vederea modificarii principiului de stabilire a calcului ratei de supracontractare (ceea ce va permite contractarea suplimentara de proiecte finantate, urmand ca sumele sa fie acoperite ulterior din realocarea de fonduri sau din utilizarea economiilor inregistrate in procesul de implementare).
  • Etapizarea proiectelor existente care nu pot fi terminate pana in 2015.
  • Realocarea de fonduri catre sectoarele cu potential maxim de absorbtie atat in interiorul cat si intre programele operationale.
  • Acceleram implementarea proiectelor in curs - in acest sens vom pune in practica un sistem de monitorizare activa si permanenta la nivelul Autoritatii de Management, inclusiv un sistem de intalniri regulate atat cu beneficiarii proiectelor majore cat si cu companiile care asigura implementarea acestora, in sensul identificarii problemelor si definirii solutiilor celor mai potrivite.
  • Eficientizam sistemul de verificare a achizitiilor publice
  • Eficientizam sistemul de certificare a cheltuielilor eligibile, prin modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale in vederea crearii conditiilor necesare pentru includerea, pe declaratiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene, a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectelor majore neaprobate inca de aceasta.
  • Continuam eforturile de implementare a masurilor de remediere a deficientelor constatate de Comisia Europena in functionarea sistemelor de management si control ale programelor operationale in vederea deblocarii situatiei si reluarii platilor de la Comisia Europeana.
  • Sprijinim relansarea economiei romanesti, prin modificarea OUG nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor in domenii prioritare pentru economia romaneasca, finantate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate Romaniei, in vederea introducerii urmatoarelor prevederi:
  • Includerea ONG-urilor ca beneficiari eligibili pentru accesarea garantiilor de stat oferite prin acest program de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii;
  • Extinderea domeniilor de aplicabilitate, prin introducerea masurilor de eficienta energetica.
  • Revenim la un sistem de salarizare adecvat nivelului de complexitate aferent activitatii desfasurate de personalul incadrat in structurile de management al fondurilor europene nerambursabile, unic, stimulativ si bazat pe indicatori de performanta.
  • Evaluam performantele si sincopele administrative ale sistemului de management si control al fondurilor europene din perioada precedenta pentru a propune Guvernului Romaniei masuri de simplificare si evitare a supra-proceduralizarii si birocratiei excesive.
  • Evaluam impactul contractelor de asistenta tehnica in imbunatatirea reala a sistemului de management si control al fondurilor europene pentru a evita, in viitor, cheltuirea fondurilor europene cu rezultat nesemnificativ si pentru a orienta serviciile de consultanta catre activitati cu valoare adaugata.

 

 

Pentru alocarea bugetara 2014-2020

  • Vom sustine promovarea intereselor Romaniei in cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE 2014 - 2020, principalul obiectiv fiind acela de a ne imbunatati pozitia de beneficiar net in relatiile financiare cu UE fata de cea din actuala perspectiva, prin asigurarea unei sume mult superioare exercitiului 2007 - 2013, urmand ca obligatia Romaniei sa fie aceea de a-si imbunatati sistemul administrativ si capacitatea de absorbtie a acestor fonduri, pentru utilizarea la un nivel cat mai inalt, a fondurilor UE.
  • Vom coordona procesul de programare pentru exercitiul financiar 2014 - 202, inclusiv elaborarea Acordului de Parteneriat si a Programelor Operationale specifice si stabilirea cadrului institutional aferent sistemului de management si control pentru viitoarele alocari financiare.
  • Vom sustine investitiile majore in infrastructura ca factor-cheie in modernizarea Romaniei.
  • Vom orienta finantarea europeana catre cresterea reala a competitivitatii si nu doar pentru proiecte cu valoare economica scazuta. Romania trebuie sa-si orienteze resursele in investitii in ramuri ce sustin productia interna si in poli de dezvoltare (ex. Clustere de excelenta inginereasca si de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanta al celorlalte state membre.
  • Vom sustine canalizarea sprijinului financiar general catre intreprinderi, in special prin instrumente de inginerie financiara si utilizarea de subventii pentru a cofinanta masuri de sprijin orientate catre un anumit domeniu (inovare, investitii legate de protectia mediului, etc.)
  • Vom lansa, ca actiune strategica imediata, pregatirea portofoliului de proiecte pentru finantare in cadrul anvelopei financiare 2014 - 2020, precum si demararea acestora.
  • Vom orienta resursele de asistenta tehnica catre pregatirea de proiecte si sustinerea Autoritatilor de Management si Beneficiarilor (atat autoritati publice locale cat si beneficiari privati), in activitatile curente (help-desk) pentru a eficientiza ritmul de lucru si a evita suprapunerile si instruirile generice si teoretice.
  • Vom simplifica legislatia aferenta promovarii si aprobarii proiectelor de investitii din Romania.
  • Vom revizui, pe baza experientei in derularea proiectelor de investitii cu finantare internationala din perioada 2000 - 2012, conditiile de contract de lucrari aplicabile proiectelor cu finantare publica.
  • Vom elabora Ghidul privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice in vederea prevenirii greselilor constatate in aplicarea procedurilor privind achizitiile publice in cadrul proiectelor finantate din instrumente structurale, precum si asigurarea unei practici unitare pe viitor.
  • Vom finaliza mecanismul de prevenire si identificare ex-ante a conflictului de interese in achizitiile publice.
  • Vom urmari finalizarea masurilor necesare astfel incat sa se realizeze un control eficient al potentialelor conflicte de interese, pentru prevenirea si evitarea acestora.
  • Vom pune in practica un Plan de actiune care sa contina masuri pe termen scurt si mediu in vederea instituirii unui sistem pentru prevenirea, detectarea si combaterea posibilelor cazuri de conflict de interese sau frauda.
  • Vom urmari implementarea unui mecanism eficient si eficace, inclusiv intarirea colaborarii intre principalele institutii responsabile in domeniu, pentru prevenirea, detectarea si combaterea cazurilor de conflict de interese sau frauda in administratia publica si in mod special in procesul de achizitii publice.
  • Vom organiza un cadru comun de dialog periodic intre Autoritatile de Management si Autoritatea de Audit si ANRMAP pentru a se prezenta si dezbate cazurile de nereguli si pentru a evita, in viitor, riscul de corectii financiare majore si de suspendare a finantarii.
  • Vom imbunatati sistemul de management si control al absorbtiei fondurilor europene prin coordonarea unitara a institutiilor implicate in activitatea de gestionare si control a fondurilor structurale si de coeziune si prin eliminarea suprapunerilor administrative intre Autoritatile de Mangement, Organismele Intermediare si Beneficiari.
  • Vom asigura un sistem de monitorizare a proiectelor majore la fata locului pentru a evita blocaje si pierderea finantarii.
  • Vom asigura lansarea efectiva pentru Programele Spatiului Economic European pentru a se permite elaborarea ghidurilor aplicantului, lansarea cererilor de proiecte pentru domeniile de finantare si, ulterior, pentru a accelera selectia si implementarea proiectelor.
  • Vom sustine infiintarea unui Fond de relansare economica. Estimarea realista a gradului de absorbtie a fondurilor europene de catre Romania pana in 2015, includerea sumelor ramase in acest Fond (alaturi de sumele neatrase de celelalte tari de coeziune) si folosirea pentru finantarea unor proiecte de conectare a Romaniei la retelele transeuropene (sub coordonarea Comisiei Europene).
  • Vom sustine Parteneriatele Public - Privat, ca alternative si solutii complementare care pot  conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinantate de Uniunea Europeana.
  • Vom  stimula schimbul de bune practici in implementarea mecanismelor de crestere a absorbtiei de fonduri europene cu alte tari membre UE.

 


INDUSTRIE, COMERT SI COMPETITIVITATE

 

 

Romania are nevoie de o politica industriala coerenta. Lansarea de catre Uniunea Europeana a Strategiei Europa 2020, a consacrat domeniul politicii industriale ca una dintre cele sapte initiative emblematice ale acesteia prin documentul: "O politica industriala pentru era globalizarii". In acest cadru, se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat in prezent - de la conceptia traditionalista a restructurarii in functie de resurse si, deci, in raport cu avantajul comparativ, la identificarea solutiilor care sa stimuleze activitatile bazate pe cunoastere si informatii, astfel incat acestea sa permita accentuarea avantajelor competitive.

 

OBIECTIVE STRATEGICE

 

Imbunatatirea competitivitatii si mai ales a flexibilitatii va urmari o crestere sustinuta a productivitatii bazata pe diversificarea si inovarea bazei industriale interne in contexrt european si se va realiza prin:

  • imbunatatirea mediului concurential si a climatului de afaceri in principal prin intarirea politicii din domeniul ajutorului de stat si a masurilor pentru mai buna reglementare care sa duca la reducerea poverii administrative asupra companiilor, cresterea transparentei decizionale si consultarea publica;
  • dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe industriile de retea si mai ales prin promovarea societatii informationale si a comunicatiilor de mare viteza ca suport orizontal in concordanta cu politica comunitara;
  • dezvoltarea parcurilor tehnologice si stiintifice in care sa fie dezvoltate clustere inovative al caror ciclu de viata sa aiba ca finalitate furnizarea de produse si servicii pentru export ;
  • promovarea si dezvoltarea colaborarii intre industrie si cercetare in care pentru domeniile tehnologiilor inalte se vor cauta solutii pentru finantare rapida si sprijin dincolo de mecanismele pietei in concordanta cu recomandarile Uniunii Europene;
  • promovarea mai accentuata a antreprenoriatului in scopul dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, astfel incat acesta sa devina semnificativ in configuratia structurii de proprietate a economiei nationale;
  • asigurarea continuitatii politicilor de privatizare prin introducerea pe piata de capital a participatiilor statului in concordanta cu prioritatile nationale;
  • elaborarea unei politici industriale in care sa fie evidentiate elementele referitoare la specializarea industriala necesare pentru orientarea catre o economie cu emisii reduse de carbon;
  • cresterea capacitatii adminstrative referitoare la evaluarea ex-post a politicilor cu impact asupra competitivitatii, la imbunatatirea procesului de absorbtie a fondurilor europene precum si pentru crestera calitatii procesului de regmentare;
  • intarirea si extinderea politicilor din domeniul eficientei energetice catre toate companiile in scopul cresterii sustenabilitatii acestora;
  • cresterea exporturilor romanesti prin promovarea unei abordari complementare intre masurile de sprijin intern si promovare externa. 

 

DIRECTII DE ACTIUNE

 

Administrarea intereselor economice ale statului

  • Concentrarea intregii activitati de gestionare a proprietatii private a statului, astfel incat guvernul sa poata elabora cadrul legislativ necesar deblocarii economiei si  solutionarii problemei arieratelor.
  • Un mod unitar de nominalizare a reprezentantilor statului in Consiliile de Administratie prin promovarea specialistilor. Va fi inlaturata definitiv practica actuala a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai Consiliilor de administratie din societatile comerciale, regii si companii nationale din randul clientelei politice.
  • Dezvoltarea politicilor de sprijinire a agentilor economici privatizati dupa 1992, pentru a-si respecta integral obligatiile post privatizare si a iesi din monitorizarea statului. Un rol fundamental in acest sens il va avea noua structura creata de administrare a proprietatii private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, impreuna cu CEC si Exim Bank urmand a fi singura abilitata cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurentei.
  • Valorificarea creantelor bancare, comerciale si bugetare ale statului asupra societatilor comerciale privatizate, tinand cont de prevederile legale privind consolidarea acestora in moneda USD, astfel incat societatile comerciale sa nu fie impovarate artificial prin majorari de intarziere la plata creantelor de care cumparatorii nu sunt raspunzatori, acestea apartinand societatilor comerciale din perioada dinaintea anului 1989.

