1. Metodologia Profilului Comunitatii. Profilul comunitatii a fost realizat prin contributia voluntara a echipei formate in cadrul cursului de cartografiere din proiectul Impreuna pentru Sanatatea Sanului. In functie de posibilitatea fiecaruia de a accesa date corecte si fiabile ori informatii (fie datorita locului lor de munca, fie datorita unor competente personale) fiecare membru al echipei a fost responsabil de colectarea datelor cantitative specifice: statistici demografice, statistici despre cancerul de san, programe si servicii existente si resursele locale. Informatiile calitative au fost obtinute prin intermediul unei cercetari tintite, folosind tehnica de focus grup in municipiul Bistrita cu respondente din mediul urban si din mediul rural si tehnica analizei barierelor, prin care au fost intervievate un numar de 102 femei din judet. Datele au fost colectate in perioada octombrie - noiembrie 2013.
In urma efectuarii pe teren a cercetarii calitative, echipa a analizat si centralizat rezultatele acestor doua tipuri de investigatii si a identificat nevoile existente in educatie si serviciile legate de cancerul de san. Pe baza a trei criterii de baza (gravitatea problemei identificate, numarul potential de beneficiari directi si posibilitatea de a avea impact), prin intermediul unei conferinte ce a reunit numerosi reprezentanti ai comunitatii locale, echipa a stabilit ordinea prioritara a nevoilor comunitatilor lor, dupa care a identificat scopurile si obiectivele pe termen scurt si lung menite sa raspunda nevoilor neacoperite.
Principala limitare a fost inexistenta unui sistem national de colectare a datelor in domeniul asistentei medicale. In momentul de fata Registrul National de Cancer al Ministerului Sanatatii regiunea Nord - Vest furnizeaza date cu intarziere (in 2013 s-au publicat datele din 2009) cu privire la incidenta si mortalitatea prin cancer de san pe grupe de varsta la nivel de judet si statistici cu privire la stadiul bolii in momentul diagnosticarii. Ultimele date disponibile despre cancerul de san la nivel national si regional sunt din anul 2009.
Femeile din Bistrita-Nasaud acceseaza servicii de diagnostic si tratament si din alte zone ale tarii (la Cluj ori la Targu - Mures) ori in alte tari; drept urmare, aceste cazuri sunt inregistrate in localitatile in care au fost diagnosticate ori tratate, mai degraba decat in localitatea de domiciliu a pacientelor. Aceasta situatie reprezinta o limitare importanta in evaluarea corecta a incidentei cancerului de san in populatia feminina din Bistrita-Nasaud.
Echipa care a intocmit profilul comunitatii
Toti membrii echipei de intocmire a profilului comunitatii au fost participanti la atelierul de cartografiere, in calitate de reprezentanti ai urmatoarelor institutii: Directia Judeteana de Sanatate Publica, Inspectoratul Scolar Judetean, Primaria Municipiului Bistrita, organizatii non profit active in domeniul sanatatii, a cancerului de san. Printre participanti au fost medici, asistenti medicali, asistenti sociali, profesori, sociologi, ingineri, economisti si supravietuitoare.
Astfel, reprezentantii Directiei Judetene de Sanatate Publica au asigurat datele cu privire la incidenta, mortalitate si serviciile disponibile la nivel local, iar voluntari ai organizatiei de supravietuitoare au furnizat si interpretat datele demografice. Reprezentantul Primariei Municipiului Bistrita a asigurat datele cu privire la serviciile medicale si serviciile de sanatatea sanului, si nu in ultimul rand, cele mai precise informatii cu privire la disponibilitatea si calitatea serviciilor au fost furnizate de supravietuitoare si co-supravietuitori.
Segmentarea
Participantii au identificat principalele segmente demografice ale populatiei si nevoile lor specifice. Grupul selectat pentru realizarea cercetarii calitative este format din femei intre 35 - 60 ani si eleve intre 15-19 ani din ambele medii de rezidenta. Echipa a decis sa organizeze patru focus grup-uri in Bistrita cu respondente femei si eleve atat din mediul urban {Bistrita) cat si respondente din mediul rural (5 comune si 4 sate). Actiunile viitoare tintesc atat fetele si femeile din ambele medii de rezidenta prin programe de educatie si constientizare.
Scurta prezentare a colectarii datelor si a surselor de date
Datele demografice au fost colectate de echipa bistriteana prin folosirea urmatoarelor surse:
Directia Judeteana de Statistica, Bistrita-Nasaud
Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud
Prefectura Judetului Bistrita-Nasaud
Directia Municipala de Asistenta Sociala Bistrita
Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita-Nasaud
website -ul Institutului National de Statistica: http://www.insse.ro
website -ul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca: http://www.anofm.ro/
website -ul Ministerului Sanatatii: http://www.ms.ro/
website -ul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate: http://www.cnas.ro/
Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuta, Cluj
Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii
Organizatii nonguvernamentale locale: Asociatia Clubul Amazoanelor Bistritene
Datele calitative au fost obtinute prin utilizarea metodelor focus grupurilor si a analizei barierelor, cu asistenta formatorului si al coordonatorului de program.
Identificarea nevoilor si stabilirea prioritatilor
Procesul identificarii nevoilor a fost urmatorul:
Segmentarea populatiei.
Acest proces a inceput in cadrul atelierului de cartografiere Impreuna pentru Sanatatea Sanului si a fost definitivat in activitatea practica de cercetare.
Colectarea datelor cantitative
Identificarea nevoilor principale pentru fiecare segment
Prin analizarea datelor colectate si prin extragerea concluziilor cercetarii calitative s-au identificat principalele nevoi din domeniu
Stabilirea prioritatilor pe baza gravitatii problemelor, a posibilitatii viitorului program de a avea impact asupra acestora, principiul neduplicarii eforturilor cu alte institutii guvernamentale ori neguvernamentale si folosirea cat mai eficienta a surselor si resurselor existente la nivel local. Acest proces a avut loc in cadrul unei conferinte locale la care au participat reprezentanti ai principalelor institutii judetene cu atributii ori cu motivatie in domeniul cancerului de san.
Determinarea scopului si a obiectivelor
Pe baza prioritatilor stabilite, echipa a definit obiectivele pe termen scurt, mediu si lung.
Dificultati/ limitari
Au existat limitari in domeniul colectarii datelor necesare; acest lucru s-a datorat in principal actualului sistem de monitorizare a cancerului de san din Romania. Astfel grupul din Bistrita-Nasaud nu a reusit sa stranga date cu privire la incidenta si mortalitatea prin cancer de san pe grupe de varsta, nici de la nivelul Directiei de Sanatate Publica si nici de la nivel national. Aceasta situatie denota lipsurile existente in sistemul national de raportare (vezi explicatia de la capitolul privitor la contextul de tara).
Rezultatele Profilului Comunitatii judetului Bistrita-Nasaud
A. PRIVIRE GENERALA ASUPRA CONTEXTULUI LOCAL
Judetul Bistrita-Nasaud are in componenta 62 de unitati administrativ-teritoriale din care: 1 municipiu, 3 orase si 58 comune cu 235 sate.
Suprafata judetului Bistrita-Nasaud este de 5.355 km², reprezentand 2,24% din suprafata tarii si ocupand locul 26 pe tara ca marime.
Relieful judetului este variat si complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere in trepte catre Campia Transilvaniei, conturandu-se trei zone de relief: zona montana, in care intra masivele: Tibles, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani, zona dealurilor, care detine doua treimi din suprafata judetului si zona de lunca - 3% din suprafata judetului.
Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3.030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai.
Pe raul Bistrita, in aval de Colibita se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane metrii cubi.
Populatia judetului la 1 iulie 2012 era de 316.014 persoane din care: 118.931 in mediul urban si 197.084 in mediul rural. Pe suprafata judetului se gasesc 58 de comune dintre care cele mai importante sunt: Feldru - 7.856 locuitori, Maieru - 7.186 locuitori, Prundu Bargaului - 6.389 locuitori, Tiha Bargaului - 6.245 locuitori, Lechinta - 5.881 locuitori, Nimigea - 5.522 locuitori, Teaca - 6.174 locuitori, Rebrisoara - 4.987 locuitori si Josenii Bargaului - 4.922 locuitori.
Infrastructura
Teritoriul judetului, prin pozitia sa geografica este strabatut de drumuri de importanta deosebita pentru legaturile Transilvaniei cu Moldova si Maramuresul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.
Principalele noduri de cale ferata din judet sunt la Beclean, Saratel si Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judetul Bistrita-Nasaud este deservit de Aeroportul din Cluj-Napoca, situat la distanta de 125 km de Bistrita sau de Aeroportul din Targu Mures aflat la o distanta de aproximativ 100 km.
Prezentarea ramurilor specifice economiei judetului
Industria: prelucratoare, comert, transporturi si depozitare reprezinta circa ¾ din economia judetului, atat ca cifra de afaceri cat si ca numar de salariati.
Agricultura si silvicultura se bazeaza pe: unitatile reprezentative din industria alimentara in domeniul prelucrarii laptelui, a carnii sau morarit si panificatie, comert interior si servicii, comert international cu bunuri.
B. MEDIUL SOCIAL
Cultura
Reteaua unitatilor de cultura in anul 2011
- Case de Cultura - 4
- Case de Cultura ale sindicatelor - 1
- Camine culturale - 173
- Biblioteci judetene - 1
- Muzee -1 cu 11 sectii, fara personalitate juridica, subordonate
- Galerii de arta - 2
Patrimoniul cultural national
- Situri arheologice - 380
- Monumente si ansambluri de arhitectura - 367
- Monumente de for public si cu valoare memoriala - 11
- Monumente memoriale si funerare - 7.
Rezervatiile si monumentele naturale ale judetului Bistrita-Nasaud care constituie elementele de simbol si patrimoniu in context national si international sunt Parcurile Nationale ale muntilor Rodnei si Calimani. Printre monumente istorice de valoare nationala exceptionala se regasesc cladiri civile urbane: Casa Ion Zidaru, Casa Argintarului si Sirul Sugalete.
