Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
ONG-uri Duminica 03 Decembrie 2023 - 14587
Cancerul la san. Profilul comunitatii, judetul BN.

1. Metodologia Profilului Comunitatii. Profilul comunitatii a fost realizat prin contributia voluntara a echipei formate in cadrul cursului de cartografiere din proiectul Impreuna pentru Sanatatea Sanului. In functie de posibilitatea fiecaruia de a accesa date corecte si fiabile ori informatii (fie datorita locului lor de munca, fie datorita unor competente personale) fiecare membru al echipei a fost responsabil de colectarea datelor cantitative specifice: statistici demografice, statistici despre cancerul de san, programe si servicii existente si resursele locale. Informatiile calitative au fost obtinute prin intermediul unei cercetari tintite, folosind tehnica de focus grup in municipiul Bistrita cu respondente din mediul urban si din mediul rural si tehnica analizei barierelor, prin care au fost intervievate un numar de 102 femei din judet. Datele au fost colectate in perioada octombrie - noiembrie 2013.

            In urma efectuarii pe teren a cercetarii calitative, echipa a analizat si centralizat rezultatele acestor doua tipuri de investigatii si a identificat nevoile existente in educatie si serviciile legate de cancerul de san. Pe baza a trei criterii de baza (gravitatea problemei identificate, numarul potential de beneficiari directi si posibilitatea de a avea impact), prin intermediul unei conferinte ce a reunit numerosi reprezentanti ai comunitatii locale, echipa a stabilit ordinea prioritara a nevoilor comunitatilor lor, dupa care a identificat scopurile si obiectivele pe termen scurt si lung menite sa raspunda nevoilor neacoperite.

            Principala limitare a fost inexistenta unui sistem national de colectare a datelor in domeniul asistentei medicale. In momentul de fata Registrul National de Cancer al Ministerului Sanatatii regiunea Nord - Vest furnizeaza date cu intarziere (in 2013 s-au publicat datele din 2009) cu privire la incidenta si mortalitatea prin cancer de san pe grupe de varsta la nivel de judet si statistici cu privire la stadiul bolii in momentul diagnosticarii. Ultimele date disponibile despre cancerul de san la nivel national si regional sunt din anul 2009.

            Femeile din Bistrita-Nasaud acceseaza servicii de diagnostic si tratament si din alte zone ale tarii (la Cluj ori la Targu - Mures) ori in alte tari; drept urmare, aceste cazuri sunt inregistrate in localitatile in care au fost diagnosticate ori tratate, mai degraba decat in localitatea de domiciliu a pacientelor. Aceasta situatie reprezinta o limitare importanta in evaluarea corecta a incidentei cancerului de san in populatia feminina din Bistrita-Nasaud.

 

Echipa care a intocmit profilul comunitatii

            Toti membrii echipei de intocmire a profilului comunitatii au fost participanti la atelierul de cartografiere, in calitate de reprezentanti ai urmatoarelor institutii: Directia Judeteana de Sanatate Publica, Inspectoratul Scolar Judetean, Primaria Municipiului Bistrita, organizatii non profit active in domeniul sanatatii, a cancerului de san. Printre participanti au fost medici, asistenti medicali, asistenti sociali, profesori, sociologi, ingineri, economisti si supravietuitoare.

            Astfel, reprezentantii Directiei Judetene de Sanatate Publica au asigurat datele cu privire la incidenta, mortalitate si serviciile disponibile la nivel local, iar voluntari ai organizatiei de supravietuitoare au furnizat si interpretat datele demografice. Reprezentantul Primariei Municipiului Bistrita a asigurat datele cu privire la serviciile medicale si serviciile de sanatatea sanului, si nu in ultimul rand, cele mai precise informatii cu privire la disponibilitatea si calitatea serviciilor au fost furnizate de supravietuitoare si co-supravietuitori.

 

Segmentarea

            Participantii au identificat principalele segmente demografice ale populatiei si nevoile lor specifice. Grupul selectat pentru realizarea cercetarii calitative este format din femei intre 35 - 60 ani si eleve intre 15-19 ani din ambele medii de rezidenta. Echipa a decis sa organizeze patru focus grup-uri in Bistrita cu respondente femei si eleve atat din mediul urban {Bistrita) cat si respondente din mediul rural (5 comune si 4 sate). Actiunile viitoare tintesc atat fetele si femeile din ambele medii de rezidenta prin programe de educatie si constientizare.

 

Scurta prezentare a colectarii datelor si a surselor de date

            Datele demografice au fost colectate de echipa bistriteana prin folosirea urmatoarelor surse:

Directia Judeteana de Statistica, Bistrita-Nasaud

Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud

Prefectura Judetului Bistrita-Nasaud

Directia Municipala de Asistenta Sociala Bistrita

Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita-Nasaud

website -ul Institutului National de Statistica: http://www.insse.ro

website -ul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca: http://www.anofm.ro/

website -ul Ministerului Sanatatii: http://www.ms.ro/

website -ul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate: http://www.cnas.ro/

Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuta, Cluj

Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii

Organizatii nonguvernamentale locale: Asociatia Clubul Amazoanelor Bistritene

 

            Datele calitative au fost obtinute prin utilizarea metodelor focus grupurilor si a analizei barierelor, cu asistenta formatorului si al coordonatorului de program.

 

Identificarea nevoilor si stabilirea prioritatilor

            Procesul identificarii nevoilor a fost urmatorul:

Segmentarea populatiei.

Acest proces a inceput in cadrul atelierului de cartografiere Impreuna pentru Sanatatea Sanului si a fost definitivat in activitatea practica de cercetare.

Colectarea datelor cantitative

Identificarea nevoilor principale pentru fiecare segment

Prin analizarea datelor colectate si prin extragerea concluziilor cercetarii calitative s-au identificat principalele nevoi din domeniu

Stabilirea prioritatilor pe baza gravitatii problemelor, a posibilitatii viitorului program de a avea impact asupra acestora, principiul neduplicarii eforturilor cu alte institutii guvernamentale ori neguvernamentale si folosirea cat mai eficienta a surselor si resurselor existente la nivel local. Acest proces a avut loc in cadrul unei conferinte locale la care au participat reprezentanti ai principalelor institutii judetene cu atributii ori cu motivatie in domeniul cancerului de san.

 

Determinarea scopului si a obiectivelor

            Pe baza prioritatilor stabilite, echipa a definit obiectivele pe termen scurt, mediu si lung.

 

Dificultati/ limitari

            Au existat limitari in domeniul colectarii datelor necesare; acest lucru s-a datorat in principal actualului sistem de monitorizare a cancerului de san din Romania. Astfel grupul din Bistrita-Nasaud nu a reusit sa stranga date cu privire la incidenta si mortalitatea prin cancer de san pe grupe de varsta, nici de la nivelul Directiei de Sanatate Publica si nici de la nivel national. Aceasta situatie denota lipsurile existente in sistemul national de raportare (vezi explicatia de la capitolul privitor la contextul de tara).