 

Promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale

  • Revizuirea cadrului legislativ, in domeniul sectorului minier, in vederea perfectionarii acestuia prin: reanalizarea si implementarea unui cadru de reglementare previzibil, care sa sporeasca atractivitatea pentru potentialii investitori privati in sectorul minier; elaborarea si aprobarea strategiei industriei miniere. Ultima strategie din industria miniera a expirat in 2010 toate masurile luate pina in prezent in sector sunt lipsite de o evaluare corecta a implicatiilor induse in economie; modificarea si completarea Legii Minelor 85/2003 pentru a se preciza  modalitatea de  reconcesionare a perimetrelor miniere inchise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licentelor si permiselor miniere, actualizarea redeventelor miniere si a taxelor de explorare/exploatare, etc; revizuirea cadrului legislativ si a reglementarilor specifice procesului de inchidere a minelor, reconstructia ecologica si monitorizarea postinchidere a zonelor afectate; constituirea sistemului national de monitorizare a depozitelor de deseuri miniere;  armonizarea cadrului legislativ conex Legii Minelor, cu noile prevederi, etc.
  • Reorganizarea institutiilor publice implicate in dezvoltarea sectorului minier, imbunatatirea capacitatii institututiilor publice implicate in administrarea si monitorizarea activitatilor miniere. In acest sens sunt necesare: constituirea Autoritatii Miniere, organism cu rolul de reglementare, organizare si control la nivel  national  a activitatilor din sectorul minier, pentru armonizarea institutionala cu statele Uniunii Europene;
  • Reducerea graduala a rolului statului  in activitatile miniere de explorare si exploatare a resurselor minerale: reanalizarea si promovarea actelor normative pentru atragerea in circuitul economic a unor perimetre de cercetare si/sau exploatare in prezent blocate in procesul de aprobare la diferite nivele guvernamentale (cca. 440 de licente de explorare/exploatare); reofertarea fostelor perimetre miniere pentru care exista deja cereri; valorificarea produselor miniere existente pe stoc la diferiti producatori; reorganizarea managementului societatilor miniere de stat, prin transferul competentelor, drepturilor si obligatiilor manageriale catre o entitate de drept privat prin contracte specific;
  • Promovarea de investitii private in zonele cu potential minier nevalorificat inca in totalitate. Investitorii privati in domeniul minier pot contribui in mod semnificativ la regenerarea socioeconomica in regiunile afectate de restructurarea sectorului minier, prin inchiderea unor mine neviabile din punct de vedere comercial, in conditiile in care potentialul de resurse nu a fost epuizat;

 

Cresterea exporturilor romanesti

  • Crearea unei retele eficiente de Centre de Promovare Comerciala (CPC) care sa puna la dispozitia reprezentantilor mediului de afaceri din Romania mijloace eficiente de promovare a exporturilor romanesti
  • Recastigarea pietelor traditionale de export ale Romaniei, cu deosebire cele din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii si Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS s.a.).
  • Reorientarea productiei din sectoarele afectate de criza, cu deosebire prin cresterea exporturilor (industria auto, productia de componente auto, instrumente financiar bancare complexe, lucrari de constructii s.a.) spre zone cu un grad de absorbtie ridicat, inclusiv tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineza).
  • Reactualizarea Strategiei Nationale de Export a Romaniei, avand drept obiectiv central definirea unei grile de eficienta care sa permita cresterea semnifictiva a exporturilor romanesti.
  • Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor Romaniei.
  • Constituirea Consiliilor de Export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare si colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu.
  • Eficientizarea Portalului de Comert Exterior, cu deosebire prin fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentantii din reteaua externa.
  • Colaborare institutionalizata cu EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente la export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobanda bonificata etc.)
  • Colaborarea cu asociatiile patronale de profil ;

 

Stimularea competitivitatii industriei din Romania

  • Dezvoltarea pietei concurentiale, concomitent cu stimularea activitatii operatorilor economici;
  • Stabilirea unui cadru structurat de monitorizere si evaluarea trimestriala a masurilor pentru imbunatatirea mediului de afaceri;
  • Evaluarea anuala a competitivitatii ramurilor industriale relevante si initierea de masuri orizontale pentru cresterea competitivitatii acestora, prin crearea unui "Grup la nivel inalt pentru probleme de competitivitate, energie si mediu"
  • Promovarea de noi programe de cercetare in domenii care prezinta potential tehnologic, valoare adaugata ridicata sau resurse interne (industria alimentara);
  • Imbunatatirea cadrului calificarilor pentru noile tipuri de produse si servicii;
  • Sprijinirea firmelor inovative precum si concentrarea acestora;
  • Promovarea serviciilor de cercetare independenta. Este necesara participarea Romaniei la grupurile de lucru sectoriale create la nivelul CE (pentru industria farmaceutica, electrotehnica, inginerie mecanica, industrie alimentara, tehnologia informatiei si comunicatii, industria chimica si aparare, programul spatial european, stiintele vietii si biotehnologii pentru moda si design) si pregatirea din timp a modalitatilor de raspuns la provocarile ridicate de evolutia acestor domenii.  Pe acelasi model, Romania trebuie sa isi dezvolte dialogul si pentru alte industrii cu impact (ex. industria textila sau constructiile);
  • Efectuarea de analize de impact asupra competitivitatii industriale de tip ex-post si bilanturi de calitate in scopul promovarii reglementarii inteligente. Monitorizarea a 4 indicatori  - competitivitatea in cadrul UE si la nivel mondial, numarul de locuri de munca create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice in total produse industriale finite, ponderea valorii adaugate si a ocuparii in sectoarele inductriale care aplica tehnologii inalte si medii in total sectoare industriale;   
  • Reducerea barierelor administrative asupra companiilor si imbunatatirea calitatii legislatiei;
  • Implementarea Actului de piata unica prin aplicarea celor 50 de masuri din raportul Monti in scopul optimizarii pietii muncii, activitatilor comerciale si schimburilor reciproce - masuri cu caracter legislativ;
  • Continuarea infiintarii de parcuri industriale, in special pentru domeniile industriale de varf (electronica, IT, mecanica fina etc.);
  • Utilizarea mai eficienta a tehnologiilor informatice in sectoarele industriale;
  • Impunerea in contractele de infrastructura cu contractori externi a unor clauze de offset prin care  constructiile metalice aferente sa fie realizate de furnizori romani;
  • Dezvoltarea cooperarii in productie si integrarea in retelele regionale si globale de productie si comercializare;
  • Intarirea legaturii intre industrie si mediul universitar/academic, accelerarea procesului de transfer si aplicare in societatile industriale a rezultatelor activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare;
  • Promovarea strategiilor de finantare prin parteneriatul public privat - PPP
  • Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la eco-design;
  •  Sustinerea regiunilor de dezvoltare prin politica de coeziune in scopul diversificarii industriilor existente, modernizarea capactitatilor de productie si pentru inovare;
  • Sprijinirea si promovarea politicilor in domeniul protectiei proprietatii industriale si a standardizarii;
  • Sprjinirea industriilor creative.

 

 

INTERNE

 

 

Domeniul afacerilor interne este unul dintre cele mai importante componente ale statului de drept si presupune prestarea unui serviciu public de baza pentru populatie cu finalitate in asigurarea securitatii si sigurantei cetateanului. Cetateanul contribuabil si purtator al suveranitatii nationale trebuie sa fie principalul beneficiar al activitatii Ministerului Afacerilor Interne.

In acest scop, institutiile publice din subordinea Ministerul Afacerilor Interne vor concentra toare resursele (umane, materiale si financiare) pentru combaterea pana la eradicarea infractionalitatii de toate tipurile si pentru solutionarea eficienta a situatiilor de urgenta.

 

Obiective fundamentale

  • Cresterea continua a gradului de siguranta al cetateanului atat in mediul rural cat si in mediul urban,
  • Imbunatatirea cooperarii politienesti privind combaterea criminalitatii transfrontaliere cat si a criminalitatii comise de cetatenii romani in strainatate,
  • Reducerea birocratiei din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, eficientizarea acestor structuri si redirectionarea din aparatul functionaresc catre structurile operative,
  • Analizarea si imbunatatirea cadrului legislativ care reglementeaza competentele in domneniile ordinii si sigurantei publice, situatiilor de urgenta si al activitatilor institutiei prefectului,
  • Elaborarea, promovarea si implementarea unor politici si programe privind pregatirea profesionala, cresterea calitatii vietii personalului in vederea reconsolidarii statutului politistului, jandarmului, pompierului precum si al celorlalti functionari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

 

Directii de actiune

  • restructurarea structurilor nationale si locale in scopul de a fi puternice, profesioniste si eficiente;
  • elaborarea si implementarea unor politici concordante cu standardele si directivele Consiliului European avand ca finalitate compatibilizarea acestor structuri cu cele similare din spatiul UE;
  • cresterea sigurantei cetateanului prin combaterea fenomenului infractional stradal, precum si prin cresterea sigurantei civice in zona institutiilor de invatamant preuniversitar;
  • prevenirea si combaterea coruptiei in randurile personalului Ministerul Afacerilor Interne la toate nivelurile si in toate structurile;
  • prevenirea si combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de droguri si a celorlalte substante interzise, elaborarea unei strategii de prevenire si combatere a criminalitatii in cadrul careia se vor stabili prioritatile si rolul autoritatilor statului, scolii, familiei si al societatii civile pentru combaterea acestui flagel;
  • scaderea dinamicii accidentelor de circulatie, cu prioritate a acelora care au drept consecinte pierderea de vieti omenesti;
  • cresterea eficientei activitatilor pentru solutionarea situatiilor de urgenta prin imbunatatirea dotarii cu utilaje moderne si perfectionarea profesionala a cadrelor;
  • cresterea autoritatii institutiei prefectului in procesul de coordonare al activitatii in situatii de urgenta.

 

POLITICI PUBLICE

  • cresterea sigurantei cetateanului prin :
  • combaterea fenomenului infractional stradal,
  • cresterea sigurantei civice in zona institutiilor de invatamant preuniversitar,
  • reconstructia sistemului de politici locale si armonizarea  cu  politicile nationale,
  • prevenirea si combaterea coruptiei,
  • prevenirea si combaterea criminalitatii,
  • combaterea crimei organizate,
  • combaterea traficului de droguri,
  • trafic rutier mai sigur,
  • managementul situatiilor de urgenta si protectia infrastructurilor critice,
  • servicii publice comunitare mai aproape de cetateni (documente de identitate, permise, pasapoarte, inmatriculari),
  • intarirea rolului institutiei prefectului si cresterea eficientei acesteia precum si precizarea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentantul Guvernului in plan local(functia de reprezentare si functia de autoritate),
  • in cadrul cooperarii internationale o atentie aparte trebuie acordata cooperarii politienesti in vederea combaterii criminalitatii transfrontaliere dar si a criminalitatii comise de cetatenii romani in strainatate,
  • de asemenea cooperarea cu institutiile din sistemul de securitate interna al UE (FRONTEX, EUROPOL) reprezinta o componenta esentiala a activitatii ministerului pentru implementarea politicilor europene in domeniu,
  • cooperarea cu INTERPOL dar si in formatele de cooperare regionala in Europa de S-E va ramane o preocupare importanta a conducerii ministerului.


 

JUSTITIE

 

 

Avand ca atributii principale buna functionare a sistemului judiciar, asigurarea conditiilor infaptuirii justitiei ca serviciu public si apararea ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenesti, Ministerul Justitiei are obligatia de a promova o justitie moderna, care sa fie aproape de cetatean si care sa asigure egalitatea in fata legii.

 

Strategii in domeniul justitiei

1) Stabilirea unei politici publice in domeniul justitiei bazata pe principii  de independenta si profesionalism.

2) Programul de asanare a legislatiei ce impune analizarea intregii legislatii din Romania, corelarea acesteia cu legislatia europeana, republicarea actelor normative si restrangerea numarului de acte normative, program ce trebuie realizat impreuna cu Guvernul, Parlamentul si Consiliul legislativ.

3) Implementarea strategiei nationale anticoruptie.

4)Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptata in comun de Ministerul Justitiei impreuna cu CSM, ICCJ si Ministerul Public.

 

Masuri in domeniul legislativ

  • Elaborarea unei legislatii conforme principiilor europene privind restituirea proprietatilor confiscate abuziv de regimul comunist.
  • Clarificarea statutului procurorilor si rolul Ministerului Public raportate la dispozitiile constitutionale.
  • Consolidarea statului de drept, inclusiv prin intarirea institutiei Avocatului Poporului si depolitizarea Curtii Constitutionale.
  • Imbunatatirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infractiuni.
  • Implementarea legislatiei europene referitoare la confiscarea extinsa, dar si a celorlalte directive adoptate de Consiliul UE.
  • Instituirea unui mecanism de numire in  functiile de conducere din cadrul Ministerului Public transparent si bazat pe criterii de profesionalism si integritate.
  • Amendarea legislatiei nationale in acord cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
  • Implementarea noilor Coduri ca obiectiv fundamental. Aplicarea din anul 2013 a noului Cod de procedura civila si din anul 2014 a noului Cod penal si respectiv a noului Cod de procedura penala precum si corelarea legislatiei specifice, mai ales in materie penala, in ce priveste executarea pedepselor privative de libertate si a pedepselor neprivative de libertate.
  • Transformarea ICCJ intr-o instanta de casatie cu rol principal in uniformizarea jurisprudentei si crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare.

