
PDL a depus vineri, 8 februarie, la Curtea Constitutionala o sesizare privind neconstitutionalitatea legii bugetului de stat pe anul 2013. Sesizarea este semnata de 54 de deputati apartinand grupului parlamentar al PDL din Camera Deputatilor.
Sesizarea invoca faptul ca legea bugetului de stat este neconforma cu prevederile articolului 1, aliniatele 3 si 5, ale articolului 16, aliniatele 1 si 2, ale articolului 56, aliniatul 2, din Constitutie, precum si cu recomandarile Comisiei de la Venetia nr. 685 din 17 decembrie 2012.
Mai exact, in cadrul dezbaterilor privind legea bugetului de stat pentru anul 2013, nu s-a asigurat cvorumul de sedinta in vederea adoptarii anexelor la legea bugetului de stat pentru anul 2013. PDL a sesizat constant lipsa cvorumului din sala de plen in data de 7 februarie, potrivit regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. PDL considera ca adoptarea unor anexe ale bugetului de stat in absenta cvorumului reprezinta o incalcare a articolului 1, aliniatul 3 si 5 din Constitutia Romaniei.
PDL sesizeaza Curtea Constitutionala si in legatura cu faptul ca majoritatea parlamentara a adoptat legea bugetului de stat pe anul 2013, "fara analizarea, dezbaterea si eventual admiterea sau respingerea tuturor amendamentelor opozitiei parlamentare". Acest lucru a condus spre incalcari ale articolului 1, aliniat 3 si 5, pentru ca "are ca efect adoptarea unor texte nepredictibile si reprezinta o incalcare a statului de drept".
Sesizarea depusa de PDL la Curtea Constitutionala mai mentioneaza ca fundamentarea bugetului de stat s-a facut pe un text de lege inca neadoptat - mai exact legea nr 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor.
PDL considera ca modalitatea de dezbatere si adoptare a legii bugetului a avut ca rezultat discriminarea unor cetateni ai Romaniei in numele carora opozitia a depus amendamente. Acest lucru reprezinta o incalcare a articolului 16, aliniatele 1 si 2, din Constitutie care arata ca toti cetatenii Romaniei sunt egali. PDL considera ca egalitatea tuturor cetatenilor Romaniei a fost afectata si de faptul ca unele amendamente ale majoritatii parlamentare au fost admise.
Nu in ultimul rand, adoptarea bugetului de stat pentru 2013 s-a facut cu incalcarea unei recomandari a Comisiei de la Venetia care spune: "Conducerea majoritatii este limitata de Constitutie si de lege, in primul rand pentru salvgardarea minoritatii".
Partidul Democrat Liberal .
Dezbateri in Parlamentul European , Interventii in plenul Parlamentului European
In cadrul sedintei plenare a Parlamentului European, in zilele de 4-7 februarie, deputatul european Rares Niculescu a intervenit in cadrul dezbaterilor cu privire la urmatoarele subiecte:
Reforma Politicii Comune privind Pescuitul
- Masuri specifice in domeniul agriculturii in favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii
Textul interventiilor este disponibil in continuare:
Reforma Politicii Comune privind Pescuitul
Doresc sa subliniez importanta care este acordata in cadrul acestui raport sectorului acvaculturii, care este esentiala pentru securitatea alimentara, pentru cresterea economica si pentru ocuparea fortei de munca in regiunile rurale.
De peste zece ani, insa, acvacultura europeana este intr-o situatie de stagnare.
Daca intre anii 2000 si 2005, productia mondiala din sectorul acvaculturii a crescut cu o treime, productia UE a ramas in linii mari constanta (aproximativ 1,3 milioane de tone pe an in 2005), in conditiile in care produsele de acvacultura reprezinta in prezent 25% din consumul european de peste, moluste si crustacee, toate aceste produse fiind in prezent importate.
Acvacultura de apa dulce are un potential ridicat in statele europene si avem obligatia de a considera o prioritate. Acvacultura de apa dulce poate ajuta la redresarea economica a unui numar important de zone rurale, iar productia interna poate contribui la dezvoltarea sectorului procesarii, de asemenea un sector important din punct de vedere economic.
Nu in ultimul rand, sa nu uitam faptul ca in prezent, mai mult de 90% dintre intreprinderile de acvacultura din UE sunt intreprinderi mici si mijlocii si furnizeaza aproximativ 80000 de locuri de munca. Acestor intreprinderi le datoram intregul nostru sprijin.
Din pacate, statul pe care il reprezint, Romania, nu produce in prezent decat o mica parte din produsele de acvacultura disponibile, in jur de 1% din ceea ce se produce astazi in Uniunea Europeana. Sper ca noile masuri introduse in Politica privind pescuitul vor putea da un impuls acestui sector, pe care dorim sa il dezvoltam.
Masuri specifice in domeniul agriculturii in favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii
Salut raportul privind agricultura in regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene, apreciind ca intreaga Uniune trebuie sustinuta, iar aceste regiuni sunt supuse unor provocari deosebite datorita mai ales indepartarii de continent.