Repere istorice
Incepand cu secolul al XII-lea istoria romanilor din aceasta zona are puternice interferente cu istoria germanilor care au venit aici adusi de regii arpadieni, precum si cu istoria Ungariei si mai tarziu a imperiului austro-ungar. Pe timpul acestui imperiu in zona Bistrita si a Nasaudului s-au format regimentele graniceresti din populatia autohtona, care aveau sarcina de a constitui o pavaza a imperiului pentru partea estica a acestuia si care s-au bucurat de anumite privilegii din partea imparatesei Maria Tereza.
La Bistrita, poetul Andrei Muresanu a compus "Desteapta-te romane" imnul de astazi al Romaniei, fapt pentru care exista in municipiu o casa municipala muzeu dedicata acestui mare patriot roman, precum si o impunatoare statuie a lui aflata in centrul municipiului, unde se celebreaza in fiecare an principalele evenimente comemorative nationale.
De-a lungul istoriei, municipiul Bistrita a facut trecerea de la burg german la oras industrial.
Judetul Bistrita-Nasaud a daruit tarii o seama de personalitati marcante, dintre care ii amintim pe George Cosbuc, Andrei Muresanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.
Invatamantul si reteaua unitatilor de invatamant
Invatamantul primar si gimnazial este reprezentat in judet prin 227 unitati scolare.
Invatamantul secundar se desfasoara in 6 colegii nationale cu profil teoretic, 15 licee tehnologice, 2 colegii tehnice (profile: informatica, electrotehnica, protectia mediului, economic, stiintele naturii, mecanica, constructii, instalatii si lucrari publice, electronica-automatizari), 1 colegiu economic, 1 liceu de arta si 1 liceu de muzica. Numarul mediu anual de absolventi este de 3.000.
In ceea ce priveste institutiile de invatamant postliceal, atat in sistem de stat cat si privat, in judet exista 2 institutii care asigura pregatirea in domeniile sanitar si tehnic.
In ceea ce priveste institutiile de invatamant superior, in sistem de stat si privat, in judet exista 5 institutii care asigura pregatirea in domenii ca: stiinte economice, turism, administratie publica, asistenta sociala, inginerie industriala, inginerie economica, roboti industriali, inginerie medicala si juridic.
Invatamant de toate gradele *
|
|
2005-2006 |
2006-2007 |
2007-2008 |
2008-2009 |
2009-2010 |
2010-2011 |
2011-2012 |
|
Invatamant - total Unitati Populatia scolara Copii in gradinite Elevi Studenti Personal didactic |
100 60795 12144 47616 1035 4381 |
120 59345 12093 46282 970 4287 |
121 58657 11860 45445 1352 4204 |
120 58338 11797 45068 1473 4176 |
132 58647 12101 44895 1651 4061 |
126 57578 11888 44010 1680 3927 |
126 56578 11807 42845 1534 3747 |
|
Invatamant primar si gimnazial Scoli Elevi inscrisi Personal didactic |
68 31517 2748 |
74 30498 2638 |
75 29593 2574 |
75 29172 2507 |
75 28740 2379 |
72 28269 2297 |
74 27220 2176 |
|
Invatamant liceal Licee Elevi inscrisi Personal didactic |
23 11027 631 |
23 11110 657 |
23 11311 675 |
23 11629 745 |
33 13204 829 |
33 14248 936 |
33 14664 878 |
|
Invatamant de arte si meserii Scoli de arte si meserii Elevi inscrisi Personal didactic |
2 4918 313 |
2 4543 296 |
1 4187 261 |
1 3753 235 |
6 2342 174 |
- 921 - |
- 313 - |
|
Invatamant postliceal Scoli Elevi inscrisi Personal didactic |
1 154 26 |
1 131 11 |
2 354 14 |
1 514 6 |
- 609 - |
- 572 14 |
- 648 12 |
|
Invatamant superior Institute de invatamant Superior Facultati Studenti Personal didactic |
- - 1035 - |
- 9 970 - |
- 3 1352 - |
- 3 1473 - |
- 3 1651 - |
- 3 1680 - |
- 3 1534 - |
Invatamantul primar si gimnazial pe medii
|
|
2005-2006 |
2006-2007 |
2007-2008 |
2008-2009 |
2009-2010 |
2010-2011 |
2011-2012 |
|
Unitati - TOTAL Urban Rural Elevi inscrisi - total Urban Rural Personal didactic-total Urban Rural Elevi inscrisi-clasele V-VIII Urban Rural |
68 19 49 31517 11456 20061 2748 1015 1733 16043 6315 9728 |
74 17 57 30498 10970 19528 2638 995 1643 15328 5922 9406 |
75 18 57 29593 10567 19026 2574 955 1619 15181 5729 9452 |
75 18 57 29172 10414 18758 2507 926 1581 14836 5603 9233 |
75 17 58 28740 10149 18591 2379 897 1482 14531 5356 9175 |
72 15 57 28269 9996 18273 2297 867 1430 14398 5310 9088 |
74 16 58 27220 9710 17510 2176 836 1340 13794 5065 8729 |
Numarul personalului didactic din invatamantul de toate gradele*
|
|
2005-2006 |
2006-2007 |
2007-2008 |
2008-2009 |
2009-2010 |
2010-2011 |
2011-2012 |
|
Personal didactic - total Din care: Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial Invatamant liceal Invatamant de arte si meserii Invatamant postliceal Invatamant superior |
4381
663 2748 631 313 26 - |
4287
667 2638 657 296 11 - |
4204
680 2574 675 261 14 - |
4176
683 2507 745 235 6 - |
4061
679 2379 829 174 - - |
3927
680 2297 936 - 14 - |
3747
683 2176 878 - 12 - |
Sanatatea
Reteaua unitatilor sanitare
spitale - 4, din care: 3 spitale publice - Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita, Spitalul Orasenesc "Dr. George Trifon" Nasaud, Spital Orasenesc Beclean, 1 spital privat "Clinica Sanovil" Bistrita;
un preventoriu TBC de copii: Preventoriul Ilisua;
ambulatorii de specialitate - 3 (ambulatorii integrate ale spitalelor);
cabinete medicale individuale medici de familie - 145;
cabinete medicale scolare - 10 (predate autoritatilor publice locale);
cabinete medicale dentare - 155, din care: 155 cabinete individuale (45 publice, 110 private), 7 cabinete scolare si 1 cabinet dentar de urgenta;
farmacii - 81, din care 3 cu circuit inchis, 78 cu circuit deschis (42 in mediul urban, 36 in mediul rural.
La nivelul judetului sunt 147 medici de familie, 211 medici specialisti (72 cabinete de specialitate) si 125 medici dentisti.
Reteaua unitatilor sanitare pe medii, in anul 2011
_________________________________________________________
Tipul unitatilor sanitare Total Urban Rural
_________________________________________________________
Spitale 4 4 -
Unitati medico-sociale 2 1 1
Preventorii 1 - 1
Dispensare medicale 2 2 -
Cabinete medicale scolare 18 18 -
Cabinete medicale de medicina
generala 15 15 -
Cabinete medicale de familie 145 59 86
Farmacii 81 45 36
Puncte farmaceutice 29 1 28
Policlinici 1 1 -
Centre de diagnostic si tratament 1 1 -
Centre medicale de specialitate 1 1 -
Ambulatorii integrate spitalului 5 5 -
Cabinete stomatologice scolare 8 8 -
Cabinete stomatologice 158 110 48
Cabinete medicale de specialitate 55 54 1
Centre de transfuzie 1 1 -
Centre de sanatate mintala 1 1 -
Unitati de ambulanta si SMURD 2 2 -
Laboratoare medicale 32 31 1
Laboratoare de tehnica dentara 49 49 -
Alte tipuri de cabinete medicale 8 8 -
Institute si institutii fara paturi 2 2 -
Din totalul numarului de 1440 paturi din spitale, 1358 sunt de stat si 82 in domeniul privat. Din acestea, 126 sunt la chirurgie, 138 la obstetrica ginecologie si doar 40 la oncologie.
Numarul total al medicilor
______________________________________________________________
Anii Medici-total din care: Numarul locuitorilor ce revin la:
stomatologi un medic un stomatolog
______________________________________________________________
2000 518 80 630 4078
2005 524 103 605 3080
2006 553 143 775 2222
2007 530 124 780 2554
2008 531 131 792 2418
2009 548 146 789 2173
2010 573 150 750 2115
2011 561 135 744 2347
Numarul personalului sanitar mediu
______________________________________________________________
Anii Personal sanitar Personal sanitar mediu Numarul locuitorilor
mediu ce revine la un medic ce revin
la un cadru sanitar mediu
______________________________________________________________
2000 1681 3 194
2005 1656 3 192
2006 1635 3 194
2007 1572 3 201
2008 1551 3 204
2009 1501 3 211
2010 1540 3 206
2011 1481 3 214
Numarul medicilor si stomatologilor la sfarsitul anului 2011, pe localitati
______________________________________________________________
Localitatea Medici Stomatologi
______________________________________________________________
Total judet 426 135
Total urban 339 94
Bistrita 271 69
Beclean 33 9
Nasaud 29 11
Sangeorz-Bai 6 5
Total rural 87 41
Bistrita-Bargaului 2 1
Branistea 2 -
Budacu de Jos 2 -
Budesti 1 -
Caianu Mic 2 1
Cetate 2 1
Ciceu Giurgesti 1 2
Chiochis 1 1
Chiuza 1 -
Cosbuc 1 1
Dumitra 2 1
Dumitrita 1 -
Feldru 3 3
Galatii Bistritei 1 -
Ilva Mare 1 -
Ilva Mica 1 1
Josenii Bargaului 3 1
Lechinta 2 1
Lesu 1 -
Livezile 2 1
Lunca Ilvei 1 1
Maieru 3 2
Matei 1 -
Magura Ilvei 1 -
Mariselu 1 -
Micestii de Campie 1 -
Milas 1 -
Monor 1 -
Negrilesti 1 -
Nimigea 3 2
Nuseni 2 1
Parva 1 1
Petru Rares 1 1
Poiana Ilvei 1 -
Prundu Bargaului 3 2
Rebra 1 1
Rebrisoara 2 1
Rodna 3 2
Romuli 1 -
Runcu Salviei 1 -
Salva 1 1
Silivasu de Campie 1 -
Sanmihaiu de Campie 1 1
Spermezeu 1 1
Sant 2 1
Sieu 2 1
Sieut 1 1
Sieu Magherus 2 1
Sieu Odorhei 1 -
Sintereag 1 -
Teaca 2 1
Telciu 2 1
Tihna Bargaului 3 2
Tarlisua 1 1
Uriu 2 1
Urmenis 1 1
Zagra 1 -
C. STATISTICI CU PRIVIRE LA SANATATEA SANULUI SI CANCERUL DE SAN
Totalul cazurilor noi de cancer si incidenta cancerului de san in populatia generala a judetului BN, intre anii 2008 - 2012, sursa: DSP BN si Registrul Regional de Cancer N-V, 2008 -2009.