 

Masuri de organizare institutionala

  • Reorganizarea instantelor in vederea pregatirii acestora pentru noile coduri prin aplicarea planului de masuri adoptat de Guvern in acest sens prin memorandum.
  • Cresterea capacitatii  logistice si institutionale a structurilor din cadrul Ministerului Public prin programe de investitii consolidate, precum si printr-o mai buna gestionare a mijloacelor existente. Adaptarea si implementarea unui program national pentru stoparea criminalitatii bazat pe trei piloni: prevenirea infractiunilor, aplicarea sanctiunilor si reinsertia sociala a persoanelor care si?au ispasit pedeapsa conform legii.
  • Reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor conditii de detinere conforme normelor internationale.
  • Imbunatatirea sistemului de asistenta judiciara din oficiu /gratuita, in paralel cu derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest drept, mai ales in zonele defavorizate (rurale, depopulate) si pentru categorii sociale marginalizate (persoane varstnice, cu venituri mici etc.).
  • Administrarea bugetului instantelor judecatoresti de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin stabilirea unui calendar optim si eficient raportat la obligatiile internationale ale statului roman inserate in cadrul  MCV.
  • Cresterea transparentei actului de justitie prin publicarea pe internet a  hotararilor judecatoresti, cu protejarea datelor cu caracter personal ale partilor.
  • Reducerea numarului de erori judiciare prin imbunatatirea programelor de formare profesionala continua a magistratilor.
  • Consolidarea capacitatii administrative si a independentei Inspectiei Judiciare.
  • Cresterea celeritatii actului de justitie si reducerea costurilor sale, inclusiv prin metodele moderne de solutionare pre?judiciara a conflictelor.
  • Reluarea procesului de infiintare de tribunale specializate, in baza unor evaluari pertinente - masura insistent ceruta de magistrati si de investitorii straini (spre exemplu, instantele specializate in materia familiei si a minorilor - justitia juvenila, dar si instantele specializate in materia comerciala si a falimentului). Modificarea legislatiei in materia insolventei in urma unei analize efectuate impreuna cu expertii Bancii Mondiale.
  • Accesarea fondurilor structurale pentru imbunatatirea logisticii parchetelor si tribunalelor, in paralel cu finalizarea in bune conditii a Acordului de imprumut cu Banca Mondiala, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar.
  • Intarirea colaborarii cu CSM, asociatiile profesionale si societatea civila.

 

Progresele in cadrul MCV - prioritate esentiala pentru parcursul european al justitiei romane

  • Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) prin implementarea noilor Coduri. Corelarea legislatiei specifice mai ales in materie penala in ce priveste executarea pedepselor privative de libertate si a pedepselor neprivative de libertate.
  • Transformarea MCV intr-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeana pentru realizarea unui sistem judiciar eficient, corect si predictibil.
  • Demararea unui dialog de substanta cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai buna a modului in care sistemul judiciar roman trebuie sa-si indeplineasca obiectivele, in cadrul MCV.
  • Urmarirea aplicarii obiectivelor si principiilor fundamentale ale Strategiei Nationale Anticoruptie.
  • Sprijinirea institutiilor competente pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in vederea intrarii in spatiul Schengen.


MARI PROIECTE DE INFRASTRUCTURA

 

 

Obiectivul   general   al   strategiei   in   domeniul   proiectelor de infrastructura prioritare   il   reprezinta   asigurarea conditiilor financiare, procedurale si contractuale adecvate demararii si finalizarii cat mai rapide a acelor investitii majore care au un impact economic si social imediat si care rezolva probleme acute ce au in prezent un impact negativ semnificativ asupra calitatii vietii cetatenilor si asupra capacitatii de a face afaceri a firmelor din Romania.

 

Pentru  atingerea  acestui  obiectiv  general  si  a  obiectivelor specifice,  vor  fi  sustinute  urmatoarele  masuri  generale  si actiuni obligatorii:

  • Absorbtia  accelerata  a  fondurilor  europene disponibile  pentru  proiectele  cuprinse  in  programarea 2007-2013  si  pregatirea  portofoliului  de  proiecte,  concomitent  cu  imbunatatirea  procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020   
  • Achizitia centralizata a produselor, serviciilor sau lucrarilor aferente proiectelor de infrastructura prioritare cu grad mare de complexitate, inclusiv a finantarii necesare
  • Imbunatatirea  cadrului  legislativ  specific  in  vederea  atragerii investitiilor straine directe si a implementarii unor structuri de finantare a proiectelor conform celor mai bune practici in domeniu la nivel european si global,  inclusiv prin modernizarea si unificarea legislatiei privind achizitiile publice/concesiunilor/parteneriatului public-privat si promovarea eficientei ("Best Value for Money")
  • Utilizarea unor structuri de prefinantare/cofinantare/finantare moderne, tinand cont atat de capacitatea de finantare pe termen scurt si mediu limitata a bugetului de stat, cat si de constrangerile rezultate din controlul deficitului public si a gradului de indatorare a statului si entitatilor publice, favorizand implementarile care sa permita o implicare maxima a sectorului privat in realizarea proiectelor
  • Revizuirea modelelor de documentatie de atribuire a proiectelor de investitii majore si a modelelor de contracte de executie prin adoptarea standardelor internationale utilizate in domeniu la specificul cadrului normativ national
  • Promovarea de parteneriate inter-institutionale speciale cu autoritatile statelor membre UE care au dezvoltat cele mai bune practici in domeniu, prin care sa se favorizeze transferul de cunostinte in scopul imbunatatirii capacitatii administrative nationale
  • Promovarea asistentei tehnice de specialitate care sa sustina activitatea de planificare si executare a proiectelor de infrastructura prioritare prin intermediul unor specialisti cu expertiza globala semnificativa

 

Principalele proiecte de infrastructura ce urmeaza a fi incluse in cadrul director descris mai sus, pe domenii, sunt: 

 

Domeniul rutier

  • Autostrada Bucuresti?Ploiesti?Brasov (tronsonul Comarnic?Brasov).
  • Autostrada Sibiu - Ramnicu-Valcea

 

Domeniul feroviar

  • Linie de cale ferata de mare viteza pe Coridorul IV Pan-european (Arad - Timisoara - Caransebes - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat/Bucuresti)
  • Reabilitarea liniei de cale ferata de pe Coridorul IV Pan-european Brasov - Simeria
  • Reabilitarea liniei de cale ferata de pe Coridorul IV Pan-european Frontiera - Curtici - Simeria

 

Domeniul naval

  • Extinderea digului de larg in Portul Constanta
  • Canalul Dunare ? Bucuresti (parteneriat public ? privat).
  • Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunare - Marea Neagra

 

Domeniul informatii de interes public

  • Sistemul Informatic Integrat de Cadastru si Publicitate Imobiliara
  • Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justitie

 

 

 

 

MEDIU

 

     

Politica in domeniul protectiei mediului are scopul de a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sanatos, care sa asigure protejarea naturii, calitatea vietii, in corelare cu o dezvoltare economica verde si competitiva, cu emisii reduse de dioxid de carbon si eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor.

Urmarim imbunatatirea infrastructurii de mediu si reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale UE, conservarea biodiversitatii, reducerea poluarii si imbunatatirea calitatii aerului si, in acelasi timp, promovarea productiei de energie din surse alternative, regenerabile si nepoluante si stimularea cresterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de munca "verzi". Un instrument esential va fi cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene prin Programul Operational Sectorial Mediu, precum si pregatirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

Acordam o atentie speciala imbunatatirii gradului de transparenta a luarii deciziilor, precum si constientizarii, informarii, consultarii si participarii tuturor cetatenilor in luarea deciziilor privind mediul.

 

Protectia mediului

a. Combaterea schimbarilor climatice

  • Finalizarea Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice pentru perioada 2013 - 2020, care vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in acord cu angajamentele asumate prin pachetul Energie Schimbari climatice
  • Elaborarea Planurilor de Actiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, in sectoarele care intra sub incidenta Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (sectoare care nu intra sub incidenta schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de sera)
  • Sprijinirea autoritatilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind combaterea schimbarilor climatice la nivel local.
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pentru indeplinirea, pana in 2020, a angajamentelor asumate de Romania pentru implementarea pachetului "Energie-schimbari climatice"
    • Finantarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice si private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (eficienta energetica in sectorul industrial, rezidential si public, recuperarea gazului metan de la depozitele de deseuri si utilizarea acestuia ca resursa energetica, utilizarea surselor de energie regenerabila);
    • Finantarea proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, din veniturile obtinute din licitatiile sub prevederile ETS, care se realizeaza centralizat la nivel European;
    • Imbunatatirea dialogului cu operatorii care intra sub incidenta prevederilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (ETS), in scopul conformarii cu cerintele impuse de aceasta;
  • Adaptarea la efectele schimbarilor climatice          
    • Finalizarea Strategiei nationale de adaptare la efectele schimbarilor climatice,  in acord cu Carta europeana  a adaptarii;
    • Dezvoltarea colaborarii cu celelalte autoritati  publice centrale si locale pentru dezvoltarea Planurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice.
    • Imbunatatirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor si reglementarilor in domeniul sistemului national de meteorologie, in vederea punerii in aplicare a planului de actiuni
    • Reducerea vulnerabilitatii pe termen mediu si lung la efectele schimbarilor climatice prin dezvoltarea planurilor de actiuni la nivel central, regional si local privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice

 

 b. Conservarea biodiversitatii si utilizarea durabila a componentelor sale

  • Aprobarea si implementarea Strategiei nationale si a Planului de Actiune privind conservarea biodiversitatii 2013-2020;
  • Imbunatatirea cadrului legislativ si institutional pentru un management coerent al retelei de arii naturale protejate;
  • Cartarea habitatelor naturale si a habitatelor speciilor salbatice de interes comunitar si stabilirea sistemului de monitorizare a starii de conservare a acestora;
  • Planuri de management pentru ariile naturale protejate;
  • Stabilirea metodologiilor de acordare a compensatiilor pentru proprietarii si concesionarii de terenuri aflate in ariile naturale protejate;
  • Stabilirea unui sistem unitar de management al speciilor strict protejate;
  • Evaluarea economica a serviciilor asigurate de sistemele ecologice naturale si seminaturale.
  • Implementarea conceptului privind  pastrarea integritatii si functionarii sistemelor ecologice, managementului durabil al resusrselor naturale din componentele marine si terestre ale zonei de coasta
  • Masuri privind managementul integrat al zonei costiere pentru asigurarea sistemului suport necesar conservarii resurselor aferente zonelor de coasta, ca parte a retelei europene Natura 2000, desemnata conform prevederilor comunitare in domeniu

 

c. Revitalizarea Deltei Dunarii prin management adaptativ bazat pe conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale:

  • Inventarierea si cartarea habitatelor naturale si a habitatelor speciilor salbatice de interes conservativ;
  • Stabilirea metodologiilor si a sistemului de monitorizare a starii de conservare a habitatelor naturale si a speciilor de interes comunitar;
  • Plan de management integrat al Deltei Dunarii;
  • Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului pe canalele si lacurile din Delta Dunarii;
  • Sistem de canalizare si alimentare cu apa si sistem de management integrat al deseurilor pentru toate localitatile situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
  • Crearea unor mecanisme care sa sustina dezvoltarea durabila a comunitatilor si cresterea standardelor de viata pentru populatia locala
  • Program multianual de finantare pentru Delta Dunarii

 

d. Managementul deseurilor si substantelor  periculoase

  • Transformarea deseurilor intr-o resursa, potrivit Foii de parcurs a UE privind utilizarea eficienta a resurselor
  • Planificare strategica la nivel zonal a gestionarii deseurilor pentru completarea/realizarea investitiilor necesare indeplinirii obiectivelor europene in domeniu.
  • Accelerarea realizarii sistemelor integrate de gestiune a deseurilor, inclusiv prin imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene;
  • Extinderea si imbunatatirea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor;
  • Cresterea cantitatii de deseuri intrate in circuitul de reciclare;
  • Imbunatatirea capacitatii institutionale in domeniul managementului chimicalelor
  • Eficientizarea cooperarii cu Agentia Europeana pentru Produse Chimice.

 

e. Evaluarea si imbunatatirea calitatii aerului; controlul poluarii industriale

  • Imbunatatirea si extinderea sistemului national de monitorizare a calitatii aerului;
  • Reducerea nivelului de zgomot si vibratii in zonele rezidentiale;
  • Prevenirea si controlul poluarii industriale prin:
    • asigurarea  investitiilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor stabilite in Tratatul de Aderare a Romaniei la UE
    • adoptarea de catre industrie a celor mai bune tehnici disponibile in temeiul Directivei privind emisiile industriale
    • Intensificarea controlului aplicarii legislatiei in domeniu 

Imbunatatirea sistemului de prognoza, avertizare si informarea populatiei precum si capacitaea de raspuns in caz de accidente: radiologic, chimic, inclusiv in context transfrontier.