As vrea totodata sa atrag atentia asupra necesitatii de a asigura un sprijin corespunzator agriculturii din alte tipuri de regiuni periferice ale UE, cum ar fi de exemplu Delta Dunarii din Romania, care se situeaza in extremitatea estica a Uniunii dar este greu accesibila si slab populata. Flora si fauna Deltei au de asemenea caracteristici specifice.
Nu consider ca masurile in favoarea regiunilor ultraperiferice trebuie extinse in astfel de regiuni, afirm doar ca trebuie sa le recunoastem caracterul aparte si sa permitem derularea, pe aceste teritorii, a unor masuri de sprijin adecvate, care sa aiba in vedere specificul local.
Reforma Politicii Comune privind Pescuitul, in linie dreapta
Parlamentul European a adoptat miercuri, 6 februarie, raportul privind politica comuna in domeniul pescuitului, avand ca principale elemente masuri pentru reducerea pescuitului excesiv. Raportul vizeaza de asemenea politicile in domeniul acvaculturii, un domeniu de interes deosebit pentru Romania.
Noua politica de pescuit va intra in vigoare in 2014.
Din 2015, statele membre UE vor impune respectarea "randamentului constant maxim", adica nu vor permite ca dintr-o anumita specie de peste sa fie pescuita decat in numarul de exemplare care se poate reproduce in decursul unui an.
Capturile nedorite (specii nepotrivite sau pesti de dimensiuni prea mici) nu vor mai putea fi aruncate in mare, ci vor fi debarcate obligatoriu la mal. Deputatul european Rares Niculescu, membru supleant al Comisiei pentru Pescuit, a aratat ca ar fi preferat un amendament initiat de Grupul PPE, in favoarea caruia a votat, amendament care mentinea intact principiul obligatiei de debarcare, dar stabilea totodata masuri care sa permita sectorului pescuitului sa se adapteze la aceasta obligatie.
Acest amendament, daca ar fi fost aprobat, ar fi facut aceasta obligatie mai flexibila, prin autorizarea unei tolerante de zece procente si prin prelungirea calendarului pana in 2019. Amendamentul venea de asemenea in sprijinul ustensilelor selective de pescuit.
Ca urmare a respingerii acestui amendament, cea mai mare parte a Grupului PPE a votat impotriva raportului, la votul final.
Un motiv de satisfactie insa este faptul ca Parlamentul a respins sistemul de concesiuni de pescuit transferabile, propus de Comisie. Acest sistem, care ar fi favorizat marile companii de pescuit in detrimentul pescarilor mici si mijlocii, a fost respins ca urmare a unui amendament co-initiat de Rares Niculescu, impreuna cu un grup de deputati europeni.
Pe baza votului de miercuri, Parlamentul va incepe negocieri in privinta planurilor de reforma cu Consiliul si cu Comisia, inainte de a doua lectura. Un acord ar putea fi realizat pana la sfarsitul lunii iunie.
Acvacultura
Noua Politica europeana privind Pescuitul acorda o atentie sporita acvaculturii, considerata esentiala pentru securitatea alimentara, pentru cresterea economica si pentru ocuparea fortei de munca in regiunile rurale. Cu toate acestea, de peste zece ani, insa, acvacultura europeana este intr-o situatie de stagnare. "Acvacultura de apa dulce are un potential ridicat in statele europene si avem obligatia de a considera o prioritate. Acvacultura de apa dulce poate ajuta la redresarea economica a unui numar important de zone rurale (...) Din pacate, statul pe care il reprezint, Romania, nu produce in prezent decat o mica parte din produsele de acvacultura disponibile, in jur de 1% din ceea ce se produce astazi in Uniunea Europeana. Sper ca noile masuri introduse in Politica privind pescuitul vor putea da un impuls acestui sector, pe care dorim sa il dezvoltam", a aratat deputatul european Rares Niculescu cu ocazia dezbate rilor in plen.
Organizatie regionala pentru pescuitul in Marea Neagra
Prin raportul adoptat miercuri, Parlamentul a decis ca se impune crearea unei organizatii regionale de gestionare a pescuitului pentru Marea Neagra. Infiintarea acestei organizatii constituie o solicitare a Romaniei, inca de la aderarea la Uniunea Europeana, si a facut obiectul mai multor amendamente si interventii in plen sau comisie din partea deputatului european Rares Niculescu.
In prezent, pescuitul in Marea Neagra este gestionat de Comisia Generala pentru Pescuit in Marea Mediterana (CGPM), ceea ce nu corespunde intereselor Romaniei.
Uniunea ar trebui sa-si accelereze eforturile in vederea eficientizarii cooperarii si gestionarii stocurilor la nivel international in marile care se invecineaza cu tari terte, se arata de asemenea in raportul aprobat. Demersurile propuse vor permite UE, spre exemplu, un dialog mai activ cu Turcia, stat care exploateaza resursele piscicole din Marea Neagra fara a fi supus regulilor stricte europene.
Departamentul de Imagine si Comunicare
PD-L Bistrita-Nasaud.
Foto - arhiva Bistritanews.ro
0 comentarii | 84 vizualizări | 09 februarie 2013 |