1. Date preluate de la DSP - Bistrita-Nasaud:
|
Anul |
Total localizari |
Urban (U) |
Rural (R) |
Nr cazuri noi Cancer de san (la femei) |
Rata bruta a incidentei cancer de san |
Rata standardizata a incidentei (populatia mondiala standard) |
|
|
|
Cazuri noi |
|
|
Total din care: (U/R) |
Stadii curabile (U/R) |
|
Nr cazuri/ 100 000 locuitori |
|
2008 |
688 |
263 |
425 |
77 |
37 |
47,94 |
32,79 |
|
|
|
|
|
35 U |
18 U |
|
|
|
|
|
|
|
42 R |
19 R |
|
|
|
2009 |
767 |
298 |
472 |
84 |
41 |
47,95 |
32,77 |
|
|
|
|
|
49 U |
30 U |
|
|
|
|
|
|
|
35 R |
11 R |
|
|
|
2010 |
731 |
285 |
446 |
68 |
36 |
|
|
|
|
|
|
|
33 U |
18 U |
|
|
|
|
|
|
|
35 R |
18 R |
|
|
|
2011 |
731 |
275 |
456 |
64 |
25 |
|
|
|
|
|
|
|
30 U |
16 U |
|
|
|
|
|
|
|
34 R |
9 R |
|
|
|
2012 |
730 |
315 |
415 |
74 |
29 |
|
|
|
|
|
|
|
33 U |
13 U |
|
|
|
|
|
|
|
41 R |
16 R |
|
|
Numarul de cazuri de cancer de san identificate anual variaza intre ani 2008 - 2012 de la 688 la 730, fiind in procente mai mari identificat in mediul rural (in anul 2008 - cazuri noi in numar de 263 iar in anul 2012 numarul a crescut la 315 cazuri).
2. Date preluate din primele doua rapoarte ale Registrului Regional de Cancer N-V, 2008 -2009, judetul Bistrita-Nasaud:
|
Anul |
Numar cazuri noi total localizari |
Numar cazuri noi cancer de san |
|
Cancer de san (la femei)
Rate specifice pe grupe de varsta |
|||||||||||||
|
|
|
Barbati |
Femei |
20-24 ani |
25-29 |
30-34 |
35-39 |
40- 44 |
45-49 |
50-54 |
55-59 |
60 -64 |
65-69 |
70-74 |
75-79 |
80-84 |
85+ |
|
2008
|
808 |
0 |
85 |
1,9 |
5,63 |
12,91 |
47,63 |
53,5 |
109,39 |
109,52 |
139 |
151,92 |
128,54 |
124,33 |
132,04 |
104,8 |
147,04 |
|
2009 |
754 |
0 |
77 |
0 |
0 |
24,33 |
25,53 |
35,45 |
81,13 |
64,99 |
134,55 |
164,54 |
132,26 |
61,59 |
90,68 |
180,29 |
112,61 |
3. Date privind mortalitatea prin cancer in judetul Bistrita-Nasaud (sursa: raportul Registrului Regional de Cancer N-V, 2008-2009):
|
|
Nr. total decese prin cancer |
Nr. total decese prin cancer la femei |
Numar decese prin cancer de san (femei) |
Rata bruta a mortalitatii prin cancer la femei |
Rata bruta a mortalitatii prin cancer de san |
Rata standardizata a mortalitatii cancer de san |
|
Anul 2008 |
568 |
242 |
43 |
150,68 |
26,77 |
16,51 |
|
Anul 2009 |
472 |
178 |
22 |
89,39 |
13,7 |
9,28 |
Cateva observatii si concluzii:
Exista discordante privind datele inregistrate: pentru anii 2008 si 2009 (datele inregistrate in Registrul Regional de Cancer sunt mai mari decat cele raportate la nivelul DSP); acest lucru poate fi explicat prin luarea in evidente a cazurilor in alte judete din regiune
In 2008 si 2009, rata bruta a incidentei in judetul Bistrita-Nasaud a fost mai mica decat media pe regiune;
In ultimii cinci ani (2008-2012) numarul cazurilor de cancer mamar a fost mai mare in mediul rural, unde insa, ponderea stadiilor curabile a fost mai scazuta (doar aprox. 1/3) fata de mediul urban (aprox. 1/2). Este necesara orientarea activitatilor de educatie si informare, precum si a celor de screening pentru depistarea precoce activa, in special spre populatia din mediul rural;
In judetul Bistrita-Nasaud cancerul de san este principala cauza de deces prin cancer la femei; intre 2008 si 2009, rata mortalitatii prin cancer (inclusiv cancer de san) a fost in scadere.
D. PROGRAME SI SERVICII
In judetul Bistrita-Nasaud, ca in toate zonele tarii, exista unitati medicale de medicina primara, ambulatorie si spitaliceasca unde furnizorii de servicii asigura asistenta medicala a populatiei. Unitatile spitalicesti functioneaza in mediul urban, iar cele de medicina primara atat in mediul urban cat si in mediul rural. In 2012 in judetul Bistrita-Nasaud functionau un numar de 43 cabinete ale medicilor de familie, 14 cabinete medicale de medicina generala, 62 cabinete medicale de specialitate, 2 dispensare medicale, 4 spitale (3 spitale publice - Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita, Spitalul Orasenesc "Dr. George Trifon" Nasaud, Spital Orasenesc Beclean, 1 spital privat "Clinica Sanovil" Bistrita, un preventoriu TBC de copii la Ilisua si 3 ambulatorii integrate ale spitalelor); 1 policlinica, 18 laboratoare medicale din care 2 furnizori in ambulatoriu in Programul national de cancer 2013 si 109 farmacii din care 3 furnizori in ambulatoriu in Programul national de cancer 2013.La nivelul judetului sunt 147 medici de familie si 201 medici specialisti.
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud http://www.bistrita.insse.ro
Principalele unitati sanitare proprietate publica, la 31 decembrie 2012
|
Judetul Bistrita-Nasaud Anii |
Spitale |
Policlinici |
Dispensare medicale |
Centre de sanatate |
Crese |
Farmacii |
|
|
|
Total |
Teritoriale |
|
||||||
|
|
||||||||
|
1995 |
3 |
6 |
94 |
71 |
5 |
7 |
6 |
|
|
2000 |
3 |
2 |
14 |
- |
2 |
6 |
5 |
|
|
2001 |
3 |
2 |
4 |
- |
2 |
6 |
5 |
|
|
2002 |
3 |
2 |
4 |
- |
1 |
4 |
5 |
|
|
2003 |
3 |
2 |
4 |
- |
1 |
4 |
5 |
|
|
2004 |
3 |
2 |
4 |
- |
1 |
4 |
5 |
|
|
2005 |
3 |
2 |
2 |
- |
1 |
4 |
6 |
|
|
2006 |
3 |
2 |
2 |
- |
1 |
4 |
6 |
|
|
2007 |
3 |
2 |
2 |
- |
1 |
4 |
5 |
|
|
2008 |
3 |
2 |
2 |
- |
3 |
4 |
5 |
|
|
2009 |
3 |
2 |
2 |
- |
1 |
4 |
5 |
|
|
2010 |
3 |
2 |
2 |
- |
1 |
6 |
4 |
|
|
2011 |
3 |
1 |
2 |
- |
- |
6 |
3 |
|
|
2012 |
3 |
1 |
2 |
- |
- |
6 |
3 |
|
Nota: In numarul farmaciilor sunt incluse si punctele farmaceutice. Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud. http://www.bistrita.insse.ro
Principalele unitati sanitare proprietate privata, in anul 2012
|
|
Judetul Bistrita-Nasaud |
|
Spitale |
1 |
|
Policlinici |
- |
|
Cabinete medicale de familie |
43 |
|
Cabinete medicale de medicina generala |
14 |
|
Cabinete medicale de specialitate |
62 |
|
Cabinete stomatologice |
124 |
|
Laboratoare medicale |
18 |
|
Laboratoare de tehnica dentara |
50 |
|
Farmacii (inclusiv puncte farmaceutice) |
106 |
|
Depozite farmaceutice |
- |
|
Centre medicale |
- |
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud. http://www.bistrita.insse.ro
Programe si servicii pentru cancerul de san in judetul Bistrita-Nasaud
Conform datelor culese de membrii echipei Bistrita-Nasaud (Vezi Tabelul cu servicii ... datele nu epuizeaza toate serviciile medicale private dar le include pe cele mai cunoscute) serviciile de diagnostic (mamografia) se efectueaza in cadrul a 2 unitati medicale (Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Bistrita-Nasaud) si o unitate medicala privata - Clinica Sanovil. Ecografii se pot face zilnic in Clinica Sanovil, de catre un medic radiolog de la ECO MAMAR Tg. Mures si la Cabinetul Particular Lupascu Mircea din Bistrita.
Serviciile medicale pentru tratamentul cazurilor de cancer de san (chimioterapie si medical) sunt gratuite si toate sunt situate in capitala de judet, iar serviciile chirurgicale in unitati din afara judetului.
Conform site-lui Casei Judetene de Asigurari de Sanatate programul national nr. 3 de oncologie - tratament specific al bolnavilor cu afectiuni oncologice se realizeaza in Sectia de Oncologie a Spitalului judetean Clinic de Urgenta Bistrita-Nasaud.
In judetul Bistrita-Nasaud au fost identificate urmatoarele organizatii care desfasoara sau au desfasurat activitati in domeniul cancerului de san: Asociatia Clubul Amazoanelor Bistritene, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud si Crucea Rosie.
