Domnule Prefect,

FORTA CIVICA, partid politic parlamentar, prin membrii si simpatizantii sai, precum si prin reprezentantii in Parlamentul Romaniei, inainteaza Guvernului -  prin intermediul reprezentantilor acestuia in teritoriu -  petitia "VIITOR EUROPEAN PENTRU ROMANIA" avand drept subiect procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen, precum si recentele pozitii adoptate de diferiti oficiali ai statului roman cu privire la acest proces.

EXPUNERE DE MOTIVE

Romania este o tara europeana.  Din punct de vedere geografic, cultural, istoric si economic, destinul nostru a fost, este si va fi parte din destinul european. 

Aspiratiile europene ale poporului nostru, posibilitatea ca acest popor sa evolueze in acelasi pas cu celelalte popoare ale Europei civilizate au fost puternic franate datorita unei jumatati de secol petrecute de Romania sub apasarea regimului comunist. Timp de 45 de ani, Cortina de Fier ne-a tinut departe de implinirea noastra fireasca, ne-a separat in mod artificial si dureros de implinirea destinului nostru firesc, de membru al marii familii europene. 

Odata cu decembrie 1989 si - ulterior - cu aderarea, in 2007, la UE, regasirea destinului european, democratic al Romaniei a fost posibila, iar dezideratele democratiei reale, ale unui stat de drept puternic si ale separatiei puterilor in stat, ale unei justitii independente si ale liberei circulatii a persoanelor au redevenit accesibile si posibile pentru romani.

Pregatirile pentru aderare si asumarea intregului acquis comunitar (inclusiv acquis-ul Schengen, asa cum este el cuprins in Acordul Schengen din 1985, in Conventia de Implementare a Acordului Schengen din iunie 1990 si in Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 1 mai 1999) au insemnat asumarea de catre Romania a tuturor responsabilitatilor de ordin tehnic si politic pe care le presupune apartenenta la Uniunea Europeana.  Aceste responsabilitati politice au fost evidente, mai ales in spiritul Tratatului de la Amsterdam, care instituie asa-numitul "Spatiu de libertate, securitate si justitie" si care permite astfel statelor semnatare sa conditioneze de unele cerinte, precum cele cuprinse in raportul MCV, aderarea la spatiul Schengen.

In luna iunie 2011, Romania a obtinut votul final prin care Consiliul European si Parlamentul European admiteau ca au fost indeplinite toate conditiile tehnice pentru primirea in Schengen. Pentru a obtine acest lucru, Romania a cheltuit peste un miliard de euro  pentru securizarea si modernizarea frontierelor si a echipamentelor folosite pentru a preveni traficul de persoane, imigratia ilegala si restul infractiunilor transfrontaliere, precum si pentru interconectarea sistemelor si structurilor care tin de Politie.

Intrata in Uniunea Europeana in anul 2007, Romania ar fi trebuit - in conformitate cu intelegerea initiala la nivelul UE si Tratatului de la Maastricht, sa fie primita in zona Schengen in luna martie 2011. Intrarea a fost amanata, datorita unor lacune in domeniul reformelor din justitie si din cauza coruptiei. 

Incepand cu vara lui 2011, pozitia unor tari membre ale UE, precum Germania, Austria si Finlanda, a devenit treptat favorabila Romaniei si Bulgariei. In iunie 2011, Parlamentul Uniunii Europene s-a pronuntat pentru intrarea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen. Consiliul Ministerial al Uniunii nu a acceptat insa opinia Parlamentului European, motivandu-si refuzul pe baza nemultumirilor exprimate de guvernele Olandei si Finlandei fata de absenta de masuri eficiente in domeniul anticoruptiei si combaterii crimelor organizate in Bulgaria si Romania.

 In iarna anului 2012, un prim raport MCV pozitiv punea Romania intr-o pozitie favorabila si anticipa admiterea tarii noastre in spatiul Schengen incepand cu toamna lui 2012, dupa un al doilea raport MCV pozitiv, in doua etape: mai intai deschiderea frontierelor aeriene si maritime, apoi cele terestre.