 

 

Rezultatele Profilului Comunitatii judetului Bistrita-Nasaud

A. PRIVIRE GENERALA ASUPRA CONTEXTULUI LOCAL

Judetul Bistrita-Nasaud are in componenta 62 de unitati administrativ-teritoriale din care: 1 municipiu, 3 orase si 58 comune cu 235 sate.

  Suprafata judetului Bistrita-Nasaud este de 5.355 km², reprezentand 2,24% din suprafata tarii si ocupand locul 26 pe tara ca marime.

  Relieful judetului este variat si complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere in trepte catre Campia Transilvaniei, conturandu-se trei zone de relief: zona montana, in care intra masivele: Tibles, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani, zona dealurilor, care detine doua treimi din suprafata judetului si zona de lunca - 3% din suprafata judetului.

   Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3.030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai.

                        Pe raul Bistrita, in aval de Colibita se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane metrii cubi.

 

Populatia judetului la 1 iulie 2012 era de 316.014 persoane din care: 118.931 in mediul urban si 197.084 in mediul rural. Pe suprafata judetului se gasesc 58 de comune dintre care cele mai importante sunt: Feldru - 7.856 locuitori, Maieru - 7.186 locuitori, Prundu Bargaului - 6.389 locuitori, Tiha Bargaului - 6.245 locuitori, Lechinta - 5.881 locuitori, Nimigea - 5.522 locuitori, Teaca - 6.174 locuitori, Rebrisoara - 4.987 locuitori si Josenii Bargaului - 4.922 locuitori.

 

Infrastructura 

Teritoriul judetului, prin pozitia sa geografica este strabatut de drumuri de importanta deosebita pentru legaturile Transilvaniei cu Moldova si Maramuresul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferata din judet sunt la Beclean, Saratel si Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judetul Bistrita-Nasaud este deservit de Aeroportul din Cluj-Napoca, situat la distanta de 125 km de Bistrita sau de Aeroportul din Targu Mures aflat la o distanta de aproximativ 100 km.

  

Prezentarea ramurilor specifice economiei judetului

Industria: prelucratoare, comert, transporturi si depozitare reprezinta circa ¾ din economia judetului, atat ca cifra de afaceri cat si ca numar de salariati.

Agricultura si silvicultura se bazeaza pe: unitatile reprezentative din industria alimentara in domeniul prelucrarii laptelui, a carnii sau morarit si panificatie, comert interior si servicii, comert international cu bunuri.

 

B. MEDIUL SOCIAL

 Cultura

Reteaua unitatilor de cultura in anul 2011

- Case de Cultura - 4

- Case de Cultura ale sindicatelor - 1

- Camine culturale - 173

- Biblioteci judetene - 1

- Muzee -1 cu 11 sectii, fara personalitate juridica, subordonate

- Galerii de arta - 2

Patrimoniul cultural national

- Situri arheologice - 380

- Monumente si ansambluri de arhitectura - 367

- Monumente de for public si cu valoare memoriala - 11

- Monumente memoriale si funerare - 7.

            Rezervatiile si monumentele naturale ale judetului Bistrita-Nasaud care constituie elementele de simbol si patrimoniu in context national si international sunt Parcurile Nationale ale muntilor Rodnei si Calimani. Printre monumente istorice de valoare nationala exceptionala se regasesc cladiri civile urbane: Casa Ion Zidaru, Casa Argintarului si Sirul Sugalete.

            Repere istorice

            Incepand cu secolul al XII-lea istoria romanilor din aceasta zona are puternice interferente cu istoria germanilor care au venit aici adusi de regii arpadieni, precum si cu istoria Ungariei si mai tarziu a imperiului austro-ungar. Pe timpul acestui imperiu in zona Bistrita si a Nasaudului s-au format regimentele graniceresti din populatia autohtona, care aveau sarcina de a constitui o pavaza a imperiului pentru partea estica a acestuia si care s-au bucurat de anumite privilegii din partea imparatesei Maria Tereza.

            La Bistrita, poetul Andrei Muresanu a compus "Desteapta-te romane" imnul de astazi al Romaniei, fapt pentru care exista in municipiu o casa municipala muzeu dedicata acestui mare patriot roman, precum si o impunatoare statuie a lui aflata in centrul municipiului, unde se celebreaza in fiecare an principalele evenimente comemorative nationale.

            De-a lungul istoriei, municipiul Bistrita a facut trecerea de la burg german la oras industrial.

            Judetul Bistrita-Nasaud a daruit tarii o seama de personalitati marcante, dintre care ii amintim pe George Cosbuc, Andrei Muresanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

 

Invatamantul si reteaua unitatilor de invatamant

            Invatamantul primar si gimnazial este reprezentat in judet prin 227 unitati scolare.

            Invatamantul secundar se desfasoara in 6 colegii nationale cu profil teoretic, 15 licee tehnologice, 2 colegii tehnice (profile: informatica, electrotehnica, protectia mediului, economic, stiintele naturii, mecanica, constructii, instalatii si lucrari publice, electronica-automatizari), 1 colegiu economic, 1 liceu de arta si 1 liceu de muzica. Numarul mediu anual de absolventi este de 3.000.

            In ceea ce priveste institutiile de invatamant postliceal, atat in sistem de stat cat si privat, in judet exista 2 institutii care asigura pregatirea in domeniile sanitar si tehnic.

            In ceea ce priveste institutiile de invatamant superior, in sistem de stat si privat, in judet exista 5 institutii care asigura pregatirea in domenii ca: stiinte economice, turism, administratie publica, asistenta sociala, inginerie industriala, inginerie economica, roboti industriali, inginerie medicala si juridic.

 Invatamant de toate gradele *

 

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

Invatamant - total

Unitati

Populatia scolara

Copii in gradinite

Elevi

Studenti

Personal didactic

100

60795

12144

47616

1035

4381

120

59345

 12093

46282

970

4287

121

58657

11860

45445

1352

4204

120

58338

11797

45068

1473

4176

132

58647

12101

44895

1651

4061

126

57578

11888

44010

1680

3927

126

56578

11807

42845

1534

3747

Invatamant primar si gimnazial

Scoli

Elevi inscrisi

Personal didactic

68

31517

2748

74

30498

2638

75

29593

2574

75

29172

2507

75

28740

2379

72

28269

2297

74

27220

2176

Invatamant liceal

Licee

Elevi inscrisi

Personal didactic

23

11027

 631

23

11110

657

23

11311

675

23

11629

745

33

13204

829

33

14248

936

33

14664

878

Invatamant de arte si meserii

Scoli de arte si meserii

Elevi inscrisi

Personal didactic

2

4918

313

2

4543

296

 1

4187

261

1

3753

235

6

2342

174

-

921

-

-

313

-

Invatamant postliceal

Scoli

Elevi inscrisi

Personal didactic

1

154

26

1

131

11

2

354

14

1

514

6

-

609

-

-

572

14

-

648

12

Invatamant superior

Institute de invatamant

Superior

Facultati

Studenti

Personal didactic

-

-

1035

 -

-

9

970

 -

-

3

1352

-

-

3

1473

-

-

3

1651

-

-

3

1680

-

-

3

1534

-

 

 