Tabel cu servicii disponibile in judetul Bistrita-Nasaud si judetele limitrofe
|
Tipuri de servicii |
Institutia |
Adresa |
Contact |
Orar |
Alte informatii |
|
Mamografii Bistrita-Nasaud |
|||||
|
Mamo-grafii
Bistrita-Nasaud |
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud |
Bistrita, str. Gen. Grigore Balan, nr 43 |
Tel: 0263214390 0263239048 |
L-V 1200-1400 |
Mamografia este 100 Ron, fara bilet de trimitere si 50 lei cu trimitere de la medic de familie |
|
Clinica privata SANOVIL |
Bistrita, cart. Viisoara nr 263 |
Tel: 0263213862 0263232323 |
Luni 1500-1800 |
Mamografia este 120 lei 70 lei cu bilet trimitere de la medic de familie |
|
|
M A M O G R A F I I
Tg.-Mures |
Spitalul Clinic Judetean Tg. Mures (Poli II) |
Tg. Mures, B-dul 1
Dec. 1918, nr.24-26 |
Tel.
0265263585 0265263685int.232 0365882573 |
L-V: 800-1500 |
Mamografia este 60 Ron/4
filme, fara bilet de trimitere Gratuit doar la internarile de zi prin Clinica |
|
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures
|
Tg. Mures, str. Gheorghe Marinescu, nr.50 |
Tel. 0265212111 0265211292 Int.448 sau 443 |
L-V: 900-1800 |
Cu programare pe baza trimiterii de la medicul de familie sau medicul specialist-gratuit in limita fondurilor. Cu programare 15 lei/film (in general se fac 2 sau 4 filme) |
|
|
Clinica medicala privata ATLAS |
Tg. Mures, str. Mihai Viteazu, nr.31 |
Tel. 0265210902 |
L-V: 800-1800 |
Cu programare fara trimitere 90 lei |
|
|
Centrul medical GALENUS |
Tg. Mures,str. Mihai Viteazu, nr.31 |
Tel. 0265215000 |
L-V: 900-1800 S: 900-1300 |
Cu programare si trimitere medic specialist-gratuit in limita fondurilor Cu programare si trimitere medic specialist - 90 lei |
|
|
Mamografii Cluj-Napoca |
|||||
|
M A M O G R A F I I Cluj-Napoca |
Institutul de Oncologie |
str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36 |
Tel: 0264598361 |
L-V 800-1200 |
Cu programare si trimitere medic familie -Gratuit Fara trimitere - 50 lei |
|
Clinica de Radiologie |
Str. Clinicilor nr.4-6 |
Tel:0264592771 |
L-V 6 ore pe zi |
Gratuit-pe baza de trimitere Fara trimitere - 40 lei |
|
|
Spitalul CFR |
Str. Republicii nr 18 |
Tel: 0264599596 |
Permanent+ Spital |
Gratuit - pentru persoanele spitalizate Cu plata-50lei |
|
|
Policlinica Privata SCANIA |
Str. Ciresilor nr. 15A, |
Tel: 0264407970 |
L-S 1400-1700 |
100 lei ambii sani Programare la tel. |
|
|
Policlinica privata INTERSERVISAN |
Str. Nicolae Pascaly, nr 5 |
Tel: 0264414163 0264414660 0264414807 0264462545 |
L-S 800-2000 |
100 lei ambii sani Programare la tel |
|
|
Clinica privata MEDSTAR |
Str. Campului, nr.135 |
Tel: 0264560998 |
L-V: 900-1200 |
Cu programare si trimitere-Gratuit Fara trimitere - 90 RON
|
|
|
Ecografii Bistrita-Nasaud |
|||||
|
Ecografii
Bistrita-Nasaud |
Clinica privata SANOVIL |
Bistrita, cart. Viisoara nr 263 receptie@sanovil.ro |
Tel: 0263213862 0263232323 |
L-V 900-1300 1500-1900 |
Ecografia este 65 lei fara bilet de trimitere sau cu trimitere |
|
CMI Lupascu Mircea
|
Bistrita, str. Pescarilor, nr. 16 |
Tel: 0742411449 |
L-V 1200-1800 |
Ecografia este 70 Ron, fara bilet de trimitere sau cu trimitere |
|
|
Ecografii Tg-Mures |
|||||
|
E C O G R A F I I
Tg-Mures |
Spitalul Clinic Judetean |
Tg. Mures, B-dul 1 Dec. 1918, nr.24-26 |
Tel: 0265263585 |
L-V: 800-1500 |
Ecografia este 30 Ron, fara bilet de trimitere. Gratuit - la internarile de zi prin Clinica Endocrinologie. |
|
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta |
Tg. Mures, str. Gheorghe Marinescu, nr.50 |
Tel.0265212111; 0265211292; Int.448 sau 443 |
L-V: 900-1800 |
Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist (ginecologie, chirurgie, endocrinologie) - gratuit in limita fondurilor Cu programare 15 RON |
|
|
Centrul medical GALENUS |
Tg. Mures, str. M. Viteazu, nr.31 |
Tel.0265215000 Fax: 0365809851 e-mail: office@galenus.ro |
L-V: 900-1800 |
Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist-gratuit in limita fondurilor Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist 60 RON |
|
|
Centrul medical DORA MEDICALS |
Tg. Mures, P-ta Marasesti, nr.21 |
Tel.0265212971 ; 0733553970 e-mail: office@doramedicals.ro |
S: 900-1300 |
Cu programare-gratuit cu trimitere de la medicul specialist in limita fondurilor Cu programare fara trimitere 50 RON |
|
|
Clinica medicala privata TOPMED |
Tg. Mures, str. Dorobantilor, nr.1 |
Tel.: 0265225002 |
L-V: 800-1500 |
Cu programare, fara trimitere 70 RON |
|
|
Clinica medicala privata ATLAS |
Tg. Mures, str. Mihai Viteazu, nr.31 |
Tel. 0265210902 |
L-V: 800-1800 |
Cu programare fara trimitere 100 RON |
|
|
Clinica medicala privata NOVA VITA |
Tg. Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 29/A |
Tel. 0265266112 |
L-V: 800-1800 |
Cu programare fara trimitere 75 RON |
|
|
Centrul Medical privat PULS |
Tg. Mures, str. Ghe. Marinescu, nr.4 |
Tel. 0265256256 |
L-V: 700-2000 |
Cu programare fara trimitere 80 RON |
|
|
Ecografii Cluj-Napoca |
|||||
|
E C O G R A F I I Cluj-Napoca |
Institutul de Oncologie |
str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36 |
Tel: 0264598361 |
L-V 800-1200 |
Cu programare si trimitere de la medic ul specialist in limita fondurilor Cu programare - trimitere 50 RON |
|
Clinica de Radiologie |
Str. Clinicilor nr.4-6 |
Tel: 0264592771 |
L-V 6 ore pe zi |
50 lei |
|
|
Spitalul CFR |
Str. Republicii nr 18 |
Tel: 0264599596 |
|
50 lei Gratuit pentru spitalizati |
|
|
Policlinica Privata SCANIA |
Str. Ciresilor nr. 15A, |
Tel: 0264407970 |
L-S 1400-2000 |
|
|
|
SCANIA |
Str. Nicolae Pascaly, nr 5 |
Tel: |
Permanent+ |
|
|
|
Policlinica privata INTERSERVISAN |
Str. Campului, nr.135 |
0264407970 |
Spital |
|
|
|
Clinica privata MEDSTAR |
str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36 |
Tel: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nota: Acest tabel nu este exhaustiv ci ofera informatii cu privire la cele mai cunoscute servicii in domeniul cancerului de san din judetul Bistrita-Nasaud si din judetele limitrofe.
Marturia unei supravietuitoare
Ma numesc Moldovan Livia Eugenia, sunt din Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, am avut cancer de san in 1997 si vreau sa va relatez povestea mea desi trebuie sa retraiesc tot ceea ce am simtit si trait de atunci pana in clipa de fata. Dar daca tot ce povestesc ajuta cuiva, ma refer la persoanele care sunt inainte de operatie, chimioterapie sau cobaltoterapie sau persoanele aparent sanatoase se hotarasc sa se duca maine sa-si faca toate controalele necesare pentru depistarea timpurie a cancerului genito-mamar, as fi foarte multumita si impacata sufleteste ca nimic nu este fara rezultate.
Primul simptom l-am sesizat in 5 noiembrie 1996, culmea, chiar de ziua mea, implineam 47 de ani. M-am trezit cu o senzatie foarte ciudata la ambii sani, parca erau mai mari, fierbinti si plini de "noduli". M-am speriat, dar mi-am spus ca probabil, cu timpul totul se rezolva. M-am dus la medic, mi-am facut o mamografie - aceasta trebuia sa ne spuna ca ceva nu e bine la sanul drept, dar citirea poate fi un pic cam superficiala. Nu acuz pe nimeni, dar era o faza de inceput si toate cele care au urmat erau mai usoare pentru mine si mai putin costisitoare pentru comunitate. Dar, desi eram cadru medical (fiind farmacista), am ascultat de medicii ginecologi, am facut tratament hormonal. In cele din urma am ramas cu un nodul la sanul drept. Timp de 6 luni am tot amanat o consultatie la Cluj la un medic oncolog - desi aveam o fata studenta in anul 4 la medicina - timp in care m-am convins incetul cu incetul ca ar fi posibil sa am cancer, desi nu vroiam in ruptul capului sa concep un diagnostic care imi punea viata in pericol. Aveam 47 ani, 3 copii studenti si simteam ca mai am de lucru pe acest pamant.
In mai 1997 - dupa ce nodulul statea pe loc, pielea incepuse sa arate ca si coaja de portocala, nodulul nu ma durea. M-am dus la un medic oncolog din Cluj care, dupa rezultatul biopsiei, a tras concluzia ca trebuie sa ma opereze. M-am opus pentru ca aveam 4 operatii inainte, dar medicul mi-a spus ca pentru a vedea 100% ce este in san trebuie sa ma opereze. S-a dovedit a fi cancer in stadiul II B, tumora afectase si ganglionii ceea ce a necesitat continuarea tratamentului prin chimioterapie si cobaltoterapie. Pentru ca fusesera afectati si ganglionii limfatici axiali, tratamentul nu s-a redus doar la operatie, am continuat cu chimioterapie si cobaltoterapie. Daca eu mergeam la un medic specialist in oncologie din noiembrie 1996, ar fi fost posibil sa raman doar cu operatia de mastectomie - este motivul pentru care scriu aceste randuri, poate persoanele care au un nodul si citesc aceste randuri merg cat de repede la medic. Nu cautati portite de scapare si nu mergeti cu foarte mare frica deoarece unul din 10 noduli este cancer. Am fost operata in 20 iunie 1997, apoi am suportat 6 sedinte de chimioterapie, tot la 3 saptamani o sedinta, tratament foarte greu de suportat, tratament plin de toxicitate pentru intreg organismul (caderea parului, stare de rau, greata, voma).