 

f. Protectia solului si a subsolului 

  • Aprobarea Strategiei nationale pentru gestionarea durabila a siturilor contaminate
  • Reducerea suprafetelor siturilor contaminate, reducerea efectelor de hazard geologic natural si antropic
  • Garantarea faptului ca deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate la toate nivelurile, tin seama in mod corespunzator si de impactul asupra mediului, nu numai de cel social si economic

 

Integrarea politicii de mediu in celelalte politici sectoriale si aplicarea principiilor dezvoltarii durabile

  • Efectuarea de evaluari ex-ante sistematice ale impactului social, economic si de mediu al tuturor initiativelor politice la nivel national,  pentru a se asigura coerenta si eficacitatea acestora
  • Monitorizarea aplicarii Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila, pe baza unor indicatori cuantificabili
  • Cresterea rolului Comitetului interministerial de integrare a politicii de mediu in celelalte politici sectoriale
  • Crearea unor mecanisme eficiente pentru imbunatatirea cooperarii intre autoritati in scopul unei mai bune reglementari in domeniul protectiei mediului

 

Modernizarea si intarirea capacitatii administrative in domeniul mediului

  • Dezvoltarea capacitatii institutionale in domeniul protectiei mediului si asigurarea unei instruiri sistematice a personalului
  • Intarirea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene in cadrul POS Mediu
  • Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerintele de mediu in desfasurarea oricaror activitati cu impact de mediu

 

Imbunatatirea gradului de educare si constientizare, informare, consultare si participare a tuturor cetatenilor in luarea deciziilor privind mediul

  • Constientizarea cetatenilor cu privire la protectia mediului
  • Promovarea educatiei ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educatiei pentru stabilirea de curricule specifice
  • Sprijinirea organizatiilor neguvernamentale in  procesul de constientizare a cetatenilor cu privire la protectia mediului                
  • Asigurarea unei mai mari transparente a procesului de luare a deciziei
  • Dinamizarea comunicarii cu societatea civila

 

Imbunatatirea calitatii vietii in cadrul comunitatilor

  • Dezvoltarea durabila a oraselor
    • Cresterea suprafetei spatiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor
    • Dezvoltarea in jurul marilor zone urbane a unor spatii verzi complexe, formate din spatii impadurite si luciu de apa
    • Finalizarea relocarii in periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot si pulberi
    • Conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apa-canal si statii de epurare si cresterea calitatii serviciilor aferente
    • Cresterea ponderii transportului in comun, a interconectarii sale si facilitarea mijloacelor de transport "verzi"
    • Planificarea amenajarii urbane si elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice
    • Intarirea controalelor si sanctiunilor pentru respectarea curateniei urbane.

 

Alimentatie sanatoasa

  • Sustinerea unei agriculturi ecologice si a produselor agricole ecologice ca optiune strategica de dezvoltare pentru Romania
  • Unificarea si clarificarea cadrului legal national privind organismele modificate genetic.

 

Achizitii publice verzi

  • Promovarea achizitiilor publice verzi si introducerea criteriilor de mediu si sociale care sa permita imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor oferite cetatenilor.
  • Incurajarea achizitiilor publice verzi prin elaborarea si aprobarea unui Plan de Actiune pentru Achizitiile Publice Verzi care sa urmareasca:
    • promovarea modelelor de productie si consum durabile;
    • incurajarea dezvoltarii si aplicarii tehnologiilor curate si prietenoase cu mediul;
    • stabilirea de criterii privind achizitiile de produse si servicii verzi.
    • Informarea si constientizarea autoritatilor publice cu privire la importanta promovarii achizitiilor de produse si servicii verzi.

 

 

 

 

 

 


 

MUNCA

 

 

Se are in vedere asigurarea unui cadru legislativ flexibil pentru cresterea ratei de ocupare a fortei de munca, promovarea principiului flexicuritatii, dar si cresterea calificarii si prin aceasta, a productivitatii muncii, in paralel cu degajarea presiunii asupra angajatorului prin reducerea barierelor administrative si diminuarea contributiilor sociale.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

 

Ocuparea fortei de munca

  • Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca, cu focalizare pe urmatoarele grupuri tinta: tineri cu varste intre 15 si 25 de ani; lucratori cu varsta intre 50 si 64 de ani; femei; lucratori necalificati; persoane cu handicap; persoane cu responsabilitati familiale complexe; minoritati etnice, inclusiv minoritatea roma.
  • Stimularea investitiilor care au ca destinatie imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor, cu accent pentru locurile de munca verzi;
  • Cresterea calificarii si implicit, a productivitatii muncii prin promovarea programelor de formare profesionala a salariatilor, adaptate la oportunitatile de dezvoltare economica;
  • Sustinerea celui de al treilea sector, economia sociala si a intreprinderilor sociale, avand drept scop cresterea coeziunii si  insertiei sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile prin infiintarea, in interes local, de noi locuri de munca si/sau servicii sociale.
  • Introducerea procedurii de somaj partial care sa permita, pe o perioada limitata, cumularea veniturilor din munca in regim part-time cu o parte din indemnizatia de somaj.
  • Introducerea cazierului social in raport cu accesul la achizitiile/ contractele publice prin interdictia de a participa la orice forma de atribuire de contracte de achizitii sau lucrari publice a acelor agenti economici care au utilizat forme de munca la negru, exploatare in munca sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la inaltime sau in conditii meteorologice adverse, in ultimii 2 ani.
  • Reducerea fenomenului muncii la negru si intarirea disciplinei fiscale concomitent cu reducerea barierelor si costurilor administrative pentru angajator, cu pana la 18%, prin crearea cardului de asigurat in sistemul asigurarilor sociale - elementul de baza al sistemului integrat unic de asigurari sociale (ghiseu unic electronic), care va creste transparenta informatiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa informatiile privind asigurarile sociale proprii dar si a controlului din birou;
  • Limitarea fenomenului de "migratie a creierelor";
  • Promovarea unei legislatii in favoarea tinerilor prin care sa fie asigurate tranzitul coerent de la sistemul educational catre piata fortei de munca precum si echilibrul intre viata profesionala si cea personala prin cresterea accesului la servicii sociale pentru ingrijirea copiilor si a persoanelor in situatie de dependenta;
  • Stimularea si extinderea masurilor de incurajare a angajarii tinerilor pe piata muncii, in special a celor proveniti din centrele de plasament si a persoanelor cu handicap;
  • Stimularea dezvoltarii unei retele de specialisti pentru consiliere si informare privind locurile de munca pentru persoanele cu handicap.
  • Promovarea de programe integrate pentru incluziunea sociala a romilor, pornind de la cresterea ratei de ocuparea a acestora si consolidarea relatiei dintre autoritatile guvernamentale cu organizatiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoile acestora.

 

Salarizare

  • Sustinem egalitatea de sanse, inclusiv privind eliminarea diferentelor salariale intre femei si barbati pe piata muncii.
  • Cresterea progresiva a salariului minim pe economie pana in anul 2016 pana la 1.200 lei.
  • Reducem treptat, in urmatorii 4 ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, pana in 2016.

 

Pensii

  • Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupationale (Pilonul IV) bazat pe contributia  asiguratului si a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, eliminandu-se astfel nedreptatile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor si totodata se creeaza posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzura.
  • Cresterea responsabilitatii pentru veniturile de batranete a persoanelor care lucreaza in activitati ocazionale si sezoniere, in special in agricultura, prin crearea unui sistem de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, avand in vedere specificul acestor activitati.
  • Pornind de la convingerea ca sustenabilitatea unui sistem de pensii tine de aplicarea principiului contributivitatii, prin acumulare, si al responsabilitatii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat de conturi individuale de economisire care sa preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de inlocuire si totodata din venitul total al asigurarilor sociale ale asiguratului. In acest sens, vom sustine schimbarea principiilor care guverneaza sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitatii si al responsabilitatii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publica (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranzitie catre noul sistem a masurilor de atenuare a costurilor reformei, fara afectarea veniturilor beneficiarilor in plata sau cu perioada de acumulare mica.
  • Degrevarea bugetului asigurarilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate din alte surse de finantare - ex. plata de la bugetul de stat a indemnizatiei de insotitor, acordata invalizilor de gradul I.

 

Asistenta sociala

  • Reforma sistemului de asistenta sociala prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv in unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistenta acordata individului pe construirea masurilor de protectie sociala in jurul protectiei familiei, prin cresterea gradului de securitate sociala dar si al responsabilitatii individuale printr-o politica sociala centrata pe copil si familie, care sa incurajeze o imbatranire demna si bazata pe un sistem integrat de servicii si prestatii sociale pentru grupurile vulnerabile;
  • Imbunatatirea calitatii vietii prin cresterea calitatii serviciilor oferite familiei, cum ar fi dezvoltarea serviciilor educationale si de supraveghere din invatamantul prescolar sau de ingrijire prin programe after-school, servicii pentru persoane cu handicap, servicii pentru varstnici si pentru persoane aflate in stare de dependenta fata de terti din motive medicale, simultan cu stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor servicii folosite de proprii salariati;
  • Reducerea saraciei pentru 580.000 persoane pana in anul 2020.
  • Combaterea saraciei si promovarea incluziunii si protectiei sociale prin asigurarea unui sistem de asistenta sociala bazat pe un mecanism institutional de identificare, evaluare si interventie pentru toate cazurile de risc social.
  • Dezvoltarea serviciilor sociale in paralel cu reducerea volumului  prestatiilor financiare directe, acordate beneficiarilor, precum si dezvoltarea sistemului de utilizare a tichetelor sociale.
  • Stimularea investitiilor publice si private intr-un sistem integrat de asistenta sociala performant, pentru protectia persoanelor in varsta, cu handicap, fara locuinta si fara venituri si a altor persoane aflate in situatii de risc social si care au nevoie permanent sau temporar de protectie.
  • Protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie.
  • Dezvoltarea serviciilor sociale pentru ingrijirea copiilor si a persoanelor dependente de familie si sprijinirea recunoasterii muncii la domiciliu a ingrijitorilor.

 

Protectia familiei si copilului

  • Promovarea unor mecanisme de sprijin a parintilor si de asigurare a unui echilibru intre viata de familie si cea profesionala, prin standardizarea calitatii in domeniul ingrijirii pe timp de zi a copiilor, in sistem integrat de ingrijire si educare, in crese, servicii de zi si bone acreditate si calificate si a sistemului de monitorizare pentru asigurarea calitatii acestor servicii.
  • Asigurarea accesului la o buna ingrijire si educatie prescolara prin consolidarea si dezvoltarea retelei de crese, gradinite si a programelor de tip "after-school" precum si crearea de deductibilitati pentru angajatorii care amenajeaza crese sau gradinite inclusiv in sediile proprii pentru copiii angajatilor;
  • Actualizarea strategiei pentru persoanele varstnice pornind de la nevoile multiple ale persoanei varsnice si a principiului acordarii prioritatii preventiei si a sustinerii serviciilor la domiciliu.
  • Realizarea unui cadru legal si institutional special privind dependenta si adictiile, cu servicii specializate pentru dependenta functionala datorata varstei, handicapului, adictiilor si pentru bolnavii in stare terminala.
  • In vederea asigurarii unei corecte utilizari a fondurilor exclusiv in scopul pentru care au fost colectate, va fi realizata o noua arhitectura a sistemului de protectie sociala, prin directionarea clara a fondurilor provenite din contributii si taxe speciale;
  • Cresterea capacitatii de detectare a riscurilor de eroare, frauda, coruptie asupra bugetului alocat prestatiilor sociale prin marirea sanctiunilor, intarirea cadrului legal al inspectorului social, cresterea interoperativitatii pentru controlul incrucisat din birou, avand costuri administrative reduse;
  • Elaborarea legislatiei secundare privind violenta in familie si realizarea in fiecare judet a unui serviciu de tip rezidential pentru victimele violentei in familie.
  • Includerea principiilor coeziunii sociale si a egalitatii de gen in toate politicile publice si intarirea capacitatii de monitorizare a aplicarii acestora.

 

DIALOG SOCIAL

 

 

  • Restabilirea rolului institutiei dialogului social de componenta fundamentala a statului de drept si a democratiei.
  • Restabilirea legaturilor cu componentele societatii pentru a reconsolida legaturile de incredere dintre guvernanti si guvernati.
  • Reluarea la nivel institutional al dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri) in actul decizional. Reluarea discutiilor privind aducerea de imbunatatiri legislative pe urmatoarele domenii: sindicate, contracte colective de munca, conflicte de munca, patronate, functionari publici, inspectia muncii, codul muncii, societati comerciale s.a.m.d.

 

 


 

SANATATE

 

 

Sistemul nostru de ingrijire a sanatatii, cu institutiile sale si profesionistii din sanatate, aseaza pacientul in centrul preocuparilor sale. Conceptul social pe care se fundamenteaza sistemul sanatate este bazat pe principiile de acces universal la asistenta medicala de calitate si, prin urmare, presupune aplicarea principiului solidaritatii in finantare.

 

Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea si sistematizarea directiilor optime de actiune pentru implementarea masurilor de reforma in cadrul unui proces legislativ amplu, care sa permita satisfacerea asteptarilor populatiei dar si al mediului politic.