Invatamantul primar si gimnazial pe medii

 

 

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

Unitati - TOTAL

Urban

Rural

Elevi inscrisi - total

Urban

Rural

Personal didactic-total

Urban

Rural

Elevi inscrisi-clasele V-VIII

Urban

Rural

68

19

49

31517

11456

20061

2748

1015

1733

16043

6315

9728

74

17

57

30498

10970

19528

2638

995

1643

15328

5922

9406

75

18

57

29593

10567

19026

2574

955

1619

15181

5729

9452

75

18

57

29172

10414

18758

2507

926

1581

14836

5603

9233

75

17

58

28740

10149

18591

2379

897

1482

14531

5356

9175

72

15

57

28269

9996

18273

2297

867

1430

14398

5310

9088

74

16

58

27220

9710

17510

2176

836

1340

13794

5065

8729

 

Numarul personalului didactic din invatamantul de toate gradele*

 

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

Personal didactic - total

 Din care:

Invatamant prescolar

Invatamant primar si gimnazial

Invatamant liceal

Invatamant de arte si meserii

Invatamant postliceal

Invatamant superior

4381

 

663

2748

631

313

26

-

4287

 

667

2638

657

296

 11

 -

4204

 

680

2574

675

261

 14

-

4176

 

683

2507

745

235

 6

 -

4061

 

679

2379

829

174

-

-

3927

 

680

2297

936

-

14

-

3747

 

683

2176

878

-

12

-

 

 

 

Sanatatea

Reteaua unitatilor sanitare

spitale - 4, din care: 3 spitale publice - Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita, Spitalul Orasenesc "Dr. George Trifon" Nasaud, Spital Orasenesc Beclean, 1 spital privat "Clinica Sanovil" Bistrita;

un preventoriu TBC de copii: Preventoriul Ilisua;

ambulatorii de specialitate - 3 (ambulatorii integrate ale spitalelor);

cabinete medicale individuale medici de familie - 145;

cabinete medicale scolare - 10 (predate autoritatilor publice locale);

cabinete medicale dentare - 155, din care: 155 cabinete individuale (45 publice, 110 private), 7 cabinete scolare si 1 cabinet dentar de urgenta;

farmacii - 81, din care 3 cu circuit inchis, 78 cu circuit deschis (42 in mediul urban, 36 in mediul rural.

La nivelul judetului sunt 147 medici de familie, 211 medici specialisti (72 cabinete de specialitate) si 125 medici dentisti.

 

 Reteaua unitatilor sanitare pe medii, in anul 2011

_________________________________________________________

Tipul unitatilor sanitare              Total                Urban                         Rural

_________________________________________________________

Spitale                                      4                                  4                      -

Unitati medico-sociale               2                                  1                      1

Preventorii                                            1                                  -                       1

Dispensare medicale                             2                                  2                      -

Cabinete medicale scolare                    18                                18                    -

Cabinete medicale de medicina

generala                                                15                                15                    -

Cabinete medicale de familie                 145                              59                    86

Farmacii                                               81                                45                    36

Puncte farmaceutice                              29                                1                      28

Policlinici                                              1                                  1                      -

Centre de diagnostic si tratament           1                                  1                      -

Centre medicale de specialitate 1                                  1                      -

Ambulatorii integrate spitalului   5                                  5                      -

Cabinete stomatologice scolare 8                                  8                      -

Cabinete stomatologice             158                              110                  48

Cabinete medicale de specialitate          55                                54                    1

Centre de transfuzie                              1                                  1                      -

Centre de sanatate mintala                    1                                  1                      -

Unitati de ambulanta si SMURD           2                                  2                      -

Laboratoare medicale                           32                                31                    1

Laboratoare de tehnica dentara 49                                49                    -

Alte tipuri de cabinete medicale 8                                  8                      -

Institute si institutii fara paturi     2                                  2                      -

 

Din totalul numarului de 1440 paturi din spitale, 1358 sunt de stat si 82 in domeniul privat. Din acestea, 126 sunt la chirurgie, 138 la obstetrica ginecologie si doar 40 la oncologie.

 

 Numarul total al medicilor

______________________________________________________________

Anii                  Medici-total                  din care:                    Numarul locuitorilor ce revin la:

                                                            stomatologi                   un medic           un stomatolog

______________________________________________________________

2000                518                                          80                    630                  4078

2005                524                                          103                  605                  3080

2006                553                                          143                  775                  2222

2007                530                                          124                  780                  2554

2008                531                                          131                  792                  2418

2009                548                                          146                  789                  2173

2010                573                                          150                  750                  2115

2011                561                                          135                  744                  2347

 

 Numarul personalului sanitar mediu

______________________________________________________________

Anii      Personal sanitar            Personal sanitar mediu  Numarul locuitorilor

                    mediu                     ce revine la un medic               ce revin

                                                                                                 la un cadru sanitar mediu

______________________________________________________________

2000                1681                                        3                                              194

2005                1656                                        3                                              192

2006                1635                                        3                                              194

2007                1572                                        3                                              201

2008                1551                                        3                                              204

2009                1501                                        3                                              211

2010                1540                                        3                                              206

2011                1481                                        3                                              214

 

 Numarul medicilor si stomatologilor la sfarsitul anului 2011, pe localitati

______________________________________________________________

Localitatea                                Medici              Stomatologi

______________________________________________________________

Total judet                                                     426                              135

Total urban                                                    339                              94

Bistrita                                                             271                              69

Beclean                                                            33                                9

Nasaud                                                                      29                                  11

Sangeorz-Bai                                                    6                                  5

Total rural                                                      87                                41

Bistrita-Bargaului                                              2                                  1

Branistea                                                          2                                  -

Budacu de Jos                                                  2                                  -

Budesti                                                             1                                  -

Caianu Mic                                                       2                                  1

Cetate                                                              2                                  1

Ciceu Giurgesti                                     1                                  2

Chiochis                                                           1                                  1

Chiuza                                                              1                                  -

Cosbuc                                                            1                                  1

Dumitra                                                            2                                  1

Dumitrita                                                          1                                  -

Feldru                                                              3                                  3

Galatii Bistritei                                      1                                  -

Ilva Mare                                                         1                                  -

Ilva Mica                                                          1                                  1

Josenii Bargaului                                               3                                  1

Lechinta                                                           2                                  1

Lesu                                                                 1                                  -

Livezile                                                 2                                  1

Lunca Ilvei                                                        1                                  1

Maieru                                                             3                                  2

Matei                                                               1                                  -

Magura Ilvei                                                     1                                  -

Mariselu                                                           1                                  -

Micestii de Campie                                           1                                  -

Milas                                                                1                                  -

Monor                                                              1                                  -

Negrilesti                                                          1                                  -

Nimigea                                                            3                                  2

Nuseni                                                             2                                  1

Parva                                                               1                                  1

Petru Rares                                                      1                                  1

Poiana Ilvei                                                       1                                  -

Prundu Bargaului                                              3                                  2

Rebra                                                               1                                  1

Rebrisoara                                                       2                                  1

Rodna                                                              3                                  2

Romuli                                                  1                                  -

Runcu Salviei                                                    1                                  -

Salva                                                                1                                  1

Silivasu de Campie                                           1                                  -

Sanmihaiu de Campie                                       1                                  1

Spermezeu                                                       1                                  1

Sant                                                                 2                                  1

Sieu                                                                  2                                  1

Sieut                                                                1                                  1

Sieu Magherus                                     2                                  1

Sieu Odorhei                                                    1                                  -

Sintereag                                                          1                                  -

Teaca                                                               2                                  1

Telciu                                                               2                                  1

Tihna Bargaului                                     3                                  2

Tarlisua                                                            1                                  1

Uriu                                                                  2                                  1

Urmenis                                                           1                                  1

Zagra                                                               1                                  -

 

 C. STATISTICI CU PRIVIRE LA SANATATEA SANULUI SI CANCERUL DE SAN

            Totalul cazurilor noi de cancer si incidenta cancerului de san in populatia generala a judetului BN, intre anii 2008 - 2012, sursa: DSP BN si Registrul Regional de Cancer N-V, 2008 -2009.