Dupa lunile de chimioterapie a urmat tratamentul de cobaltoterapie, 25 de sedinte, una in fiecare zi. Retraiesc fiecare zi de tratament, cobaltoterapia a fost ca o chimioterapie, dar nu asa de intensiva, cu aceeasi stare de rau timp de 25 de zile. Revin la necesitatea controalelor periodice pentru san si col uterin. Guvernul promite screening-uri de col uterin si mamar, dar sunt doar promisiuni. Mergeti doamnelor la doctor mai des atunci cand aveti simptome, nu va lasati pacalite, pentru ca tot ce inseamna tratament este foarte greu si s-ar putea ca agresivitatea bolii sa va domine dorinta de a trai, mai ales in cazul persoanelor tinere.
Inainte de operatie, am mai spus, nu am vrut sa accept boala, desi motive aveam, psihic nu am vrut sa cred ca sunt bolnava. Nu aveam vreme sa fiu bolnava, aveam trei copii studenti la Cluj - 2 fete la medicina si un baiat la fizica (o fata si baiatul fiind gemeni) - aveam treaba si nu vroiam sa am viata in pericol, dar cand am mers la Cluj, psihicul meu era la pamant, eram ingrijorata si foarte foarte speriata. Dupa operatie, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi pipai sanul drept, atunci cand m-am trezit si, simtind doar bandajele, impactul psihologic a fost ca eu am cancer! Am adormit din nou... Faptul ca eram bolnava s-a suprapus cu convingerea mea ca eram bolnava, convingere pe care nu am vrut sa o accept inainte de operatie - tot speram, speram intr-o minune... Familia a fost langa mine, sotul si cei trei copii. Daca familia nu este langa tine, cred ca foarte greu suporti tot ceea ce te asteapta, desi este greu si dureros si cu cei dragi langa tine. Intrebarea pe care am pus-o luni si luni de zile sotului meu a fost: de ce? Nu vroiam sa supar pe nimeni, dar aceasta intrebare imi revenea mereu pe buze, nu ma gandeam de ce eu si nu altcineva, ci pur si simplu aveam treaba doar cu persoana mea. Multumesc celor dragi care au avut grija de mine, m-au suportat, au incercat sa-mi faca suferintele cat mai usor de trecut, au fost langa mine.
Am considerat boala ca o incercare, multumesc lui Dumnezeu pentru tot. Tratamentul de dupa operatie l-am facut si l-am acceptat in totalitate, nu am incercat sa-l inlocuiesc cu altceva. Poti lua sau face tratamente naturiste in paralel, dar medicina clasica trebuie respectata si urmata. Am avut, ca oricare bolnav, momente de slabiciune cand ii spuneam sotului ca am sa mor, dar el a fost un om cu picioarele pe pamant, imi spunea sa nu mai vorbesc asa si apoi imi zicea ca si el poate sa moara maine dintr-un motiv oarecare. Acest raspuns ma bloca si ma facea sa uit momentul de slabiciune prin care treceam in momentul acela.
Sunt operata de aproape 16 ani; atunci nu se auzea expresia "de vina e sistemul". Tratamentele le-am facut la timp, ceea ce insemna ca nu am stat pe liste de asteptare (nici nu stiu daca erau atunci). Tratamentele au fost de calitate, medicina romaneasca este capabila de a lucra cu tratamente noi, moderne, scumpe, doar banii sunt o problema. Medicii si intregul aparat medical sunt de calitate si au o atitudine corecta si buna fata de bolnavi. De-a lungul celor 16 ani, am avut o stare de sanatate buna, mergeam regulat la control medical la Cluj; din 2001, pentru ca fata noastra mai mare este medic in Atena, unde si locuieste fiind casatorita cu un medic grec, merg la controale periodice in Atena. In legatura cu medicina romaneasca, vreau sa adaug la cele spuse de medicii greci, cuvinte de lauda la adresa celor care prescriu tratamente in Romania.
Se spune ca pentru a nu te imbolnavi sau in cazul meu, sa nu imi deteriorez sanatatea, este bine sa traiesti sanatos, sa mananci sanatos si sa gandesti pozitiv. Nu le urmez in totalitate, dar incerc sa mananc sanatos, sa ma odihnesc, iar de multe ori ma condamn ca nu fac bine. Daca ma gandesc bine, nu pot sa cred ca au trecut 16 ani de la acel moment cand m-am nascut din nou (sunt o supravietuitoare ca si multe alte femei din asociatia noastra; avem persoane care au fost operate acum 20-25 de ani). Sunt pensionara, dar inca lucrez, sunt activa, iar ceea ce mi-a dat un nou sens vietii a fost infiintarea in 2005 a "Asociatiei Clubul Amazoanelor Bistritene" ca urmare a unei dorinte fierbinti de a face bine femeilor cu cancer de san si col uterin, prin ajutor, precum: proteze, sutiene, peruci si ajutor financiar: decontari de analize medicale, deplasari la Cluj, ajutor financiar pentru operatii, tratament si a preveni si depista de timpuriu cancerul genito-mamar. Prevenirea s-a facut prin informare si educatie sanitara (material informativ) si prin teste Papanicolau si mamografii. S-au efectuat peste 7000 de teste Papanicolau pe cuprinsul judetului in perioada 2005-2007, cu ajutorul Institutului Oncologic Cluj in frunte cu dl. doctor Nicula Florian, care ne-a inclus, ca judet, intr-un proiect de screening de col uterin, pentru judetele din Ardeal. Iar mamografii, am facut pentru prima data la numai 350 de persoane aparent sanatoase, cu bani proveniti din demararea unui proiect pe 2008 cu Primaria Bistrita, proiect referitor la acordarea de sume de bani, nerambursabili la ONG-uri de catre autoritatile locale. Ne-am bucurat de acest ajutor timp de 6 ani, cu sume de bani de la 15.000 lei la 29.000 lei. Am distribuit sute de proteze si sutiene, din sponsorizari, din cei 2% din impozitul pe venit din donatii provenite din Elvetia, Germania, Polonia.
Se numeste "Clubul Amazoanelor Bistritene" pentru ca "nasa de botez" a asociatiei, d-na consiliera in Zielona-Gora, pe nume Julieta Zavaska, ne-a spus ca este denumirea internationala a tuturor asociatiilor care au ca membre femeile bolnave de cancer la san. Amazoanele au fost femei puternice, luptatoare, fara un san (si-l taiau pentru a trage cu arcul). Noi vrem sa fim sanatoase, puternice, supravietuitoare multi ani si sa avem grija de aproapele nostru. Ceea ce facem noi nu este ceva usor, trebuie multa rabdare, daruire, o adevarata consiliere psihologica mai ales pentru persoanele proaspat operate sau cele cu probleme. Suntem suparate, nemultumite ca numarul celor ca noi creste si iar creste, iar complicatiile sunt din ce in ce mai multe.
Cea mai importanta realizare de pana acum o consideram a fi preventia - cu scopul de a depista la timp cancerul genito-mamar, accentul fiind pus pe efectuarea de teste Papanicolau si mamografii. Ne mandrim cu cele 7000 de teste Papanicolau efectuate, 740 de mamografii, 300 de ecografii si 185 de markeri tumorali. Faptul ca multe persoane aparent sanatoase au fost "salvate" prin operatie, ne obliga sa continuam si in anii urmatori preventia prin informare si educatie sanitara si mai ales practic, prin efectuarea de teste Babes Papanicolau si mamografii. Vrem sa credem ca tot mai multe femei aparent sanatoase din Romania vor fi constiente de importanta controalelor periodice - test Babes Papanicolau, ecografie la san, pana la 40 de ani si mamografie, dupa 40 de ani.
Femeile care tocmai au fost diagnosticate cu cancer de san sa lupte pentru viata lor, sa lupte pentru a invinge boala (cancerul este considerat tot mai mult ca o boala cronica), sa lupte si sa asculte recomandarile medicului care o urmareste pe tot parcursul tratamentului. Noi, femeile cu probleme la san si col uterin si care avem cativa ani de la operatie, vrem sa fim un exemplu pentru a le indemna pe cele bolnave sa mearga mai departe si sa nu-si piarda speranta.
Livia Moldovan,
Supravietuitoare din Bistrita
E. DATE CALITATIVE
OBIECTIVELE
Obiectivele studiului calitativ au fost urmatoarele:
Identificarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor referitoare la cancerul la san in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 35-60 de ani, rezidente atat in mediul rural cat si in cel urban din judetul Bistrita-Nasaud.
Identificarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor referitoare la cancerul la san in randul tinerelor eleve cu varsta cuprinsa intre 15-19 de ani, rezidente atat in mediul rural cat si in cel urban din judetul Bistrita-Nasaud.
Identificarea informatiilor cu privire la sanatatea sanului si la cancerul la san pe care persoanelor din grupul tinta doresc sa le dobandeasca.
Identificarea resurselor de informatii existente la nivelul comunitatilor locale.
Identificarea modalitatilor prin care persoanele din grupurile tinta doresc sa primeasca informatiile (vehiculele de informatie).
Identificarea persoanelor/institutiilor din cadrul comunitatilor locale in care persoanelor din grupul tinta au incredere pentru furnizarea de informatii si servicii cu privire la/ pentru cancerul la san.
Sa afle daca medicii de familie si/sau asistentele medicale efectueaza examenul clinic al sanului la cabinetele medicale individuale din comunitatile locale.
Sa afle daca persoanelor din grupul tinta cunosc metodele de depistare precoce si serviciile de sanatatea sanului existente in judetul Bistrita-Nasaud.
Identificarea barierelor de care se lovesc femeile in utilizarea serviciilor de diagnostic al cancerului de san.
Sa afle despre cunostintele si practicile persoanelor din grupul tinta
Sa afle care sunt persoanele/institutiile dar si mediul, ori cadrul cel mai potrivit pe care persoanelor din grupul tinta le-ar alege pentru facilitarea si desfasurarea sesiunilor de informare ce privesc auto-cunoasterea sanului.