In doar trei luni, din iunie pana in septembrie, conflictele politice provocate de USL au pus sub semnul intrebarii toate negocierile anterioare si au generat incertitudine cu privire la statul de drept, independenta justitiei si la intentiile puterii USL cu privire la lupta impotriva coruptiei si la viitorul democratiei in Romania. 

Precizam ca, pe parcursul intregii perioade mentionate, cetatenii Romaniei, societatea civila, si-au manifestat in mod repetat si vehement sustinerea pentru masuri imediate care sa conduca la consolidarea statului de drept si a libertatilor cetatenesti, la independenta justitiei si la o combatere mai eficienta a coruptiei. 

 Astazi, in apropierea Consiliului JAI, consiliu care ar trebui sa readuca in discutie subiectul aderarii tarii noastre la spatiul Schengen, aflam - cu stupoare si cu indignare - ca acest proces nu mai este o prioritate pentru guvernul Romaniei!  Inalti oficiali ai statului roman - premierul Victor Ponta, Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, Presedintele Senatului - Crin Antonescu si Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe - se pronunta cu detasare si superficialitate in legatura cu acest proces si ne anunta, pe noi si pe oficialii europeni, ca nu sunt dispusi sa duca mai departe reformele legate de justitie, de statul de drept si de lupta impotriva coruptiei, in scopul accelerarii aderarii.

 Dupa eforturi politice si diplomatice de durata, dupa investitii in valoare de peste 1 miliard de euro, cetatenilor Romaniei li se aduce la cunostinta ca integrarea europeana profunda nu mai este obiectiv strategic pentru cei care conduc astazi destinele tarii.

CERERILE NOASTRE

 Consideram actuala pozitie a guvernului USL si reprezentantilor sai drept o dovada de incompetenta si de alterare voita a mandatului primit de la cetatenii Romaniei, in urma procesului electoral din decembrie 2012.

 Consideram, de asemenea, ca un stat de drept consolidat, o  justitie independenta, libertati cetatenesti garantate si o politica hotarata de combatare a coruptiei - in special in structurile statului roman - sunt deziderate clare pentru toti cetatenii Romaniei. Ele nu sunt doar conditionari externe si facultative, venite din partea partenerilor externi, ci sunt componente intrinseci ale responsabilitatii pe care actuala guvernare si-a asumat-o fata de toti romanii.

 Totodata, observam o indepartare evidenta a actualei puteri de la directia implinirii integrarii europene a Romaniei si de la pozitiile politice care definesc apartenenta tarii noastre la familia tarilor europene cu democratii autentice, moderne. 

In consecinta, prin prezenta petitie, cerem:

 -         Demisia imediata a Ministrul de Externe, Titus Corlatean, precum si a prim-ministrului Victor Ponta, ambii autori ai unor declaratii care se pun in contradictie cu valorile europene la care Romania a aderat incepand cu anul 2007;

-         Definirea si exprimarea publica, de catre actualul guvern, a unei pozitii proeuropene, de finalizare a integrarii Romaniei in UE, avand drept OBIECTIVE PRIORITARE aderarea la spatiul Schengen si intrarea in zona EURO;

-         Prezentarea, in cel mai scurt timp, de catre guvernul Romaniei, a unui plan de masuri drept obiective principale:

• Revocarea din functii cuprinse in structurile guvernamentale centrale a tuturor celor care se afla in conflict cu legea sau in situatii de incompatibilitate;
• Urgentarea, prin proceduri corecte si agreate de Comisia Europeana, a numirilor in functie a procurorului general si seful DNA; 
• Protejarea institutiilor juridice impotriva atacurilor frecvente venite din sfera politica.

Partidul Forta Civica

Organizatia judeteana Bistrita-Nasaud

Prin presedinte interimar, Urs Gavrila