            1. Date preluate de la DSP - Bistrita-Nasaud:

Anul

Total localizari

Urban

(U)

Rural (R)

Nr cazuri noi

Cancer de san

(la femei)

Rata bruta a incidentei

cancer de san

Rata standardizata a incidentei (populatia mondiala standard)

 

Cazuri noi

 

 

Total

din care:

(U/R)

Stadii curabile

(U/R)

 

Nr cazuri/ 100 000 locuitori

2008

688

263

425

77

37

47,94

32,79

 

 

 

 

35 U

18 U

 

 

 

 

 

 

42 R

19 R

 

 

2009

767

298

472

84

41

47,95

32,77

 

 

 

 

49 U

30 U

 

 

 

 

 

 

35 R

11 R

 

 

2010

731

285

446

68

36

 

 

 

 

 

 

33 U

18 U

 

 

 

 

 

 

35 R

18 R

 

 

2011

731

275

456

64

25

 

 

 

 

 

 

30 U

16 U

 

 

 

 

 

 

34 R

9 R

 

 

2012

730

315

415

74

29

 

 

 

 

 

 

33 U

13 U

 

 

 

 

 

 

41 R

16 R

 

 

 

            Numarul de cazuri de cancer de san identificate anual variaza intre ani 2008 - 2012 de la 688 la 730, fiind in procente mai mari identificat in mediul rural (in anul 2008 - cazuri noi in numar de 263 iar in anul 2012 numarul a crescut la 315 cazuri).

 

            2. Date preluate din primele doua rapoarte ale Registrului Regional de Cancer N-V, 2008 -2009, judetul Bistrita-Nasaud:

Anul

Numar cazuri noi total localizari

Numar cazuri noi

cancer de san

 

Cancer de san

(la femei)

 

Rate specifice pe grupe de varsta

 

 

Barbati

Femei

20-24 ani

25-29

30-34

35-39

40- 44

45-49

50-54

55-59

60 -64

65-69

70-74

75-79

80-84

85+

2008

 

808

0

85

1,9

5,63

12,91

47,63

53,5

109,39

109,52

139

151,92

128,54

124,33

132,04

104,8

147,04

2009

754

0

77

0

0

24,33

25,53

35,45

81,13

64,99

134,55

164,54

132,26

61,59

90,68

180,29

112,61

 

 

 

            3. Date privind mortalitatea prin cancer in judetul Bistrita-Nasaud (sursa: raportul Registrului Regional de Cancer N-V, 2008-2009):

 

Nr. total

decese

prin cancer

Nr. total

decese prin cancer la femei

Numar decese prin cancer de san

(femei)

Rata bruta a mortalitatii prin cancer la femei

Rata bruta a mortalitatii prin cancer de san

Rata standardizata a mortalitatii

cancer de san

Anul 2008

568

242

43

150,68

26,77

16,51

Anul 2009

472

178

22

89,39

13,7

9,28

 

            Cateva observatii si concluzii:

Exista discordante privind datele inregistrate: pentru anii 2008 si 2009 (datele inregistrate in Registrul Regional de Cancer sunt mai mari decat cele raportate la nivelul DSP); acest lucru poate fi explicat prin luarea in evidente a cazurilor in alte judete din regiune

In 2008 si 2009, rata bruta a incidentei in judetul Bistrita-Nasaud a fost mai mica decat media pe regiune;

In ultimii cinci ani (2008-2012) numarul cazurilor de cancer mamar a fost mai mare in mediul rural, unde insa, ponderea stadiilor curabile a fost mai scazuta (doar aprox. 1/3) fata de mediul urban (aprox. 1/2). Este necesara orientarea activitatilor de educatie si informare, precum si a celor de screening pentru depistarea precoce activa, in special spre populatia din mediul rural;

In judetul Bistrita-Nasaud cancerul de san este principala cauza de deces prin cancer la femei; intre 2008 si 2009, rata mortalitatii prin cancer (inclusiv cancer de san) a fost in scadere.

 

 

D. PROGRAME SI SERVICII

            In judetul Bistrita-Nasaud, ca in toate zonele tarii, exista unitati medicale de medicina primara, ambulatorie si spitaliceasca unde furnizorii de servicii asigura asistenta medicala a populatiei. Unitatile spitalicesti functioneaza in mediul urban, iar cele de medicina primara atat in mediul urban cat si in mediul rural. In 2012 in judetul Bistrita-Nasaud functionau un numar de 43 cabinete ale medicilor de familie, 14 cabinete medicale de medicina generala, 62 cabinete medicale de specialitate, 2 dispensare medicale, 4 spitale (3 spitale publice - Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita, Spitalul Orasenesc "Dr. George Trifon" Nasaud, Spital Orasenesc Beclean, 1 spital privat "Clinica Sanovil" Bistrita, un preventoriu TBC de copii la Ilisua si 3 ambulatorii integrate ale spitalelor); 1 policlinica, 18 laboratoare medicale din care 2 furnizori in ambulatoriu in Programul national de cancer 2013 si 109 farmacii din care 3 furnizori in ambulatoriu in Programul national de cancer 2013.La nivelul judetului sunt 147 medici de familie si 201 medici specialisti.

             Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud http://www.bistrita.insse.ro

 

Principalele unitati sanitare proprietate publica, la 31 decembrie 2012

Judetul Bistrita-Nasaud

Anii

Spitale

Policlinici

Dispensare medicale

Centre de sanatate

Crese

Farmacii

 

Total

Teritoriale

 

 

1995

3

6

94

71

5

7

6

 

2000

3

2

14

-

2

6

5

 

2001

3

2

4

-

2

6

5

 

2002

3

2

4

-

1

4

5

 

2003

3

2

4

-

1

4

5

 

2004

3

2

4

-

1

4

5

 

2005

3

2

2

-

1

4

6

 

2006

3

2

2

-

1

4

6

 

2007

3

2

2

-

1

4

5

 

2008

3

2

2

-

3

4

5

 

2009

3

2

2

-

1

4

5

 

2010

3

2

2

-

1

6

4

 

2011

3

1

2

-

-

6

3

 

2012

3

1

2

-

-

6

3

 

Nota: In numarul farmaciilor sunt incluse si punctele farmaceutice. Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud. http://www.bistrita.insse.ro 

 

Principalele unitati sanitare proprietate privata, in anul 2012

 

Judetul Bistrita-Nasaud

Spitale

1

Policlinici

-

Cabinete medicale de familie

43

Cabinete medicale de medicina generala

14

Cabinete medicale de specialitate

62

Cabinete stomatologice

124

Laboratoare medicale

18

Laboratoare de tehnica dentara

50

Farmacii (inclusiv puncte farmaceutice)

106

Depozite farmaceutice

-

Centre medicale

-

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bistrita-Nasaud. http://www.bistrita.insse.ro         

 

            Programe si servicii pentru cancerul de san in judetul Bistrita-Nasaud

            Conform datelor culese de membrii echipei Bistrita-Nasaud (Vezi Tabelul cu servicii ... datele nu epuizeaza toate serviciile medicale private dar le include pe cele mai cunoscute) serviciile de diagnostic (mamografia) se efectueaza in cadrul a 2 unitati medicale (Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Bistrita-Nasaud) si o unitate medicala privata - Clinica Sanovil. Ecografii se pot face zilnic in Clinica Sanovil, de catre un medic radiolog de la ECO MAMAR Tg. Mures si la Cabinetul Particular Lupascu Mircea din Bistrita.

            Serviciile medicale pentru tratamentul cazurilor de cancer de san (chimioterapie si medical) sunt gratuite si toate sunt situate in capitala de judet, iar serviciile chirurgicale in unitati din afara judetului.

            Conform site-lui Casei Judetene de Asigurari de Sanatate programul national nr. 3 de oncologie - tratament specific al bolnavilor cu afectiuni oncologice se realizeaza in Sectia de Oncologie a Spitalului judetean Clinic de Urgenta Bistrita-Nasaud.

            In judetul Bistrita-Nasaud au fost identificate urmatoarele organizatii care desfasoara sau au desfasurat activitati in domeniul cancerului de san: Asociatia Clubul Amazoanelor Bistritene, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud si Crucea Rosie.

 

Tabel cu servicii disponibile in judetul Bistrita-Nasaud si judetele limitrofe

Tipuri de servicii

Institutia

Adresa

Contact

Orar

Alte informatii

Mamografii Bistrita-Nasaud

 

Mamo-grafii

 

 

Bistrita-Nasaud

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud

Bistrita, str. Gen. Grigore Balan,

 nr 43

Tel:

0263214390

0263239048

L-V

1200-1400

Mamografia este 100 Ron, fara bilet de trimitere si 50 lei cu trimitere de la medic de familie

Clinica privata SANOVIL

Bistrita, cart. Viisoara nr 263

Tel:

0263213862

0263232323

Luni

1500-1800

Mamografia este 120 lei

70 lei cu bilet trimitere de la medic de familie

 

 

 

 

 M

 A

 M

 O

 G

 R

 A

 F

 I

 I

 

 Tg.-Mures

Spitalul Clinic Judetean

Tg. Mures

(Poli II)

Tg. Mures, B-dul 1

 

 

Dec. 1918, nr.24-26

Tel.

 

 

0265263585

0265263685int.232

0365882573

L-V:

800-1500

Mamografia este 60 Ron/4

 

 

filme, fara bilet de trimitere

Gratuit doar la internarile de zi prin Clinica

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures

 

Tg. Mures, str. Gheorghe Marinescu, nr.50

Tel.

0265212111 0265211292 Int.448

sau 443

L-V:

 900-1800

Cu programare pe baza trimiterii de la medicul de familie sau medicul specialist-gratuit in limita fondurilor.

Cu programare 15 lei/film (in general se fac 2 sau 4 filme)

Clinica medicala privata ATLAS

Tg. Mures, str. Mihai Viteazu, nr.31

Tel.

0265210902

L-V:

800-1800

Cu programare fara trimitere 90 lei

Centrul medical GALENUS

Tg. Mures,str. Mihai Viteazu, nr.31

Tel.

0265215000

L-V:

900-1800

S:

900-1300

Cu programare si trimitere medic specialist-gratuit in limita fondurilor

Cu programare si trimitere medic specialist - 90 lei

Mamografii Cluj-Napoca

M

A

M

O

G

R

A

F

I

I

 Cluj-Napoca

Institutul de Oncologie

str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36

Tel:

0264598361

L-V

800-1200

Cu programare si trimitere medic familie -Gratuit

Fara trimitere -

50 lei

Clinica de Radiologie

Str. Clinicilor nr.4-6

Tel:0264592771

L-V

6 ore pe zi

Gratuit-pe baza de trimitere

Fara trimitere

- 40 lei

Spitalul CFR

Str. Republicii nr 18

Tel: 0264599596

Permanent+

Spital

Gratuit -

pentru persoanele spitalizate

Cu plata-50lei

Policlinica Privata

SCANIA

Str. Ciresilor nr. 15A,

Tel:

0264407970

L-S

1400-1700

100 lei ambii sani

Programare la tel.

Policlinica privata INTERSERVISAN

Str. Nicolae Pascaly, nr 5

Tel:

0264414163

0264414660

0264414807

0264462545

L-S

800-2000

100 lei ambii sani

Programare la tel

Clinica privata MEDSTAR

Str. Campului, nr.135

Tel:

0264560998

L-V:

900-1200

Cu programare si trimitere-Gratuit

Fara trimitere -

90 RON

 

 

Ecografii Bistrita-Nasaud

Ecografii

 

 

Bistrita-Nasaud

Clinica privata SANOVIL

Bistrita, cart. Viisoara nr 263

receptie@sanovil.ro

Tel:

0263213862

0263232323

L-V

 900-1300

1500-1900

Ecografia este 65 lei

fara bilet de trimitere sau cu trimitere

CMI Lupascu Mircea

 

Bistrita, str. Pescarilor, nr. 16

Tel:

0742411449

L-V

1200-1800

Ecografia este 70 Ron, fara bilet de trimitere sau cu trimitere

Ecografii Tg-Mures 

 

 

 

E

C

O

G

R

A

F

I

I

 

 

Tg-Mures 

Spitalul Clinic Judetean

Tg. Mures, B-dul 1 Dec. 1918, nr.24-26

Tel:

0265263585

L-V:

800-1500

Ecografia este 30 Ron, fara bilet de trimitere.

Gratuit - la internarile de zi prin Clinica Endocrinologie.