METODOLOGIA FOLOSITA IN CERCETAREA CALITATIVA
Echipa responsabila de crearea Profilului Comunitatii din Bistrita-Nasaud a decis sa organizeze (1) focus grupuri pentru a colecta datele calitative necesare identificarii nevoilor pe care populatia tinta le are in domeniul cancerului de san, atat in mediul rural, cat si in cel urban si (2) analiza barierelor care stau in calea unui comportament favorabil depistarii precoce a cancerului de san.
Au fost organizate patru focus grupuri in orasul Bistrita: 2 pentru zona rurala femei si tinere eleve organizat la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrita, 1 pentru zona urbana femei la sediul Clubului Amazoanelor Bistritene, si al patrulea pentru tinere eleve rezidente in municipiul Bistrita la Directia de Sanatate Publica a judetului Bistrita-Nasaud. Participantele au fost femei cu varsta cuprinsa intre 35-60 de ani rezidente in ambele medii si tinere eleve cu varsta cuprinsa intre 15-19 de ani rezidente in ambele medii din judetul Bistrita-Nasaud.
Focus-grupurile pentru mediul rural s-au organizat in doua sali de clasa de la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrita unde cursurile sunt frecventate preponderent de elevi din mediul rural, membrilor echipei de la acest liceu revenindu-le organizarea si facilitarea, iar operatoare au fost 3 participante la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante.
Focus - grupul pentru mediul urban - fete s-a organizat in sala de sedinte de la Directia de Sanatate Publica a judetului Bistrita-Nasaud, facilitarea a fost realizata de membrii grupului de la Directia de Sanatate Publica iar operatoare au fost 3 participante la cursul de cartografiere. Mobilizarea respondentelor a fost asigurata de participantii la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante
Focus - grupul pentru mediul urban - femei s-a organizat in sala de sedinte de la Clubul Amazoanelor Bistritene, facilitarea a fost realizata de presedinta asociatiei iar operatoare au fost patru participante la cursul de cartografiere. Mobilizarea respondentelor a fost asigurata de participantii la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante.
Trebuie sa mentionam ca participantele au manifestat un mare interes pentru tematica dezbatuta, declarand ca au aflat lucruri noi si foarte importante pentru sanatatea lor si toate au primit fluturasi cu informatii privind cancerul de san iar cele din mediul urban au primit ca material de campanie impotriva cancerului de san portofele roz de la Directia de Sanatate Publica.
In selectarea participantelor la focus grupuri au fost respectate urmatoarele criterii:
Varsta - in asa fel incat sa apartina grupului tinta decis de echipa din Bistrita-Nasaud:
fete eleve intre 15-19 ani
femei intre 35-60 de ani.
Mediul de rezidenta al participantilor:
rural
urban
Nivelul educativ si economic al participantelor:
nespecificat
Sexul participantilor:
exclusiv feminin
Ghidul de focus-grup a fost structurat in asa fel incat sa acopere urmatoarele niveluri: individual (informare si practici), institutional (servicii) si resurse de informare. Ghidul a inclus un set de 12 intrebari. (vezi anexa 1). in anexa 2 veti gasi rezultatele fiecarui focus grup organizat in acest proiect in judetul Bistrita-Nasaud.
CONCLUZII
Prezentam mai jos concluziile care au reiesit din cele patru focus grupuri (doua in mediul urban si doua in mediul rural) organizate de echipa responsabila cu elaborarea Profilului Comunitatii din judetul Bistrita-Nasaud:
Furnizarea informatiilor generale despre sanatate in cadrul comunitatii locale: 92% dintre femeile din ambele medii de rezidenta au incredere ca medicul de familie le poate furniza informatii generale de sanatate; 4% au incredere ca personalul medical mediu poate furniza aceste informatii, iar 4% apeleaza la medicii specialisti din orase mai mari.
36% dintre fete din ambele medii de rezidenta au ca sursa demna de incredere pentru informatii generale despre sanatate familia (mama, sora mai mare); 27% intreaba familia iar daca nu afla un raspuns apeleaza la medicul de familie; 37% solicita medicul de familie pentru orice informatie medicala.
Cea mai solicitata informatie cu privire la sanatatea sanului/ cancerul de san
Aria de interese despre sanatatea sanului este foarte ampla, incluzand toate domeniile posibile: etiologie, prevenire, factori de risc, semne de alarma, ceea ce ar putea femeile insele sa faca pentru a depista singure anumite afectiuni ale sanului, tratament si cea mai potrivita atitudine pe care femeia ar trebui sa o aiba cu privire la sanatatea sanilor sai.
Din ingrijorarile si intrebarile femeilor si fetelor din ambele medii de rezidenta se remarca nevoia de a schimba atitudinea medicilor fata de paciente si calitatea serviciilor medicale locale cat si necesitatea organizarii unor programe de educatie.
Resurse existente in comunitatea locala pentru informatii asupra sanatatii sanului
Populatia feminina din mediul rural are o singura resursa locala pentru informatii despre sanatatea sanului - medicii de familie din localitatea de rezidenta iar pentru supraveghere medicala trebuie sa apeleze la medicii specialisti din Bistrita sau Cluj;
76 % din respondentele din Bistrita (femei si fete) apeleaza la specialistii locali (obstetricieni-ginecologi, radiologi) pentru a primi informatii asupra sanatatii sanului iar pentru cazuri chirurgicale la specialistii de la Clinica de oncologie din Cluj-Napoca si doar 4% apeleaza direct la medicii specialisti din alte judete, in timp ce 20% apeleaza in mod egal la internet, la supravietuitoare sau la medicul de familie.
Cele mai potrivite modalitati alese de femei pentru a primi informatiile cu privire la cancerul de san.
64 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta au decis ca cea mai potrivita modalitate de a informa femeile asupra cancerului de san este reprezentata de sesiunile interactive organizate pentru grupuri mici de participante. Explicatia acestei alegeri rezida in faptul ca aceste sesiuni interactive vor oferi femeilor atat posibilitatea sa afle notiuni pe care nu le cunosc despre cancerul de san, dar si sa afle de la surse autorizate raspunsurile pentru intrebarile pe care le au in acest domeniu.
Femeile au mai sugerat si alte modalitati de transmitere a informatiilor cu privire la cancerul de san: 12% au optat pentru emisiuni de televiziune in care invitatii sa fie medici specialisti care sa dezbata teme legate de sanatatea sanului; 24%, din cauza timpului limitat, prefera internetul, reviste de specialitate, brosuri sau fluturasi.
Fetele din ambele medii de rezidenta au decis, cu o exceptie care a optat pentru videoclip, ca cea mai potrivita modalitate de informare asupra cancerului de san este reprezentata de sesiunile interactive organizate pentru grupuri de participante alcatuite incat sa existe coeziune. Considera potrivit ca facilitatorii acestor intalniri sa fie persoane specializate cu pregatire prealabila sau persoane care au supravietuit cancerului de san.
Nivelul de constientizare asupra examenului mamografic si locurilor unde acest serviciu poate fi accesat
96 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta au stiut ce inseamna examenul mamografic si 84% au stiut unde pot accesa servicii de diagnostic, indicand clinica privata Sanovil sau Spitalul judetean, dar si Institutul Oncologic Cluj, renumit in regiune si in tara pentru experienta si profesionalismul in domeniul afectiunilor canceroase.
45% din fetele din ambele medii de rezidenta nu au auzit despre examenul mamografic si doar cateva au putut indica un loc unde se acorda acest serviciu - acelea care avusesera o experienta personala.
Dorinta respondentelor de a isi face un examen mamografic
82 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta si-ar face un examen mamografic, daca acesta le-ar fi recomandat de un medic si doar 8 % nu agreeaza efectuarea unei mamografii din cauza durerii in timpul procedurilor sau din cauza iradierii, iar daca le-ar fi recomandata, ar alege o ecografie sau o alta procedura.
Toate fetele participante la focus grupuri indiferent de mediul lor de rezidenta au raspuns cu oarece temere ca si-ar face un examen mamografic, daca acesta le-ar fi recomandat de un medic.
Barierele intalnite de femei in accesarea unui examen mamografic
24% din respondentele femei din ambele medii de rezidenta nu considera ca exista bariere in efectuarea unui examen mamografic; 40% din respondente, din cauza situatiei financiare precare, declara ca le este destul de greu sa se hotarasca sa faca acest examen; 32% amana efectuarea unei mamografii din cauza temerii de un rezultat negativ sau a durerii suferite in timpul procedurii iar 4% considera ca bariera calitatea redusa a serviciilor medicale.
94% din tinerele participante din ambele medii au recunoscut ca le este teama sa se supuna acestui examen, chiar daca stiu ca este spre binele lor, iar restul respondentelor nu au identificat bariere pentru efectuarea acestui examen medical.
Furnizarea examenului clinic al sanului de catre medicii de familie
Din raspunsurile participantelor din ambele medii de rezidenta a reiesit ca in proportie de 92%, medicii de familie nu au inclus in examenele medicale de rutina examinarea clinica a sanului, nici macar cu ocazia examenului anual de evaluare a starii generale de sanatate iar medicii specialisti de la cabinetele particulare efectueaza examenul clinic al sanului anual pentru femeile de peste 40 de ani sau in situatiile in care exista suspiciuni cu privire la o boala a sanului.
Nivelul de cunostinte si practicile cu privire la autoexaminarea sanului (AES).
86% dintre femeile din mediul urban auzisera despre AES, fata de cele din mediul rural care auzisera toate despre aceasta metoda.
Din cele care auzisera de AES, 52% au indicat media ca sursa, 35% au indicat medicii, iar 13% auzisera din familie sau de la supravietuitoare.
Din raspunsurile participantelor tinere din ambele medii de rezidenta a reiesit ca 18% din fete auzisera despre AES la orele de clasa, 50% nu auzisera pana acum, 4% aveau informatia de la mama, iar 28% aveau informatia in principal din emisiuni de televiziune ori din brosuri si reviste pentru femei.
A reiesit ca 16% din femei nu practica AES, 40% din femei nu stiau daca procedeaza corect in timpul aplicarii procedurii; 16% considerau ca numai medicii pot executa corect aceasta examinare si numai 28% stiau si practicau aceasta examinare.