 

Trebuie redata cetatenilor increderea in sistemul de sanatate, prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, precum si redarea demnitatii personalului medical.

 

Obiectiv general

Un sistem de sanatate care sprijina si ofera posibilitatea cetatenilor sa atinga o stare cat mai buna de sanatate si care contribuie la cresterea calitatii vietii acestora.

 

Obiective specifice

 

Intarirea rolului sistemului de sanatate

  • Elaborarea in cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare si modernizare a sistemului de sanatate romanesc pe termen scurt, mediu si lung;
  • Promovarea politicilor de sanatate ca politici intersectoriale prin implicarea altor sectoare in cresterea starii de sanatate a populatiei si  implementarea conceptului "sanatatea in toate politicile publice";
  • Promovarea politicilor de sanatate bazate pe dovezi si implicit reasezarea ponderii compenentelor sistemului de sanatate (servicii de sanatate publica, servicii de sanatate comunitare, servicii preventive, asistenta medicala ambulatorie);
  • Dezvoltarea politicilor de sanatate in parteneriat cu organizatiile de pacienti/ populatia, organizatiile profesionale;
  • Revizuirea sistemului de finantare si implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice;
  • Continuarea si imbunatatirea accesului populatiei la servicii medicale de urgenta prin consolidarea sistemului integrat.

 

Managementul sistemului de sanatate

  • Reorganizarea sistemului de asigurari de sanatate prin modificarea si revizuirea legislatiei;
  • Crearea cadrului institutional pentru imbunatatirea continua a calitatii serviciilor pentru sanatate;
  • Diversificarea competentelor, atributiilor si responsabilitatilor medicilor de familie, vizand cresterea rolului asistentei medicale primare in imbunatatirea continua a perfomantei sistemului de sanatate;
  • Finantarea unor politici publice in domeniul sanatatii printr-o mai buna gestionare a fondurilor europene;
  • Elaborarea, finantarea si implementarea programelor de screening pentru depistarea precoce si tratarea bolilor netransmisibile, cu impact major asupra indicatorilor starii de sanatate, cu prioritate pentru bolile oncolgice, cardiovasculare si cerebrovasculare;
  • Depolitizarea managementului sistemului de sanatate prin asigurarea dezvoltarii carierei profesionale, pe baza unui cadru instiutional si legislativ, fundamentat pe criterii de prformanta;
  • Dezvoltarea structurii de integritate la nivelul ministerului sanatatii si a structurilor deconcentrate care sa asigure respectarea principiului transparentei decizionale la toate nivelurile de functionare a sistemului de sanatatate;
  • Redefinirea sistemului informational pentru a exclude redundantele si a asigura validitatea si calitatea datelor;
  • Dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat in Sistemul de Sanatate Publica, (SIISSP) ca suport pentru sistemul informational, care sa permita interoperabilitatea aplicatiilor informatice existente si viitoare pe baza unei arhitecturi integratoare, care sa permita utilizarea eficienta a informatiilor in elaborarea politicilor de sanatate si managementul sistemului.

 

Organizarea serviciilor de sanatate

  • Cresterea accesului populatiei la servicii de sanatate de baza;
  • Coordonarea/integrarea serviciilor de sanatate inclusiv prin identificarea si dezvoltarea rolurilor altor institutii cu  impact potential asupra starii de sanatate (autoritati publice locale, unitati de invatamant, asistenta sociala, etc)
  • Coordonarea ingrijirilor de sanatate prin asigurarea unor trasee optime pentru pacienti, pe categorii de afectiuni;
  • Dezvoltarea de centre de sanatate ambulatorii multifunctionale (specialitati medicale; specialitati paraclinice/servicii de imagistica/laborator/explorari functionale)
  • Implementarea si monitorizarea de instrumente care sa asigure calitatea serviciilor de sanatate/siguranta pacientilor;
  • Management profesionist al programelor nationale de sanatate
  • Asigurarea unui sistem informational performant pe plan orizontal si vertical care sa integreze toate componentele sistemului sanitar.

 

Finantarea sistemului de sanatate

In acest sens se vor promova masuri referitoare la:

  • Separarea finantarii serviciilor de sanatate in:
  • pachet de servicii de sanatate de baza, pentru toti cetatenii - asigurati si neasigurati - pachet care va cuprinde domeniile: urgenta, preventie, programe nationale de sanatate;
  • pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetatenii asigurati in regim privat, asigurari deductibile intr-o limita stabilita de Guvern;
  • Reglementarea participarii companiilor productoare de tehnologii medicale la finantarea partiala a cresterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii.

 

Resursa umana

Pregatirea si atragerea de personal medical prin:

  • Revizuirea sistemului de salarizare in directia flexibilizarii si stimularii performantei si competitivitatii prin excluderea profesiei medicale si de asistent medical, inclusiv moase din categoria personalului bugetar;
  • Asigurarea formarii unui numar adecvat de categorii de personal cu preponderenta pentru specialitatile deficitare;
  • Reformarea rezidentiatului in ceea ce priveste admiterea, pregatirea si obtinerea calificarilor de specialist;
  • Asigurarea de conditii suplimentare/motivante,  in vederea instalarii de cabinete medicale in zonele defavorizate.

 

Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane:

  • Rezidentiatul pe post sustinut prin facilitati din partea comunitatilor locale
  • Subventionarea chiriilor pentru medicii rezidenti si tinerilor specialisti de la comunitatile locale
  • Acordarea unor facilitati la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie si ale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifuntionale, inclusiv diminuarea redeventelor la un nivel acceptabil si coplata la utilitati etc.

 

Infrastructura

Obiectiv fundamental: asigurarea de resurse financiare suplimentare din fonduri europene si prin PPP, mai ales aferente cadrului financiar multianual 2014 - 2020.

 

Obiective specifice

  • Reactualizarea documentatiei si demararea constructiei a celor 8 spitale regionale de urgenta, spitale de cel mai complex si inal nivel calitativ;
  • Dezvoltarea spitalelor judetene de urgenta de interes strategic si cresterea competentei acestora;
  • Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel national (asigurarea de echipaje SMURD la nivel rural pentru cresterea operativitatii si prin participarea autoritatilor locale);
  • Mentinerea capacitatii de interventie prin dotarea serviciilor de ambulanta si SMURD utilizand programe multianuale de dotare;
  • Reconditionarea si dotarea ambulatoriilor de specialitate din spitale prin programul POR, prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondiala sau prin finantare de la Ministerul Sanatatii;
  • Sprijinirea investitiilor private in constructia si dotarea de spitale noi, prin garantarea creditelor de catre statul roman si subventionarea partiala a dobanzilor;
  • Dezvoltarea si implementarea serviciilor e-health la nivel national;
  • Reabilitarea si dezvoltarea platformelor de investigatii radiologice, terapie intensiva, radioterapie, precum si a blocurilor operatorii si a laboratoarelor de cardiologie interventionala, neuro-radiologia interventionala, gastroienterologia interventionala si altele similare la nivelul spitalelor strategice;
  • Infiintarea unor centre pentru arsi in cel putin 3 regiuni pe langa cele din Bucuresti;
  • Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovasculara padriatica si neonatala.

 

Tehnologii medicale

  • Dezvoltarea si implementarea politicii de evaluare a tehnologiilor medicale;
  • Dezvoltarea de politici specifice pentru domeniile de baza ale tehnologiilor medicale (medicamente, dispozitive medicale, echipamente de inalta performanta, etc.);
  • Compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse;
  • Infiintarea Companiei Farmaceutice Nationale pentru crearea diversitatii necesare asigurarii pietei cu medicamente;
  • Dezvoltarea Unifarm, companie de import si distributie pentru asigurarea continuitatii aprovizionarii si desfacerii de medicamente pentru populatie;
  • Repornirea si dezvoltarea activitatii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independentei in domeniul vaccinurilor si promovarea unor produse la export, institutul avand rol strategic national si regional;
  • Dotarea cu echipamente performante a unor domenii de asistenta medicala (ex. oncologie/radioterapie)
  • Dotarea cu echipamente performante a unor domenii precum oncologie, radioterapie etc.

 

Orientarile si directiile de actiune se vor detalia prin legislatie si acte normative secundare cu referire la:

  • Asistenta medicala primara
  • Asistenta medicala de specialitate din ambulator
  • Asistenta medicala spitaliceasca
  • Asistenta medicala de urgenta
  • Asistenta medicala de reabilitare si recuperare
  • Asistenta medicala a persoanelor varstnice
  • Ingrijirea la domiciliu si ingrijirea paliativa
  • Asigurarea tratamentului cu medicamente in ambulator
  • Asigurarea calitatii serviciilor de sanatate
  • Politici de resurse umane
  • Asigurarile de sanatate
  • Preventia in sanatate
  • Auditul sistemului de sanatate si a componentelor acestuia

 

TINERET SI SPORT

 

 

Cand vorbim despre tineri vorbim despre viitorul acestei tari. Cand vorbim despre sanse pe care statul le acorda tinerilor aflati  la inceput de drum, vorbim despre sanse pe care statul le da viitoarei societati, si cand vorbim despre speranta de viata crescuta si calitate a vietii nu putem sa omitem importanta sportului. Eu cred intr-o constructie puternica, intr-un viitor mai bun pentru tineri si pentru Romania. Programul de guvernare pentru tineret si sport trebuie sa urmareasca integrarea tinerilor pe piata muncii, printr-un program de asistenta speciala a acestora, de catre institutiile guvernamentale de profil, de la absolvire si pana la incadrarea in munca; asigurarea conditiilor pentru formarea continua, pentru mentinerea nivelului de cunostinte si competente la un nivel competitiv pe piata muncii; asigurarea conditiilor pentru o viata intelectuala, culturala si sportiva corespunzatoare, prin dezvoltarea si modernizarea retelei institutiilor culturale, artistice si sportive din mediul urban si rural; asigurarea conditiilor de trai decente, prin acces la o locuinta in sistem ANL, in cazul in care tanarul nu detine in familie alte proprietati; introducerea de facilitati fiscale pentru tineri care isi intemeiaza o familie.

 

PRINCIPII

Politicile in domeniul tineretului au la baza urmatoarele principii generale:

  • elaborarea si promovarea unor strategii globale si integrate si fundamentarea acestora in baza rezultatelor cercetarilor sociale actuale;
  • asigurarea participarii tinerilor la deciziile care ii vizeaza, inclusiv la elaborarea, promovarea si realizarea politicilor in domeniul tineretului, in special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret si pentru tineret;
  • sporirea gradului de participare a tinerilor la viata publica si incurajarea acestora in vederea asumarii responsabilitatilor individuale sau de grup;
  • sprijinirea si indrumarea tinerilor in vederea participarii active a acestora la viata economica, educationala si culturala a tarii;
  • stimularea cooperarii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale cu structurile neguvernamentale de tineret si pentru tineret, prin infiintarea de consilii consultative constituite din organizatiile neguvernamentale de si pentru tineret de pe langa fiecare autoritate sau institutie publica centrala ori locala care gestioneaza fonduri destinate tineretului;
  • garantarea dreptului la educatie, instruire si specializare profesionala;
  • stimularea accesului tinerilor la informatie si tehnologii informationale;
  • stimularea mobilitatii in randul tinerilor;
  • stimularea voluntariatului in randul tinerilor;
  • promovarea dialogului intercultural si combaterea rasismului, xenofobiei si intolerantei in randul tinerilor.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

Tineret

 

Educatie

  • Program national de tabere tematice pentru elevi
  • Stimularea tinerilor din mediul rural sa mearga la scoala
  • Bursele sociale "trebuie" sa acopere cheltuielile de masa, rechizite si cazare necesare tinarului pentru o luna de studiu.
  • Burse de merit pentru elevi realizate in parteneriat cu autoritatile locale.
  • Burse de merit pentru studenti
  • Crearea unui sistem real de intership in administratia publica centrala si locala pentru studentii cu rezultate deosebite si oferirea unui numar de locuri anual in sistemul public absolventilor cu rezultatele cele mai bune.
  • Construirea de programe educationale de tipul a doua sansa pentru cei care au abandonat scoala inainte de finalizarea studiilor;

 

Integrarea pe piata de munca

  • Crearea de locuri de munca, acordarea de facilitati fiscale angajatorilor
  • Programe de integrare in societate a copiilor care au crescut in caminele de copii, scoli de corectie sau sunt expusi unor riscuri de tipul substantelor care asigura dependenta grava (alcool, droguri etc.);
  • Programe de sprijinire a tinerilor care provin din anumite zone defavorizate;
  • Acordarea de facilitati fiscale pentru tinerii romani din strainatate care activeaza in anumite domenii de interes (ex.: informatica, cercetare, inovare, transfer tehnologic etc.) si care decid sa profeseze in tara;

 

Locuinte pentru tineri

  • Conform statisticilor, familiile tinere nu au posibilitatea de a-si procura propria casa. Acesta este si unul dintre principalele motive pentru care tinerii ne pleaca din tara.
  • Pretul de achizitie al locuintelor pentru tineri va fi mult diminuat. Prin implicarea autoritatilor locale (primarie, consiliul judetean) si a guvernului se va ajunge  la diminuarea substantiala a pretului locuintelor.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

SPORT

In ceea ce priveste sportul, politicile guvernamentale vor incuraja dezvoltarea sportului de inalta performanta, un excelent mijloc de a promova Romania, de a intensifica sentimentul de mandrie nationala, dar si a sportului de performanta si a celui de masa. 