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta

Tg. Mures, str. Gheorghe

Marinescu, nr.50

Tel.0265212111;

0265211292;

Int.448 sau 443

L-V:

900-1800

Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist (ginecologie, chirurgie, endocrinologie) - gratuit in limita fondurilor

Cu programare 15 RON

Centrul medical GALENUS

Tg. Mures,

str. M. Viteazu, nr.31

Tel.0265215000

Fax: 0365809851

e-mail: office@galenus.ro

L-V:

900-1800

Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist-gratuit in limita fondurilor

Cu programare pe baza trimiterii de la medicul specialist 60 RON

Centrul medical DORA MEDICALS

Tg. Mures,

P-ta Marasesti, nr.21

Tel.0265212971 ;

0733553970

e-mail: office@doramedicals.ro

S:

900-1300

Cu programare-gratuit cu trimitere de la medicul specialist in limita fondurilor

Cu programare fara trimitere 50 RON

Clinica medicala privata TOPMED

Tg. Mures,

str. Dorobantilor, nr.1

Tel.:

0265225002

L-V:

800-1500

Cu programare, fara trimitere 70 RON

Clinica medicala privata ATLAS

Tg. Mures,

str. Mihai Viteazu, nr.31

Tel.

0265210902

L-V:

800-1800

Cu programare fara trimitere 100 RON

Clinica medicala privata NOVA VITA

Tg. Mures,

str. Liviu Rebreanu, nr. 29/A

Tel.

0265266112

L-V:

800-1800

Cu programare fara trimitere 75 RON

Centrul Medical privat PULS

Tg. Mures, str. Ghe.

Marinescu, nr.4

Tel.

0265256256

L-V:

700-2000

Cu programare fara trimitere 80 RON

Ecografii Cluj-Napoca

 

 

 

 

 

 

E

C

O

G

R

A

F

I

I

 Cluj-Napoca

Institutul de Oncologie

str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36

Tel: 0264598361

L-V

800-1200

Cu programare si trimitere de la medic ul specialist in limita fondurilor

Cu programare - trimitere 50 RON

Clinica de Radiologie

Str. Clinicilor nr.4-6

Tel:

0264592771

L-V

6 ore pe zi

50 lei

Spitalul CFR

Str. Republicii nr 18

Tel:

0264599596

 

50 lei

Gratuit pentru spitalizati

Policlinica Privata

SCANIA

Str. Ciresilor nr. 15A,

Tel: 0264407970

L-S

1400-2000

 

SCANIA

Str. Nicolae Pascaly, nr 5

Tel:

Permanent+

 

Policlinica privata INTERSERVISAN

Str. Campului, nr.135

0264407970

Spital

 

Clinica privata MEDSTAR

str. Gheorghe Bilascu nr. 34-36

Tel:

 

 

 

 

 

 

 

Nota: Acest tabel nu este exhaustiv ci ofera informatii cu privire la cele mai cunoscute servicii in domeniul cancerului de san din judetul Bistrita-Nasaud si din judetele limitrofe.

Marturia unei supravietuitoare

             Ma numesc Moldovan Livia Eugenia, sunt din Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, am avut cancer de san in 1997 si vreau sa va relatez povestea mea desi trebuie sa retraiesc tot ceea ce am simtit si trait de atunci pana in clipa de fata. Dar daca tot ce povestesc ajuta cuiva, ma refer la persoanele care sunt inainte de operatie, chimioterapie sau cobaltoterapie sau persoanele aparent sanatoase se hotarasc sa se duca maine sa-si faca toate controalele necesare pentru depistarea timpurie a cancerului genito-mamar, as fi foarte multumita si impacata sufleteste ca nimic nu este fara rezultate.

Primul simptom l-am sesizat in 5 noiembrie 1996, culmea, chiar de ziua mea, implineam 47 de ani. M-am trezit cu o senzatie foarte ciudata la ambii sani, parca erau mai mari, fierbinti si plini de "noduli". M-am speriat, dar mi-am spus ca probabil, cu timpul totul se rezolva. M-am dus la medic, mi-am facut o mamografie - aceasta trebuia sa ne spuna ca ceva nu e bine la sanul drept, dar citirea poate fi un pic cam superficiala. Nu acuz pe nimeni, dar era o faza de inceput si toate cele care au urmat erau mai usoare pentru mine si mai putin costisitoare pentru comunitate. Dar, desi eram cadru medical (fiind farmacista), am ascultat de medicii ginecologi, am facut tratament hormonal. In cele din urma am ramas cu un nodul la sanul drept. Timp de 6 luni am tot amanat o consultatie la Cluj la un medic oncolog - desi aveam o fata studenta in anul 4 la medicina - timp in care m-am convins incetul cu incetul ca ar fi posibil sa am cancer, desi nu vroiam in ruptul capului sa concep un diagnostic care imi punea viata in pericol. Aveam 47 ani, 3 copii studenti si simteam ca mai am de lucru pe acest pamant.

In mai 1997 - dupa ce nodulul statea pe loc, pielea incepuse sa arate ca si coaja de portocala, nodulul nu ma durea. M-am dus la un medic oncolog din Cluj care, dupa rezultatul biopsiei, a tras concluzia ca trebuie sa ma opereze. M-am opus pentru ca aveam 4 operatii inainte, dar medicul mi-a spus ca pentru a vedea 100% ce este in san trebuie sa ma opereze. S-a dovedit a fi cancer in stadiul II B, tumora afectase si ganglionii ceea ce a necesitat continuarea tratamentului prin chimioterapie si cobaltoterapie. Pentru ca fusesera afectati si ganglionii limfatici axiali, tratamentul nu s-a redus doar la operatie, am continuat cu chimioterapie si cobaltoterapie. Daca eu mergeam la un medic specialist in oncologie din noiembrie 1996, ar fi fost posibil sa raman doar cu operatia de mastectomie - este motivul pentru care scriu aceste randuri, poate persoanele care au un nodul si citesc aceste randuri merg cat de repede la medic. Nu cautati portite de scapare si nu mergeti cu foarte mare frica deoarece unul din 10 noduli este cancer. Am fost operata in 20 iunie 1997, apoi am suportat 6 sedinte de chimioterapie, tot la 3 saptamani o sedinta, tratament foarte greu de suportat, tratament plin de toxicitate pentru intreg organismul (caderea parului, stare de rau, greata, voma).

Dupa lunile de chimioterapie a urmat tratamentul de cobaltoterapie, 25 de sedinte, una in fiecare zi. Retraiesc fiecare zi de tratament, cobaltoterapia a fost ca o chimioterapie, dar nu asa de intensiva, cu aceeasi stare de rau timp de 25 de zile. Revin la necesitatea controalelor periodice pentru san si col uterin. Guvernul promite screening-uri de col uterin si mamar, dar sunt doar promisiuni. Mergeti doamnelor la doctor mai des atunci cand aveti simptome, nu va lasati pacalite, pentru ca tot ce inseamna tratament este foarte greu si s-ar putea ca agresivitatea bolii sa va domine dorinta de a trai, mai ales in cazul persoanelor tinere.