In ceea ce priveste comportamentul femeilor cu privire la practicarea AES, rezulta ca femeile isi palpeaza sanii destul de des, dar nu corect si au nevoie de sesiuni de informare asupra sanatatii sanului pentru a fi dobandi informatiile si abilitatile necesare.
In ceea ce priveste comportamentul fetelor cu privire la practicarea AES, toate au declarat ca nu au practicat aceasta examinare, desi unora dintre ele li se explicase la orele de biologie.
Facilitatorii preferati de femei (fie institutii, fie persoane) pentru sesiunile de informare asupra cancerului de san
Dupa discutiile care au avut loc in focus grupuri a rezultat ca solutia este de a alege intre medicii specialisti, supravietuitoare, ori medicii de familie, cu conditia sa fie pregatiti special pentru facilitarea acestor sesiuni informative.
In cele din urma au ajuns la concluzia ca facilitatorii pot fi orice persoane implicate in problematica cancerului de san si pregatite in prealabil pentru sustinerea acestor sesiuni de informare cu privire la cancerul de san.
Cel mai potrivit loc din comunitate pentru desfasurarea sesiunilor informative
Prima optiune a respondentelor femei din mediul rural a fost cabinetul medicului de familie, urmata de domiciliul uneia dintre femei, iar cele din orasul Bistrita au considerat ca cel mai bun loc pentru desfasurarea sesiunilor informative este un cabinet medical, fie al unui medic de familie, fie al unui alt medic specialist din clinici/policlinici locale. Femeile au declarat ca nu ar avea nicio problema sa mearga intr-un loc pe care deja il cunosc si stiu ca este destinat serviciilor medicale.
Fetele din mediul rural au optat in mod egal pentru doua locuri din comunitatea lor: acasa (impreuna cu mama si prietene) si cabinetul medical al medicului de familie.
Fetele din mediul urban au decis ca locul potrivit pentru desfasurarea sesiunilor informative este cabinetul medical al medicului de familie sau cabinetul scolar.
In concluzie, indiferent de locul ales, atat femeile cat si tinere considera ca trebuie sa fie un spatiu linistit, care sa asigure conditii de intimitate, deoarece sesiunile de informare au o tematica cu caracter foarte personal pentru sexul feminin.
ANALIZA BARIERELOR
Identificarea barierelor si a factorilor favorizanti in adoptarea
comportamentelor dorite cu privire la cancerul de san IDEN
Cercetarea a avut loc pe un lot de 26 de femei care aveau comportamentul dorit (merg la examene anuale mamografice) si un lot de 25 de femei care nu au comportamentul dorit.
Au fost aplicate chestionare individuale tuturor respondentelor, care au vizat: perceptia riscului personal, a severitatii bolii, perceptia eficacitatii actiunii de a efectua periodic controlul mamografic, perceptia eficientei pentru sine, perceptia normelor sociale, sprijin pentru actiune, vointa divina si consecintele pozitive si negative ale examenului mamografic (al comportamentului dorit).
Echipa din judetul Bistrita-Nasaud a analizat raspunsurile si a ajuns la urmatoarele concluzii:
Concluzii si definirea activitatilor care abordeaza concluziile:
INTREBAREA 1. Cat de mare credeti ca este riscul Dvs. de a face cancer de san? (Risc perceput)
55% din persoanele intervievate considera ca au un risc mare de a face cancer de san iar 8% au risc foarte mare.
Concluzia echipei este ca majoritatea femeilor din ambele categorii isi percep riscul de a face boala, ca fiind mare si foarte mare.
INTREBAREA 2. Cat credeti ca este de grav cancerul de san ca boala? (Severitate perceputa)
68% din persoanele nonactive considera boala foarte grava si 28% grava. Din persoanele active intervievate 50 % considera boala foarte grava si 35% grava.
Concluzia echipei este ca marea majoritate a femeilor din ambele categorii percep in masuri relativ egale gravitatea cancerului de san.
INTREBAREA 3. Cat credeti ca este de eficienta mamografia pentru detectarea cancerului de san? (Perceptia eficacitatii actiunii)
85% din persoanele active cred ca actiunea de diagnostic precoce prin mamografii periodice este intr-adevar eficace, iar din cele non active 84%.
Concluzia echipei este ca marea majoritate a femeilor din ambele categorii cred ca o mamografie va duce la depistare precoce si sanse sporite de supravietuire pentru acele femei care merg periodic la examenul mamografic.
INTREBAREA 4. Ce ingreuneaza, ce poate sta in calea efectuarii unei mamografii?
(pentru cele care nu practica) sau Ce ar ingreuna, ce ar putea sta in calea efectuarii unei mamografii? (pentru cele ce practica) (Perceptia eficientei pentru sine)
46% din persoanele active au raspuns ca principala bariera este reprezentata de dificultatile financiare (s-au inclus si numarul mic de mamografe pe plan local si lipsa screening-ului national gratuit) si 44% din respondentele non active au indicat acelasi motiv (s-a inclus si numarul mic de mamografe pe plan local si lipsa timpului pentru a merge in alte localitati).
12% din persoanele active acorda prioritate scazuta sanatatii personale iar dintre cele non active 28%.
Cate 12% din ambele categorii considera ca nu sunt suficient de informate cu privire la metodele de diagnostic precoce sau cu locatiile unde pot accesa serviciile de diagnostic.
Concluzia echipei este ca principala bariera in calea efectuarii mamografiilor periodice rezida in prioritatea redusa pe care femeile o acorda propriei lor sanatati, alte bariere identificate fiind: situatia financiara precara, lipsa de informatii, distanta mare fata de mamograf, absenta mamografelor in anumite zone si timpul lung pentru programare.
INTREBAREA 5. Ce usureaza, inlesneste efectuarea unei mamografii? (Perceptia eficientei pentru sine)
54% din persoanele active si 52% din cele non active au raspuns ca cresterea nivelului educatiei medicale (a valoriza propria sanatate, a incuraja sprijinul partenerilor de viata) incepand din ciclul primar ar fi un prim factor de cladire a unui comportament favorabil efectuarii periodice a mamografiilor, urmat in ordine descrescatoare de campaniile nationale de screening gratuit si de informare. Diferenta intre cele doua categorii de 18 puncte procentuale ar fi ca cele non active vad in campaniile nationale de screening un factor stimulator mai important decat cele active. Cu alte cuvinte, femeile care au comportamentul dorit realizeaza faptul ca simplul indemn la accesarea serviciilor prin campanii de constientizare nu este suficient pentru a porni cladirea unui comportament pro-activ, fiind nevoie si de mecanisme de sprijin pentru acesta.
INTREBAREA 6. Cine din persoanele pe care le cunoasteti (familie, prieteni, categorii profesionale cu care sunteti in contact, etc...) crede, considera ca ar trebui sa va faceti o mamografie? (Perceptia normelor sociale)
42% din persoanele active sunt sustinute de familie si numai 24% din cele non active in timp ce 16% din cele non active nu au discutat acest subiect cu nimeni iar alte 16% nu cunosc pe cineva care sa le fi recomandat sa faca o mamografie.
In concluzie o bariera importanta din perspectiva perceptiei normelor sociale este constituita de absenta mecanismelor de suport din partea comunitatii ori a celorlalti membri de familie. Acest lucru orienteaza spre importanta initierii unui program de informare si motivare a femeilor, prin ACS explicita, informare la care trebuie sa fie tintiti si membrii familiilor, presa si alte potentiale institutii ce pot sprijini cladirea acestui comportament sanatos. 8% dintre persoanele active si 16% dintre cele non active considera ca screening-ul pentru cancer de san nu este acceptat de comunitatea lor.
INTREBAREA 7. Cine din persoanele pe care le cunoasteti (familie, prieteni, categorii profesionale cu care sunteti in contact, etc...) nu crede, nu considera ca ar trebui sa va faceti o mamografie? (Perceptia normelor sociale)
77% din persoanele active cred ca mamografia este acceptata in comunitatea lor si numai 52% din cele non active in timp ce 28% din cele non active nu au discutat acest subiect cu nimeni iar alte 8% cred ca barbatii nu sunt de acord cu aceasta investigatie.
23% dintre persoanele active si 28% dintre cele non active considera ca screening-ul pentru cancer de san nu este acceptat de comunitatea lor, ceea ce denota ca femeile pro-active beneficiaza in principal de sprijinul familiilor lor si mult mai putin de sprijin din partea comunitatii.
INTREBAREA 8. Ce credeti ca v-ar ajuta sa tineti minte sa efectuati o mamografie? (Sprijin pentru actiune)
50% din persoanele active si 40% din cele non active considera ca pot sa tina minte sa faca actiunea (sa mearga sa faca mamografia) si sa isi aminteasca etapele implicate in actiune iar restul in ordinea importantei au nevoie de: indemnul familiei, prietenilor; de campanii nationale; de informare prin mass-media.
INTREBAREA 9. Ce legatura are imbolnavirea de cancer cu vointa lui Dumnezeu (Vointa divina)
54% din persoanele active si 52% din cele non active considera ca exista o legatura intre imbolnavirea de cancer si vointa lui Dumnezeu in timp ce 35% din persoanele active si 36% din cele non active nu considera acest lucru.
Procentul mare de femei din ambele loturi (peste 50%) care considera ca imbolnavirea de cancer de san are legatura cu vointa divina denota faptul ca femeile nu sunt corect informate asupra factorilor de risc ai cancerului de san, ceea ce face sa existe in comunitatile lor acest mit.
INTREBAREA 10. Ce beneficii are efectuarea unei mamografii? (Consecinte pozitive percepute)
77% din persoanele active si 64% din cele non active considera ca depistarea precoce a cancerului de san este benefica, luand in considerare toate consecintele ce decurg din aceasta atitudine: tratament mai scurt, mai usor si mai ieftin si sanse mai mari de supravietuire. In plus, 24% din persoanele non active si 12% din cele active considera ca astfel obtin linistea sufleteasca si pot sa se ocupe in continuare de celelalte probleme iar cate 12% din ambele categorii considera ca verificarea starii de sanatate este benefica si pentru toti cei din jurul lor.