 

  • Intarirea statutului orelor de educatie fizica in scoli prin imbunatatirea continutului si a modalitatilor de predare, a controlului acestora si a modernizarii activitatii cluburilor sportive scolare si a liceelor cu program de educatie fizica;
  • Implicarea Romaniei in organizarea unor competitii sportive nationale si i nternationale de anvergura, asa cum este cazul Festivalului Olimpic al Tineretului European, care urmeaza sa se desfasoare in Romania in 2013 cu circa 170 de tari participante, circa 9.000 de persoane etc., fiind cel mai mare proiect competitional sportiv din tara noastra din ultimele decenii;
  • Intensificarea masurilor de supraveghere si control a activitatii sportive a tuturor structurilor sportive;
  • Modernizarea bazelor sportive nationale apartinand ANS si COSR pentru imbunatatirea conditiilor de pregatire a loturilor nationale si olimpice;
    • Reorganizarea, impreuna cu Ministerul Sanatatii,  a Institutului de Medicina Sportiva, a Institutului National de Cercetare pentru Sport si a scolii de antrenori dupa modele occidentale si infiintarea unui Centru National de Refacere si Recuperare Sportiva.
    • Organizarea de campionate scolare si universitare in cel putin 10 ramuri de sport.

 

 

 

 


 

TRANSPORTURI

 

 

In ultimii 20 de ani Romania si-a proiectat politicile publice in domeniul transporturilor atat in contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar si cu propriile interese pe termen lung. Una dintre problemele majore ale Romaniei, cu impact negativ semnificativ asupra starii economice si sociale a tarii este absenta unei retele satisfacatoare de transport rutier rapid (autostrazi si drumuri expres). Romania are in acest moment putin peste 500 de kilometri de autostrada in operare si aproximativ 250 de kilometri de autostrada in constructie. Cu toate acestea, exista foarte multe tronsoane de drum national unde se remarca valori extraordinare de trafic (de peste 11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclama existenta unor autostrazi sau drumuri expres

 

In privinta retelei de drumuri conventionale, se poate afirma ca doar 35% din totalul de drumuri nationale si 15% din drumurile judetene se afla intr-o stare buna sau foarte buna. Restul retelei inregistreaza probleme semnificative privind capacitatea portanta, planeitatea si / sau starea lucrarilor de arta. In plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate in ultimii 20 de ani au suferit degradari importante din cauza lipsei intretinerii.

 

In ceea ce priveste transportul pe calea ferata, sistemul feroviar din Romania a cunoscut in ultimele decenii o degradare accentuata cu implicatii periculoase in siguranta si securitatea traficului sustinuta de o subfinantare cronica ceea ce a condus la efecte nocive si greu de inlaturat. Romania evolueaza inca in contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de tara noastra in care aceasta creste, fiind absolut necesara punerea in acord cu tendintele si obiectivele stabilite la nivelul UE

 

In transportul aerian Romania, desi numarul de aterizari si decolari este ridicat, valoric se inregistreaza venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt straini. 

 

Transportul maritim pe scurta distanta si transportul fluvial pot contribui la descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste doua moduri de transport  au ramas inca exploatate sub posibilitati, atat din cauze transfrontaliere, cat si din cauza starii infrastructurii portuare.

 

De asemenea, Romania nu are un operator de transport intermodal de anvergura internationala, ceea ce semnifica, din nou, intarzierea asezarii tarii noastre in tendintele transportului european.

 

Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea infrastructurii si serviciilor capabile sa fie suportul activitatii economice si sociale, pentru imbunatatirea calitatii vietii.

Pentru atingerea acestui obiectiv general si a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi sustinute masuri generale si actiuni obligatorii precum punctele intermodale nationale, modernizarea infrastructurii de transport rutier si feroviar, modernizarea aeroporturilor nationale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim si fluvial.

Pentru finantarea lucrarilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri extrabugetare.

 

INFRASTRUCTURA RUTIERA

 

Obiectiv general

Strategia privind infrastructura rutiera din Romania are in vedere preluarea eficienta a traficului, dezvoltarea regionala echilibrata, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare si intretinere a tuturor drumurilor nationale.

 

Obiectiv specific

Considerand constructia unei retele eficiente de autostrazi si drumuri expres ca fiind cea mai importanta prioritate in domeniul transporturilor pe termen scurt si mediu.

 

Masuri

  • Plecand de la o prioritizare clara in constructia de autostrazi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale Romaniei, astfel:
  • Finalizarea Autostrazii Nadlac - Arad - Bucuresti pentru a lega Romania de Europa   (Coridorul IV)
  • Finalizarea Autostrazii Transilvania
  • Realizarea Autostrazii Bucuresti - Ploiesti - Brasov prin finalizarea tronsonului Brasov - Predeal - Comarnic
  • Demararea lucrarilor la Autostrada vest - est Targu Mures - Iasi - Ungheni;
  • Realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada Bucuresti - Ploiesti - Focsani - Bacau - Pascani.
  • Demararea proiectului Autostrazii de Sud  Bucuresti - Alexandria - Craiova - Drobeta-Tr.Severin - Timisoara.
  • Finalizarea centurii Bucuresti la profil de autostrada (nord si sud)          
  • In stransa concordanta cu strategia constructiei de autostrazi, vor fi realizate coridoare de legatura cu acestea prin intermediul drumurilor europene si drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, in concordanta cu definirea polilor de dezvoltare si aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene si drumurile expres vor reprezenta o alternativa, pe distante medii, la utilizarea autostrazilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plati taxele de autostrada. Aceste drumuri vor face legatura intre axele stradale si vor avea o geometrie care sa permita transformarea lor ulterioara in autostrazi, implicand costuri cat mai mici.
  • Soselele de centura pentru orasele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv in profil rutier rapid. Astfel, programul de constructie a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de ocolire.
  • De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor;
  • Pentru a reduce semnificativ durata si costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum si pentru a minimiza impactul asupra mediului inconjurator, va fi utilizata pe scara larga tehnologia de reciclare in situ a drumurilor.
  • Prin Programul National de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD) guvernul va urmari aducerea pana in 2016 in stare buna sau foarte buna a 75% din reteaua de drumuri nationale si a 55% din reteaua de drumuri judetene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ in modernizarea drumurilor judetene, acestea fiind preluate in administrarea sa pe perioada modernizarii sau reabilitarii.
  • Pentru a preveni degradarea soselelor nationale reabilitate in anii ’90 in cadrul Etapelor I - III de reabilitare a drumurilor nationale, in perioada 2013 - 2014 vor fi efectuate lucrari de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.
  • In privinta balastierelor si a carierelor de piatra pentru materii prime pentru a limita importul materialele de constructii si incurajarea exploatarii, in mod rational, resurselor materiale, vor fi promovate programe nationale de exploatare a resurselor nationale de catre firmele romanesti.
  • Resursa financiara pentru autostrazi trebuie sa fie bazata pe atragerea finantarii private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe langa implicarea pe scara larga a capitalului privat in constructia de autostrazi, pentru proiectele deja in executie sau in curs, finantarea de la bugetul de stat va fi asigurata prioritar si constant.
  • Asigurarea finantarii va fi garantata prin lege, care sa prevada alocarea financiara multianuala pentru investitiile in infrastructura.
  • Strategia de taxare a retelei de autostrazi va fi una unitara, conceputa in asa fel incat costul de utilizare a acesteia sa fie optim. Taxarea autostrazilor va fi realizata in sistem electronic (mai ieftin de implementat si de operat, si mai practic pentru utilizatori).
  • Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, principalele criterii fiind separarea completa a activitatii de management de proiect de activitatea de intretinere si administrare a drumurilor, precum si organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid si eficient problemele aparute in decursul executiei.
  • Reducerea numarului de accidente in traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a "punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, imbunatatirea si marirea capacitatii de control in trafic si introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului.

 

INFRASTRUCTURA FEROVIARA

 

Obiectiv general

Realizarea unui sistem feroviar modern si durabil in scopul cresterii vitezei de transport si asigurarii unor servicii de calitate, in conditii de maxima siguranta

 

Masuri

  • Implementarea restructurarii companiei in vederea redresarii economico-financiare in conformitate cu  Acordul cu Fondul Monetar International.
  • Negocierea cu Uniunea Europeana a unui nou coridor european in cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta - Odessa), in contextul unei abordari strategice integrate a politicilor in domeniul transporturilor si dezvoltarii regionale, coridor care sa asigure legatura intre statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii prime si mari consumatoare de produse finite) si centrul si vestul Europei
  • Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferata desfasurata, 60% sa fie adusa la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile ramase urmand a fi inchiriate sau concesionate (in baza unor contracte ferme care sa stabileasca parametrii tehnici care trebuie asigurati de partenerul privat), trecute in conservare (prin mentinerea terasamentului) sau chiar dezafectate;
  • Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor solutii alternative de exploatare a acestor active, in beneficiul cailor ferate;
  • Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (taxa de utilizare a infrastructurii) in functie de criterii europene, printr-o politica a preturilor bazata pe o strategie pe termen lung referitoare la dimensionarea retelei, calitate si utilizarea previzionata
  • Atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriate public - privat dar si DE parteneriate public - public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au experienta, in vederea realizarii unor proiecte precum:
  • Construirea liniei de mare viteza pe sectiunea Curtici- Bucuresti-Constanta;
  • Dezvoltarea unei retele comerciale prin asociere in vederea construirii de cladiri comerciale pe terenurile CFR.
  • Modernizarea Garii de Nord din Bucuresti si a Garii de Nord din Timisoara.
  • Construirea de linii noi de cale ferata si dublarea celor existente: construirea liniei noi de cale ferata Valcele - Ramnicu Valcea, construirea  infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea si electrificarea firului II pe sectiunea Marasesti - Tecuci - Barlad - Iasi.
  • Modernizarea a 30 de statii de cale ferata dintre care 16 statii CF se afla in executie.
  • Modernizare instalatiilor pentru cresterea sigurantei circulatie - proiectul pilot de implementare a Sistemului Feroviar European  de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2)
  • Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata astfel incat viteza comerciala pe calea ferata sa creasca cu 30%;
  • Implementarea unui program de modernizare si informatizare a sistemului de dirijare, gestiune si control al traficului feroviar;

 

TRANSPORTUL FEROVIAR DE CALATORI

 

Obiectiv general

Cresterea gradului de siguranta si confort prin asigurarea unor conditii civilizate de calatorie, la standarde de calitate si servicii ale UE in vederea atragerii unui numar suplimentar de calatori pe calea ferata;

 

Masuri

  • Regandirea modului de alocare a subventiilor pentru sustinerea transportului feroviar de calatori;
  • Implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar si a unui sistem de emitere a legitimatiilor de calatorie in tren sunt masuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de calatori eficient intr-un sistem competitiv;
  • Optimizarea rutelor de calatori prin analiza cererii potentiale pe fiecare ruta si abordarea diferentiata a acestora in functie de caracteristicile specifice.
  • Atragerea de investitii pentru innoirea si modernizarea parcului de material rulant din dotarea CFR Calatori.
  • Optimizarea interfetelor online, inclusiv diversificarea platformelor online de vanzare de bilete, in vederea cresterii veniturilor.
  • Implementarea unor programe de investitii pentru respectarea normelor comunitare in sensul reducerii poluarii fonice si chimice, a ecologizarii spatiilor de productie/mentenanta, pentru managementul centralizat al deseurilor.
  • Reorganizarea pe centre de costuri si profit, precum si adaptarea resursei umane la noile cerinte ale pietei europene.

 

TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFA

 

Obiectiv general

Dezvoltarea transportului de marfuri pe CFR prin masuri de stimulare,  eficientizare si imbunatatire a conditiilor de exploatare a serviciilor.

 

Obiectiv specific

Relansarea activitatii societatii feroviare romanesti de marfa prin management profesionist, orientat pe obtinerea de profit si valorificarea la maximum a potentialului acestei companii si, abia dupa atingerea unui anumit nivel de crestere economica, vinderea unui pachet minoritar de actiuni.

 

Masuri

  • Reinnoirea si modernizarea materialului rulant existent prin dotarea cu locomotive performante, cu productie asimilata in Romania; modernizarea si dotarea cu vagoane pentru marfuri generale si vagoane specializate.
  • Gestionarea eficienta a resurselor umane;
  • Optimizarea punctelor de triaj si reducerea parcursurilor neproductive
  • Dezvoltarea retelei de transport RO-LA si transport intermodal;
  • Masuri pentru atragerea transportului greu si agabaritic si a transportului de marfuri periculoase;

 

TRANSPORTUL CU METROUL

  • Functionarea Autoritatii Metropolitane de Transport Bucuresti avind ca scop integrarea transportului public urban de suprafata si subteran sub coordonarea Primariei Generale a Bucurestiului si Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
  • Extinderea retelei de metrou cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai - Laminorului; executia tronsonului Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon; executia tronsonului Piata Victoriei - Aeroportul Baneasa - Aeroportul Henri Coanda.
  • Achizitia de material rulant trebuie sa asigure inlocuirea parcului cu durata de viata expirata (50% din parcul circulant), cresterea frecventei de circulatie, cat si dotarea noilor magistrale cu trenuri.

 

TRANSPORTUL AERIAN

 

Obiectiv general

Asigurarea unui transport aerian performant si accesibil, respectand standardele, reglementarile aplicabile si cerintele de siguranta si securitate

 

Masuri

  • atentie deosebita va fi acordata  celor  sase  aeroporturi de interes national strategic care vor functiona la nivel european si mondial pentru a putea fi transformate in hub-uri pentru Europa si tarile ex-sovietice:
  • Aeroportul International "Henri Coanda" Bucuresti
  • Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu - aeroport de oras destinat zborurilor private, utilitare
  • Aeroportul "Traian Vuia" Timisoara - legatura cu zona vestica
  • Aeroportul Iasi - asigura deschiderea in zona estica a tarii
  • Aeroportul Constanta - scop militar si turistic
  • Aeroportul Cluj - zboruri regionale si domestice
  • Dezvoltarea centrelor logistice,
  • Pregatirea unor aeroporturi in vederea privatizarii acolo unde fezabilitatea permite
  • Stimularea intrarii pe piata a operatorilor din domeniu si a autonomiei aeroportuare.
  • Dezvoltarea/modernizarea retelei aeroportuare regionale si stimularea zborurilor point-to-point locale si regionale;
  • Impulsionarea mediului de afaceri regional prin cresterea traficului de pasageri business
  • Accesarea de fonduri structurale europene pentru modernizarea aeroporturilor, respectiv reducerea impactului angajarii de credite necesare pentru astfel de investitii in infrastructura
  • Eficientizarea activitatii companiei TAROM, cel mai mare operator aerian national si pregatirea acestei companii pentru privatizare.
  • Stimularea reinnoirii flotei aeriene a diversilor operatori, in vederea reducerii consumului de combustibil, incadrarii in schemele de emisii de CO si a reducerii costurilor de intretinere.
  • Sprijinirea autoritatilor locale Cluj, Sibiu, Targu Mures, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Arad, Caransebes, Craiova, Buzau, Iasi, Suceava si Tulcea pentru mentinerea si imbunatatirea standardelor de siguranta si securitate a traficului aerian
  • Continuarea proiectului de investitii al ROMATSA privind instalarea si modernizarea sistemului de aterizare fara vizibilitate (ILS).

 

TRANSPORTUL NAVAL

 

Obiectiv general

Asigurarea sigurantei traficului si eficientei ambientale a transportului naval.

 

Masuri

  • Promovarea folosirii transportului pe caile navigabile interioare;
  • Realizarea graduala a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilitatii pe Dunare in conditii de siguranta, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunare - Marea Neagra si Poarta Alba - Midia Navodari;
  • Dezvoltarea portului Constanta ca port regional strategic si includerea sa in reteaua de autostrazi maritime. Portul Constanta trebuie sa devina una din cele mai importante porti de intrare - iesire din Europa a marfurilor pentru Orientul Indepartat, folosind ruta Oceanul Indian - Marea Rosie - Canalul de Suez si coridorul Traceca. In acest sens, in portul Constanta va fi finalizat digul de nord si se vor crea noi dane, astfel incat portul sa-si mareasca capacitatea de operare cu 50%.
  • Modernizarea porturilor dunarene si dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresiva a retelei intermodale de marfuri
  • Ecologizarea, modernizarea danelor si cresterea sigurantei traficului fluvial pentru toate porturile dunarene
  • Reorganizarea institutiilor din domeniu, in conformitate cu legislatia europeana.
  • Finalizarea lucrarilor de consolidare si intretinere a malurilor, in special pe canalul Sulina si pastrarea adancimilor de navigatie pe Dunarea de Jos si bara Sulina.
  • Reluarea programului de dezvoltare a facilitatilor pentru turisti prin finalizarea conexiunilor terminalului de pasageri din Portul Constanta.
  • Modernizarea terminalului de pasageri din Portul Tulcea.
  • Modernizarea sau construirea in colaborare cu autoritatile locale a facilitatilor portuare pentru turisti in dorinta de a mari accesibilitatea porturilor fluviale pentru turistii aflati in croaziera pe Dunare.

 

TRANSPORT INTERMODAL

 

Obiectiv general

Facilitarea schimbului modal catre alte moduri de transport mai putin poluante, precum cel feroviar avand astfel un impact pozitiv atat asupra economiei, cat si asupra protectiei mediului.

 

Masuri

  • Realizarea a cinci centre intermodale principale (Bucuresti, Timisoara, Constanta, Iasi si Brasov) si a sase centre secundare (Craiova, Cluj, Targu Mures, Suceava, Giurgiu si Pitesti) prin accesarea unor proiecte cu finantare europeana.
  • Identificarea unor solutii financiare pentru asigurarea facilitatilor aferente transportului intermodal rutier si maritim de calatori si combinat de marfa, ca factori definitorii in strategia de protectie a mediului si descongestionare a soselelor.


 

TURISM, IMM SI MEDIUL DE AFACERI

 

Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale ,pe termen lung ,de orientare si dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele naturale,culturale ,geografice ,de mediu,de patrimoniu si etnografice.

Exista potential de crestere a eficientei turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, in ceea ce priveste contributia la PIB si la valoarea adaugata. Una din cauzele performantei mai scazute (productivitatea si inovarea ) a IMM-urilor a fost datorata sistemului de reglementare si legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile fata de intreprindeile mari (mai ales microintreprinderile).

 

Obiectivul general al strategiei in domeniul Turismului, IMM si Mediului de afaceri implica, pe de o parte, un efort de reconstructie, promovare si crestere a numarului de turisti si, pe de alta parte, in implementarea de politici privind sporirea competitivitatii economice si refacerea increderii investitorilor si, in general, a clasei antreprenoriale in mediul de afaceri romanesc. Aceste activitati vizeaza promovarea Romaniei ca destinatie turistica prin realizarea unei strategii turistice nationale, imbunatatiri aduse in plan legislativ, facilitati fiscale si o serie de solutii sectoriale in domeniul turistic. In ceea ce priveste IMM-urile si sprijinirea mediului de afaceri, avem in vedere o serie de facilitati fiscale pentru crearea de locuri de munca, stimularea si dezvoltarea sectorului IMM si consolidarea instrumentelor de garantare si contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

 

Strategie in turism

  • Preluarea modelului de organizare din tari cu experienta in turism, referitoare la Sistemul de Turism Local pe zone omogene din punct de vedere natural si antropic, pentru a valorifica, intr-un sistem integrat, resursele  locale  culturale, agricole, mestesugaresti etc.;
  • Consolidarea experientelor si traditiilor din turismul romanesc (turismul montan, de litoral, de tineret, circuitele culturale, turismul rural etc.) prin racordarea lor la tendintele si practicile europene si mondiale;
  • Dezvoltarea si promovarea produselor turistice cu valoare adaugata (turismul eco, de sanatate, de conferinte si congrese, cultural  etc.);
  • Introducerea standardelor de calitate in activitatea turistica, care devin principal instrument de control al statului in domeniul turismului;
  • Descentralizarea activitatii de autorizare si avizari;
  • Promovarea si valorificarea avantajului competitiv al unor produse si servicii romanesti (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.).

 

Cooperare institutionala in sprijinul promovarii turistice

  • Asezarea unor noi relatii intre Ministerul Turismului si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele scolare si studentesti organizate in extrasezon;
  • Cooperarea intre Ministerul Turismului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale privind cresterea numarului de pensionari beneficiari ai programelor de ingrijire a sanatatii in statiunile de turism balnear;
  • Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sanatatii privind recuperarea fortei de munca in statiunile de turism balnear;
  • Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia cresterii numarului de turisti care ne viziteaza tara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turisti);
  • Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii in valoare a patrimoniului cultural si istoric al Romaniei.

 

Masuri institutionale si legislative in domeniul turismului

  • Adoptarea Legii Turismului, care sa prevada: legislatia cu privire la pregatirea profesionala si invatamantul de specialitate; legislatia privind activitatea de autorizare si control; legislatia privind facilitatile fiscale pentru investitiile in turism si politica tarifara; legislatia privind parteneriatele public-private in domeniul promovarii turistice pe plan extern;
  • Extinderea sistemului pentru colectarea si analiza regulata a statisticilor si studiilor de piata;
  • Dezvoltarea unei retele de centre de informare turistica in principalele zone turistice.

 

Masuri fiscale pentru stimularea turimului romanesc

  • Scutirea de impozit pe profit pe o perioada de 3 ani pentru investitii noi in cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum si pentru parcuri tematice, de distractie si echitatie;
  • Scutirea de impozit pe profit pe o perioada de 5 ani pentru investitii in turismul balnear;
  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu conditia efectuarii de investitii pentru imbunatatirea structurii de cazare, alimentatie publica, agrement, porturi turistice si parcuri de distractie;
  • Cresterea de 10 ori a taxelor si impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate si nefolosite sau rascumpararea de catre stat a structurilor hoteliere privatizate si lasate in paragina, modernizarea si reprivatizarea lor;
  • Transformarea litoralului romanesc in Zona cu statut special, cu limita teritoriala de 10 km pe uscat si 10 km in largul marii. Acest statut se aplica si regimului fiscal pentru cazinouri si jocuri de noroc;
  • Oferirea de facilitati fiscale operatorilor din turism care obtin eticheta ecologica pentru pensiunile si capacitatile de cazare pe care le detin.

 

Turismul pe litoralul romanesc

  • Reglementarea juridica a situatiei plajelor printr-un nou act normativ. Plajele vor ramane in proprietatea Consiliilor Locale si vor fi date hotelurilor in regim de comodat;
  • Agentii economici vor fi obligati sa intretina plajele conform clasificarilor hotelurilor si prin respectarea standardelor de calitate aferente;
  • Organizarea irigarii spatiilor verzi din statiuni, a iluminatului si rezolvarea problemei cainilor vagabonzi;
  • Reglementarea poluarii fonice si amplasarea de bariere in larg pentru oprirea algelor;
  • Crearea de cat mai multe parcari pe Litoral;
  • Introducerea, in normele de clasificare a obligativitatii reabilitarii exterioare a hotelurilor;
  • Extinderea sezonului estival, precum si obligativitatea, prin metode stimulative si mai putin corective, a deschiderii tuturor unitatilor de la data de 1 Mai, pana la 30 Septembrie;
  • Reluarea proiectului Statiunii Europa.

 

Turismul la munte

  • Continuarea programului "Superschi in Carpati",  cu largirea si imbunatatirea domeniului schiabil;
  • Continuarea programului "Domeniul schiabil Predeal - Azuga". Acordarea de facilitati pentru investitorii care doresc sa realizeze noi partii si realizarea de noi partii prin parteneriate stat - privat;
  • Agrement in zona Montana prin "Aqua parcuri" (Baden halle) in statiunile mari, piscine acoperite prin parteneriate comunitate locala - administratie centrala - investitor privat;
  • Valorificarea durabila a capitalului natural unic in UE reprezentat de padurile virgine impreuna cu fauna, flora si peisajul aferent pentru turism "ECO".

 

Turismul balneo

  • Un program national de refacere a infrastructurii statiunilor de tratament;
  • Promovarea si reluarea relatiilor externe in legatura cu acest tip de turism;
  • Promovarea turismului medical.

 

Agroturismul

  • Valorificarea locala a traditiilor, a atelierelor de mestesugari, promovarea zonelor mai putin cunoscute si a activitatilor specifice;
  • Rezolvarea problemei privind obtinerea avizelor de functionare in domeniul turistic rural. Trebuie facuta diferentierea intre operatorii cu activitati mici si cei cu activitati mari, ca si intre pensiunile turistice si cele agroturistice;
  • Un program pentru valorizarea si conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic;
  • Programul Tradeco - Traditional si Ecologic.