INTREBAREA 11. Ce consecinte negative are efectuarea unei mamografii? (Consecinte negative percepute)
77% din persoanele active si 52% din cele non active considera ca nu sunt dezavantaje la efectuarea acestui screening; 4% din non active si 8% din active percep teama ca screening-ul ar putea fi dureros iar 12% din non active teama ca le va provoca depresie.
De asemenea 32% din non active si 15% din cele active considera ca iradierea din timpul procedurii ar fi un motiv de ingrijorare. Se remarca faptul ca cele mai multe din aceste consecinte negative percepute de femei sunt din zona miturilor, ceea ce poate fi rezolvat printr-un bun program comunitar de informare corecta a femeilor asupra ACS (autocunoasterea sanului).
Rezultatele analizei barierelor au aratat ca desi femeile percep riscul si gravitatea bolii, ele fac cu greu pasul de a se pretui pe ele insele din punct de vedere al sanatatii sanului si de a adopta un comportament favorabil depistarii precoce.
Acest grup are tendinta de a nu acorda prioritate propriei stari de sanatate din cauza problemelor financiare, are o imagine de sine scazuta si, adeseori, ia decizii care avantajeaza restul familiei sau se bazeaza pe prejudecati si mituri privitoare la cancerul de san. S-a mai evidentiat faptul ca aceste femei tind sa aiba incredere mai mare in familie si cunostinte decat in medici, si acest lucru poate fi explicat prin perceptia corecta a normelor sociale, in care medicii de familie nu incurajeaza /nu indeamna femeile spre screening. Acest lucru ar justifica initierea unui proiect de formare a medicilor de familie si a asistentelor lor ca agenti de informare si schimbare de comportament in domeniul cancerului de san.
Jumatate dintre ele cred ca fortele supranaturale sunt acelea care fac ca cineva sa se imbolnaveasca sau sa ramana sanatos.
Deoarece miturile legate de cancerul de san sunt prezente in numar mare este important ca sesiunile de informare sa includa pe agenda lor si discutarea miturilor legate de acest domeniu.
Dupa o analiza atenta, echipa a selectat urmatoare activitati:
Conlucrarea cu cabinetele medicale locale in vederea ECS ca parte componenta a examinarii tuturor femeilor. (ECS - examen chimic al sanului)
Includerea in sesiunile de ACS a componentei de demontare a miturilor identificate, atat cu privire la rolul Divinitatii in aparitia bolii, cat si cu privire la efectele nocive ale mamografiilor.
Activitati de advocacy cu autoritatile publice medicale locale pentru servicii de sanatate pentru comunitate gratuite sau cu costuri foarte scazute
F. IDENTIFICAREA SI STABILIREA NEVOILOR PRIORITARE
Stabilirea nevoilor prioritare s-a facut in cadrul unei intalniri speciale, in cadrul unei conferinte locale care a avut loc in data de 23 ianuarie 2014 si la care au participat reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud, Primariei municipiului Bistrita, Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud, Clinicii "Sanovil" Bistrita (profil de obstetrica ginecologie) si ai Asociatiei "Pro - Apararea Drepturilor Omului" ("ProADO").
Conferinta - 23 ianuarie 2014
Echipa "Bistrita-Nasaud"
Participantilor la conferinta li s-au prezentat rezultatele profilului comunitatii si apoi, pe baza grilei de stabilire a prioritatilor, grupul a stabilit ordinea prioritatilor din nevoile locale.
Nevoi identificate in judetul Bistrita-Nasaud in cadrul proiectului Impreuna pentru Sanatatea Sanului:
Pe baza datelor oferite de cercetarea cantitativa si calitativa, echipa din Bistrita-Nasaud a identificat urmatoarele nevoi:
1. Informarea corecta a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud - asupra autocunoasterii sanului si metodelor de diagnosticare (nivelul de cunostinte privind cancerul de san este mai scazut in rural versus urban)
2. Instruirea medicilor de familie pentru a face examenul clinic al sanilor.
3. Programe de sanatate a sanului adresate tinerelor, in special in mediul rural
4. Servicii de recuperare (consiliere medicala si psihologica, drenaj limfatic)
5. Acces gratuit la proteze ale sanului si acordarea gradului de handicap corespunzator femeilor cu chirurgie majora a sanului
6. Centralizarea datelor asupra situatiei cancerului de san in judetul Bistrita-Nasaud (datele furnizate de la nivel national sunt de asemenea sarace)
7. Screening mamografic gratuit sau cu costuri cat mai mici si bazat pe aparatura performanta
8. Formarea asistentelor medicale prin Programul de Formare Continua ca principalii educatori comunitari ai femeilor privind ACS si serviciile de recuperare
Echipa din Bistrita-Nasaud alaturi de ceilalti reprezentanti ai comunitatii locale care au participat la conferinta au identificat doar doua categorii de prioritati, si anume mare si medie, niciuna din nevoile identificate de catrografiere nefiind o prioritate mica.
Cu alte cuvinte, echipa bistriteana a evaluat nevoile identificate ca fiind toate de gravitate si importanta mari, cantarind cu seriozitate impactul pe care membrii echipei l-ar putea avea in acoperirea acestor nevoi .
Nivelul 1 de prioritati- prioritati mari ( se refera la acele nevoi mari si importante pentru comunitate in acoperirea carora echipa poate avea impact)
Informarea femeilor asupra autocunoasterii sanului in vederea construirii unui comportament favorabil diagnosticarii precoce a afectiunilor sanului.
Informarea populatiei tinere aflati in sistemul formal de educatie asupra ACS, prin programele de sanatate special concepute pentru acest grup tinta.
Formarea asistentelor medicale si a asistentelor medicale comunitare ca educatori comunitari in domeniul sanatatii sanului, date fiind pozitia lor de stabilitate si incredere in cadrul comunitatilor in care lucreaza.
Cresterea accesului femeilor operate de cancer de san la servicii specifice grupurilor de sprijin prin crearea unui astfel de grup de sprijin pe langa organizatia lider judetean in cancerul de san - Amazoanele bistritene.
Nivelul 2 de prioritati- prioritati medii ( se refera la acele nevoi mari si foarte mari asupra carora impactul prezent al echipei locale poate fi mediu, data fiind relativa limitare a resurselor)
Asigurarea unui screening clinic al cancerului de san la nivelul retelei medicale primare prin formarea medicilor de familie - atelier de aprofundare a tehnicii corecte de examinare clinica a sanului .
Assigurarea accesului gratuit la protezarea sanului pt femeile care au suferit chirurgie majora prin initierea unei activitati de advocacy cu sprijinul tuturor membrilor retelei Impreuna pentru sanptatea sanului.
Centralizarea datelor statistice cu privire la cancerul de san, atat la nivel local, cat si national prin activitati de advocacy menite sa grabeasca functionarea corecta si prompta a Registrului National de Cancer.
Cresterea accesului tuturor femeilor la screening al sanului prin initierea de activitati de advocacy destinate schimbarii starii de fapt actuale si determinarea Ministerului Sanatatii de a demara cat mai repede programul national de screening pentru cancerul de san.
G. RECOMANDARI: OBIECTIVE STRATEGICE, OBIECTIVE PE TERMEN LUNG SI SCURT.
Cresterea numarului de cazuri de cancer de san descoperite in stadii precoce
Asigurarea accesului la servicii de diagnosticare precoce a cancerului de san si servicii de suport
Cresterea nivelului de constientizare a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud cu privire la autocunoasterea sanului si serviciile de diagnosticare precoce.
Asigurarea accesului la servicii de diagnosticare precoce a cancerului de san si servicii de suport
Instruirea a 200 de asistentele medicale din cabinetele medicilor de familie cu privire la serviciile de cancer de san si implicarea lor pentru a oferi informatii cu privire la serviciile disponibile in judetul Bistrita-Nasaud.
Cresterea nivelului de constientizare a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud cu privire la autocunoasterea sanului si serviciile de diagnosticare precoce.
Cresterea nivelului de constientizare asupra autocunoasterii sanului si serviciilor de diagnosticare precoce in randul a 1000 femei peste 15 ani din orasele Bistrita, Beclean si Nasaud, prin sesiuni informative.
Oferirea de suport unui numar de 40 de femei pentru efectuarea mamografiei prin acoperirea costului mamografiei.
.
Autorii doresc sa multumeasca membrilor echipelor pentru intocmirea profilului comunitatii din Bistrita-Nasaud pentru devotamentul cu care s-au implicat in colectarea datelor, in identificarea persoanelor cheie pentru obtinerea informatiilor despre comunitatile lor, pentru organizarea focus grupurilor, pentru selectarea si intervievarea respondentelor din cercetarea dedicata analizei barierelor, pentru identificarea nevoilor neacoperite din comunitatile lor si a scopurilor si obiectivelor menite sa raspunda acestor nevoi:
Moldovan Livia-Eugenia, Presedinte, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene" si supravietuitoare a cancerului de san.
Moldovan Vasile, Vicepresedinte, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"
Marina Rodica, voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"
Popescu Florica, voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"
Moldovan Ligia voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"
Dreptate Radu, director executiv, Directia Municipala de Servicii Sociale, Bistrita
Moldovan Ana-Marcela, asistent medical, Directia Municipala de Servicii Sociale, Bistrita
Murza Lidia, Presedinte, Asociatia Benita, Bistrita
Guseth Simona, asistent social, Asociatia Benita, Bistrita
Parker Mirela, sociolog, Promovarea Sanatatii, Directia de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud
Ernst Corina, Medic de sanatate publica, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud
Puica Gheorghe, asistent medical, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud Rachita Constantina, profesor, Liceul Tehnologic de Servicii, Bistrita
Serban Alina, administrator financiar, Liceul Tehnologic de Servicii, Bistrita
Preda Alincuta, profesor, Colegiu National"Andrei Muresanu", Bistrita
Bumbu Silvia, profesor, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita
Harpa Dana, profesor, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita
Cosic Maria-Minodora, administrator financiar, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita
Si, nu in ultimul rand dorim sa multumim in mod special persoanelor cheie pentru informarea asupra comunitatilor, precum si femeilor care au luat parte la focus grupurile si la interviurile din cadrul analizei barierelor organizate in judetul Bistrita-Nasaud, fara a caror participare nu ar fi fost posibila cercetarea calitativa din aceasta lucrare.
| 0 comentarii | 2828 vizualizări | 23 ianuarie 2015 |