 

Turism tematic si de divertisment

  • Reinvierea si identificarea unor festivaluri, carnavaluri, targuri si alte evenimente traditionale, specifice diferitelor zone si regiuni din Romania;
  • Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educative sau culturale) in parteneriat public privat.

 

Turismul cultural

  • Cooperare institutionala intre Ministerul Turismului, Ministerul Culturii si autoritatile locale, pentru ameliorarea calitatii, diversificarii si promavarii ofertei turistice culturale;
  • Cai de acces moderne spre obiective. Interzicerea activitatilor si amenajarilor care afecteaza integritatea siturilor arheologice.

 

Turismul in Delta Dunarii

  • Valorificarea potentialului "eco-turistic" al Deltei;
  • Dezvoltarea turismului in Delta ca sursa de finantare pentru programele de reconstructie ecologica, prezervare a capitalului natural si subzistenta a populatiei locale;
  • Promovarea si diversificarea activitatii de vanatoare si pescuit;
  • Promovarea unui turism de cunoastere, cu valente stiintifice, profesionale pentru diferiti solicitanti (naturalisti ornitologi, ecologi, geografi etc.);
  • Extinderea excursiilor - forma specifica de practicare a turismului in Delta - cu hidrobuze, hoteluri plutitoare si pontoane dormitor;
  • Promovarea unor forme de agrement sportiv si nautic localizat in zonele localitatilor Sulina, Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol si Jurilovca;
  • Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol in zona Caraorman, turism hipic in Padurea Letea;
  • Promovarea turismului ecologic in zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna;
  • Derularea tuturor programelor se va face in contextul protejarii si conservarii intregului ecosistem al Deltei Dunarii;
  • Drum expres care sa lege judetul Tulcea de Coridorul IX de transport care leaga orasele Bucuresti de Kiev si Moscova prin Orasul Focsani-Galati-Braila-Tulcea-Constanta de autostrada A2 si conexiunea cu accesul si tranzitul rutier de marfuri si persone catre sudul si nordul Europei;
  • Reabilitarea si modernizarea conditiilor de trafic naval maritim Tulcea si Sulina, respectiv traficul fluvial de marfuri si de calatori pe Dunare;
  • Reabilitarea si imbunatatirea conditiilor de mediu in ecosistemul administrat de A.R.B.D.D ( proiecte de reconstructie ecologica si renaturare a tuturor zonelor ce sunt necesare pentru biodiversitate, imbunatatirea circulatiei apei in Delta Dunarii ) cat si pe litoralul Marii Negre;
  • Dezvoltarea sectorului de turism in Delta Dunarii prin masuri concrete de actiune precum reabilitarea si realizarea unor trasee turistice in Judetul Tulcea cat si a Deltei Dunarii - Brand National; reabilitarea si modernizarea falezelor localitatilor amplasate pe malul Dunarii: Tulcea, Mahmudia, Sulina pentru accesul navelor de agrement, croaziera si yachting; realizarea unei retele de centre de informare turistica a Judetului Tulcea cat si a Deltei Dunarii; dezvoltarea sectorului privat de turism si marirea numarului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice de caiac canoe in judetul Tulcea.

 

IMM SI MEDIU DE AFACERI

 

Facilitati fiscale pentru crearea de locuri de munca

  • Scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat), pentru o perioada de 1 an, a contributiilor sociale datorate de angajatori in cazul angajarii cu contract de munca pentru o durata cel putin egala cu 2 ani, a tinerilor cu varsta sub 25 de ani si a persoanelor cu varsta mai mare de 45 de ani;
  • Program care sa asigure consiliere, acces la internet si alte surse de informatii referitoare la locurile de munca disponibile la agentiile locale pentru ocuparea fortei de munca, in licee si universitati. Accesarea acestor resurse sa fie o conditie pentru platirea indemnizatiei de somaj si pentru terminarea studiilor. Renumerarea consilierilor / agentilor sociali sa fie bazata pe rata de angajare a celor consiliati;
  • Stimularea mobilitatii tinerilor prin subventii pentru chirie pentru cei care se muta in alt judet pentru primul loc de munca.
  • Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de munca care prevede un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentru plasamentul pe piata de munca;
  • Program de dezvoltare a retelei nationale de colectare, depozitare si prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public privat.

 

Consolidarea instrumentelor de garantare si contragarantare pentru stimularea investitiilor in sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurala)

  • Capitalizarea Fondului de garantare si a Fondului de Contragarantare. Extinderea sistemului de garantii pentru investitii in domeniile considerate strategice. Se vor putea stimula investitiile in energie, agricultura si industria alimentara, turism, IT, IMM, consolidarea polilor industriali de competitivitate s.a.
  • Proiectul Prima Casa va fi transformat in proiectul Noua Casa, adresat doar pentru achizitionarea de locuinte noi

 

Stimularea si dezvoltarea sectorului IMM. Consolidarea instrumentelor de garantare si contragarantare pentru stimularea sectorului IMM

  • Promovarea si implementarea modificarilor legislative necesare recunoasterii contragarantiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, in mod similar contragarantiilor acordate de institutii similare din Uniunea Europeana (Portugalia, Spania etc.);
  • Operationalizarea si sustinerea de catre Guvern a unor programe in concordanta cu noua generatie de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu si platformele de datorie ale UE - respectiv Programul-cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea intreprinderilor si IMM-uri COSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbari sociale si inovare sociala; Europa Creativa;
  • Infiintarea unui fond de investitii cu capital de risc, prin participarea statului intr-un parteneriat deschis si a unor banci / institutii financiare interesate, care sa permita sectoarelor generatoare de crestere sa acceada la surse alternative de finantare, in conditiile in care sectorul bancar este deosebit de rezervat in a-si asuma riscurile pe care le implica aceasta categorie de clienti/activitati;
  • Directionarea strategiilor CEC Bank si Eximbank catre sprijinirea absorbtiei fondurilor europene si a investitiilor si crearea unor parteneriate cu bancile (CEC, Eximbank etc.) in vederea acordarii de credite cu dobanda redusa pentru cofinantarea proiectelor finantate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB din perspectiva identificarii solutiilor de asigurare a accesibilitatii creditelor pentru IMM din perspectiva criteriilor Basel III;
  • Reglementarea cadrului juridic necesar implementarii de "business angels", ca  alternativa, la nivel micro, a bursei de valori, atragand capital dinspre investitori inspre firme mici, necotate;
  • Reglementarea institutiei "Mediatorul de credite" pentru gasirea solutiilor de creditare in cazul in care apar dificultati in dialogul cu bancile si accesul la finantare;
  • Directionarea cu prioritate a sprijinului prin garantii si contragarantii catre sectoarele economice cu valoare adaugata mare si a polilor de competitivitate;
  • Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare si incurajarea sistemului de asociere (mutualist);
  • Initierea si implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat
  • Elaborarea unui cadru  normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activeaza in domeniul cercetarii - dezvoltarii si inovarii ori care initiaza proiecte in acest domeniu;
  • Instituirea unui mecanism unitar si corelat de alocare a fondurilor publice catre sistemul de garantare - contragarantare in vederea eficientizarii utilizarii resursei publice, directionarii acesteia spre activitatile cu impact mai ridicat in ceea ce priveste gradul de multiplicare si respectarea principiului ca cheltuielile din bugetul de stat trebuie sa aduca beneficii clare si vizibile pentru sectorul IMM.

 

 


MINORITATI

 

 

Guvernul Romaniei se va implica pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetatenii apartinand minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe deplin in viata publica, in administratie si justitie in sfera culturii, limbii, religiei, educatiei, vietii publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei cu angajamentele Romaniei in procesul de integrare in Uniunea Europeana, precum si cu documentele europene si internationale in materie. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional si afirmarii identitatii etnice.

 

Principiul de baza in relatiile interetnice trebuie sa fie egalitatea deplina de drepturi si sanse de afirmare a identitatii. Politica fata de minoritati vizeaza pastrarea, afirmarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, religioase si lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminarii si promovarea tolerantei; promovarea valorilor diversitatii culturale; incurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricarei forme de extremism, sovinism, antisemitism; imbunatatirea situatiei romilor si continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populatia roma si societate in ansamblu.

 

Multiculturalitatea reprezinta una dintre valorile fundamentale ale Romaniei. In acest sens Guvernul isi propune sa adopte o serie de politici care sa contribuie la dezvoltatrea cadrului legal si institutional privind minoritatile nationale din Romania. Ne propunem sa adoptam Legea cadru privind statutul minoritatilor nationale din Romania si sa sustinem infiintarea institutiilor care fac obiectul acestei legi.

 

In ceea ce priveste invatamantul in limbile minoritatilor nationale precum si programele de invatare a limbii si literaturii materne, Guvernul va adopta, in urma consultarii cu reprezentantii minoritatilor nationale din Parlamentul Romaniei, legislatia subsecventa Legii educatiei nationale.

 

Guvernul va sustine minoritatile nationale in scopul mentinerii identitatii lingvistice, traditiilor si cultuirii minoritatilor nationale. In ascest sens, Guvernul va sprijini institutiile culturale ale minoritatilor nationale, intretinerea patrimoniului cultural mobil si imobil al acestora, precum si va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor si comunitatilor minoritatilor nationale.

 

DIRECTII DE ACTIUNE

  • Crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne in structurile deconcentrate ale statului.
  • Se vor lua masuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea in aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.
  • Guvernul va sprijini in continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania.
  • In ceea ce priveste aspectele institutionale, Guvernul va sprijini (financiar) in mod corespunzator Institutul pentru studierea problemelor minoritatilor nationale (ISPMN).

 

Continuarea si consolidarea protectiei sectoriale a drepturilor minoritatilor nationale, in acord cu cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

  • Aplicarea legii educatiei privind invatamantul in limbile minoritatilor nationale.
  • Consolidarea cadrului institutional necesar reprezentarii proportionale si consultarii politice a minoritatilor la nivel legislativ si executiv, atat la nivel national cat si la nivel local.
  • Se va tine cont de traditiile, cultura diferitelor zone ale tarii la reorganizarea administrativa.
  • Finantarea unor programe de dezvoltare culturala si interculturala specifice, atat la nivel comunitar, cat si la nivel national.
  • Asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national. In acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio si televiziune finantate din buget pentru ca acestea sa emita in limba maghiara pe tot parcursul zilei.
  • Asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului confesional, in contextul respectului pentru principiile libertatii de constiinta si al pluralismului religios.

 

Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile

  • Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnica si culturala la nivel national si local prin finantarea unor activitati pe baza de proiecte.
  • Orientarea resurselor financiare publice catre finantarea unor activitati specifice pe baza de proiecte.
  • Promovarea diversitatii culturale in scopul eliminarii prejudecatilor si recunoasterea valorilor comune.
  • Sprijinirea si incurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, in vederea realizarii unei dezvoltari durabile in zone traditionale.
  • Problematica legata de comunitatea romilor reprezinta un domeniu aparte, care necesita atat eforturi pe plan intern, cat si corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor in societate.

 

Aplicarea mult mai eficienta a strategiei nationale si reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei romilor, cu un accent deosebit pe comunitatile de romi aflate intr-o situatie de saracie extrema

  • Consolidarea structurilor de implementare a strategiei nationale pentru romi la nivel local.
  • Realizarea unui parteneriat viabil intre structurile administratiei publice si comunitatilor de romi.
  • Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor si locuintelor detinute de romi si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizarii, a gazului metan, a salubritatii.
  • Eficientizarea masurilor ce vizeaza aspecte sectoriale (accesul pe piata muncii, promovarea de activitati generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului scolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educatie civica, prevenirea infractionalitatii).

 

 

 

 

 

 

PRINCIPALELE IPOTEZE MACROECONOMICE

 

Proiectia principalilor indicatori macroeconomici

 

 

 

2012

2013

2014

2015

2016

          - Produs intern brut, crestere reala fata de anul precedent, %

0,9

2,0

3,0

3,3

3,5

          - Deficitul contului curent, %PIB

-3,7

-3,8

-4,0

-4,3

-4,5

Cresterea preturilor de consum

 

 

 

 

 

          - sfarsitul anului

5,1

3,5

3,0

2,5

2,3

          - medie anuala

3,4

4,3

3,3

2,8

2,5

Cursul de schimb mediu                  - lei/euro

4,45

4,50

4,45

4,40

4,40

Deficitul bugetar,  %PIB, metodologia pe fluxuri de numerar (cash)

-2,2

-1,8

-1,4

-1,4

-1,3

Datoria publica bruta, % PIB, metodologia europeana

34,4

33,9

33,0

32,9

32,1

Sursa: CNP, FMI, 2012

 

0 comentarii2786 vizualizări20 decembrie 2012




rss 2.0
rss 2.0