Inainte de operatie, am mai spus, nu am vrut sa accept boala, desi motive aveam, psihic nu am vrut sa cred ca sunt bolnava. Nu aveam vreme sa fiu bolnava, aveam trei copii studenti la Cluj - 2 fete la medicina si un baiat la fizica (o fata si baiatul fiind gemeni) - aveam treaba si nu vroiam sa am viata in pericol, dar cand am mers la Cluj, psihicul meu era la pamant, eram ingrijorata si foarte foarte speriata. Dupa operatie, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi pipai sanul drept, atunci cand m-am trezit si, simtind doar bandajele, impactul psihologic a fost ca eu am cancer! Am adormit din nou... Faptul ca eram bolnava s-a suprapus cu convingerea mea ca eram bolnava, convingere pe care nu am vrut sa o accept inainte de operatie - tot speram, speram intr-o minune... Familia a fost langa mine, sotul si cei trei copii. Daca familia nu este langa tine, cred ca foarte greu suporti tot ceea ce te asteapta, desi este greu si dureros si cu cei dragi langa tine. Intrebarea pe care am pus-o luni si luni de zile sotului meu a fost: de ce? Nu vroiam sa supar pe nimeni, dar aceasta intrebare imi revenea mereu pe buze, nu ma gandeam de ce eu si nu altcineva, ci pur si simplu aveam treaba doar cu persoana mea. Multumesc celor dragi care au avut grija de mine, m-au suportat, au incercat sa-mi faca suferintele cat mai usor de trecut, au fost langa mine.

Am considerat boala ca o incercare, multumesc lui Dumnezeu pentru tot. Tratamentul de dupa operatie l-am facut si l-am acceptat in totalitate, nu am incercat sa-l inlocuiesc cu altceva. Poti lua sau face tratamente naturiste in paralel, dar medicina clasica trebuie respectata si urmata. Am avut, ca oricare bolnav, momente de slabiciune cand ii spuneam sotului ca am sa mor, dar el a fost un om cu picioarele pe pamant, imi spunea sa nu mai vorbesc asa si apoi imi zicea ca si el poate sa moara maine dintr-un motiv oarecare. Acest raspuns ma bloca si ma facea sa uit momentul de slabiciune prin care treceam in momentul acela.

Sunt operata de aproape 16 ani; atunci nu se auzea expresia "de vina e sistemul". Tratamentele le-am facut la timp, ceea ce insemna ca nu am stat pe liste de asteptare (nici nu stiu daca erau atunci). Tratamentele au fost de calitate, medicina romaneasca este capabila de a lucra cu tratamente noi, moderne, scumpe, doar banii sunt o problema. Medicii si intregul aparat medical sunt de calitate si au o atitudine corecta si buna fata de bolnavi. De-a lungul celor 16 ani, am avut o stare de sanatate buna, mergeam regulat la control medical la Cluj; din 2001, pentru ca fata noastra mai mare este medic in Atena, unde si locuieste fiind casatorita cu un medic grec, merg la controale periodice in Atena. In legatura cu medicina romaneasca, vreau sa adaug la cele spuse de medicii greci, cuvinte de lauda la adresa celor care prescriu tratamente in Romania.

Se spune ca pentru a nu te imbolnavi sau in cazul meu, sa nu imi deteriorez sanatatea, este bine sa traiesti sanatos, sa mananci sanatos si sa gandesti pozitiv. Nu le urmez in totalitate, dar incerc sa mananc sanatos, sa ma odihnesc, iar de multe ori ma condamn ca nu fac bine. Daca ma gandesc bine, nu pot sa cred ca au trecut 16 ani de la acel moment cand m-am nascut din nou (sunt o supravietuitoare ca si multe alte femei din asociatia noastra; avem persoane care au fost operate acum 20-25 de ani). Sunt pensionara, dar inca lucrez, sunt activa, iar ceea ce mi-a dat un nou sens vietii a fost infiintarea in 2005 a "Asociatiei Clubul Amazoanelor Bistritene" ca urmare a unei dorinte fierbinti de a face bine femeilor cu cancer de san si col uterin, prin ajutor, precum: proteze, sutiene, peruci si ajutor financiar: decontari de analize medicale, deplasari la Cluj, ajutor financiar pentru operatii, tratament si a preveni si depista de timpuriu cancerul genito-mamar. Prevenirea s-a facut prin informare si educatie sanitara (material informativ) si prin teste Papanicolau si mamografii. S-au efectuat peste 7000 de teste Papanicolau pe cuprinsul judetului in perioada 2005-2007, cu ajutorul Institutului Oncologic Cluj in frunte cu dl. doctor Nicula Florian, care ne-a inclus, ca judet, intr-un proiect de screening de col uterin, pentru judetele din Ardeal. Iar mamografii, am facut pentru prima data la numai 350 de persoane aparent sanatoase, cu bani proveniti din demararea unui proiect pe 2008 cu Primaria Bistrita, proiect referitor la acordarea de sume de bani, nerambursabili la ONG-uri de catre autoritatile locale. Ne-am bucurat de acest ajutor timp de 6 ani, cu sume de bani de la 15.000 lei la 29.000 lei. Am distribuit sute de proteze si sutiene, din sponsorizari, din cei 2% din impozitul pe venit din donatii provenite din Elvetia, Germania, Polonia.

Se numeste "Clubul Amazoanelor Bistritene" pentru ca "nasa de botez" a asociatiei, d-na consiliera in Zielona-Gora, pe nume Julieta Zavaska, ne-a spus ca este denumirea internationala a tuturor asociatiilor care au ca membre femeile bolnave de cancer la san. Amazoanele au fost femei puternice, luptatoare, fara un san (si-l taiau pentru a trage cu arcul). Noi vrem sa fim sanatoase, puternice, supravietuitoare multi ani si sa avem grija de aproapele nostru. Ceea ce facem noi nu este ceva usor, trebuie multa rabdare, daruire, o adevarata consiliere psihologica mai ales pentru persoanele proaspat operate sau cele cu probleme. Suntem suparate, nemultumite ca numarul celor ca noi creste si iar creste, iar complicatiile sunt din ce in ce mai multe.

Cea mai importanta realizare de pana acum o consideram a fi preventia - cu scopul de a depista la timp cancerul genito-mamar, accentul fiind pus pe efectuarea de teste Papanicolau si mamografii. Ne mandrim cu cele 7000 de teste Papanicolau efectuate, 740 de mamografii, 300 de ecografii si 185 de markeri tumorali. Faptul ca multe persoane aparent sanatoase au fost "salvate" prin operatie, ne obliga sa continuam si in anii urmatori preventia prin informare si educatie sanitara si mai ales practic, prin efectuarea de teste Babes Papanicolau si mamografii. Vrem sa credem ca tot mai multe femei aparent sanatoase din Romania vor fi constiente de importanta controalelor periodice - test Babes Papanicolau, ecografie la san, pana la 40 de ani si mamografie, dupa 40 de ani.

Femeile care tocmai au fost diagnosticate cu cancer de san sa lupte pentru viata lor, sa lupte pentru a invinge boala (cancerul este considerat tot mai mult ca o boala cronica), sa lupte si sa asculte recomandarile medicului care o urmareste pe tot parcursul tratamentului. Noi, femeile cu probleme la san si col uterin si care avem cativa ani de la operatie, vrem sa fim un exemplu pentru a le indemna pe cele bolnave sa mearga mai departe si sa nu-si piarda speranta.

Livia Moldovan,

Supravietuitoare din Bistrita

 

 

E. DATE CALITATIVE

OBIECTIVELE

Obiectivele studiului calitativ au fost urmatoarele:

Identificarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor referitoare la cancerul la san in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 35-60 de ani, rezidente atat in mediul rural cat si in cel urban din judetul Bistrita-Nasaud.

Identificarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor referitoare la cancerul la san in randul tinerelor eleve cu varsta cuprinsa intre 15-19 de ani, rezidente atat in mediul rural cat si in cel urban din judetul Bistrita-Nasaud.

Identificarea informatiilor cu privire la sanatatea sanului si la cancerul la san pe care persoanelor din grupul tinta doresc sa le dobandeasca.

Identificarea resurselor de informatii existente la nivelul comunitatilor locale.

Identificarea modalitatilor prin care persoanele din grupurile tinta doresc sa primeasca informatiile (vehiculele de informatie).

Identificarea persoanelor/institutiilor din cadrul comunitatilor locale in care persoanelor din grupul tinta au incredere pentru furnizarea de informatii si servicii cu privire la/ pentru cancerul la san.

Sa afle daca medicii de familie si/sau asistentele medicale efectueaza examenul clinic al sanului la cabinetele medicale individuale din comunitatile locale.

Sa afle daca persoanelor din grupul tinta cunosc metodele de depistare precoce si serviciile de sanatatea sanului existente in judetul Bistrita-Nasaud.

Identificarea barierelor de care se lovesc femeile in utilizarea serviciilor de diagnostic al cancerului de san.

Sa afle despre cunostintele si practicile persoanelor din grupul tinta

Sa afle care sunt persoanele/institutiile dar si mediul, ori cadrul cel mai potrivit pe care persoanelor din grupul tinta le-ar alege pentru facilitarea si desfasurarea sesiunilor de informare ce privesc auto-cunoasterea sanului.

 

METODOLOGIA FOLOSITA IN CERCETAREA CALITATIVA

            Echipa responsabila de crearea Profilului Comunitatii din Bistrita-Nasaud a decis sa organizeze (1) focus grupuri pentru a colecta datele calitative necesare identificarii nevoilor pe care populatia tinta le are in domeniul cancerului de san, atat in mediul rural, cat si in cel urban si (2) analiza barierelor care stau in calea unui comportament favorabil depistarii precoce a cancerului de san.

            Au fost organizate patru focus grupuri in orasul Bistrita: 2 pentru zona rurala femei si tinere eleve organizat la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrita, 1 pentru zona urbana femei la sediul Clubului Amazoanelor Bistritene, si al patrulea pentru tinere eleve rezidente in municipiul Bistrita la Directia de Sanatate Publica a judetului Bistrita-Nasaud. Participantele au fost femei cu varsta cuprinsa intre 35-60 de ani rezidente in ambele medii si tinere eleve cu varsta cuprinsa intre 15-19 de ani rezidente in ambele medii din judetul Bistrita-Nasaud.

            Focus-grupurile pentru mediul rural s-au organizat in doua sali de clasa de la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrita unde cursurile sunt frecventate preponderent de elevi din mediul rural, membrilor echipei de la acest liceu revenindu-le organizarea si facilitarea, iar operatoare au fost 3 participante la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante.

            Focus - grupul pentru mediul urban - fete s-a organizat in sala de sedinte de la Directia de Sanatate Publica a judetului Bistrita-Nasaud, facilitarea a fost realizata de membrii grupului de la Directia de Sanatate Publica iar operatoare au fost 3 participante la cursul de cartografiere. Mobilizarea respondentelor a fost asigurata de participantii la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante

            Focus - grupul pentru mediul urban - femei s-a organizat in sala de sedinte de la Clubul Amazoanelor Bistritene, facilitarea a fost realizata de presedinta asociatiei iar operatoare au fost patru participante la cursul de cartografiere. Mobilizarea respondentelor a fost asigurata de participantii la cursul de cartografiere. Au fost folosite formulare standard pentru notarea raspunsurilor date de participante.

            Trebuie sa mentionam ca participantele au manifestat un mare interes pentru tematica dezbatuta, declarand ca au aflat lucruri noi si foarte importante pentru sanatatea lor si toate au primit fluturasi cu informatii privind cancerul de san iar cele din mediul urban au primit ca material de campanie impotriva cancerului de san portofele roz de la Directia de Sanatate Publica.

            In selectarea participantelor la focus grupuri au fost respectate urmatoarele criterii:

Varsta - in asa fel incat sa apartina grupului tinta decis de echipa din Bistrita-Nasaud:

fete eleve intre 15-19 ani

femei intre 35-60 de ani.

Mediul de rezidenta al participantilor:

rural

urban

Nivelul educativ si economic al participantelor:

nespecificat

Sexul participantilor:

exclusiv feminin

            Ghidul de focus-grup a fost structurat in asa fel incat sa acopere urmatoarele niveluri: individual (informare si practici), institutional (servicii) si resurse de informare. Ghidul a inclus un set de 12 intrebari. (vezi anexa 1). in anexa 2 veti gasi rezultatele fiecarui focus grup organizat in acest proiect in judetul Bistrita-Nasaud.

 

 

 CONCLUZII

            Prezentam mai jos concluziile care au reiesit din cele patru focus grupuri (doua in mediul urban si doua in mediul rural) organizate de echipa responsabila cu elaborarea Profilului Comunitatii din judetul Bistrita-Nasaud:

 

Furnizarea informatiilor generale despre sanatate in cadrul comunitatii locale: 92% dintre femeile din ambele medii de rezidenta au incredere ca medicul de familie le poate furniza informatii generale de sanatate; 4% au incredere ca personalul medical mediu poate furniza aceste informatii, iar 4% apeleaza la medicii specialisti din orase mai mari.

 

36% dintre fete din ambele medii de rezidenta au ca sursa demna de incredere pentru informatii generale despre sanatate familia (mama, sora mai mare); 27% intreaba familia iar daca nu afla un raspuns apeleaza la medicul de familie; 37% solicita medicul de familie pentru orice informatie medicala.

 

Cea mai solicitata informatie cu privire la sanatatea sanului/ cancerul de san

Aria de interese despre sanatatea sanului este foarte ampla, incluzand toate domeniile posibile: etiologie, prevenire, factori de risc, semne de alarma, ceea ce ar putea femeile insele sa faca pentru a depista singure anumite afectiuni ale sanului, tratament si cea mai potrivita atitudine pe care femeia ar trebui sa o aiba cu privire la sanatatea sanilor sai.

 

Din ingrijorarile si intrebarile femeilor si fetelor din ambele medii de rezidenta se remarca nevoia de a schimba atitudinea medicilor fata de paciente si calitatea serviciilor medicale locale cat si necesitatea organizarii unor programe de educatie.

 

Resurse existente in comunitatea locala pentru informatii asupra sanatatii sanului

Populatia feminina din mediul rural are o singura resursa locala pentru informatii despre sanatatea sanului - medicii de familie din localitatea de rezidenta iar pentru supraveghere medicala trebuie sa apeleze la medicii specialisti din Bistrita sau Cluj;

 

76 % din respondentele din Bistrita (femei si fete) apeleaza la specialistii locali (obstetricieni-ginecologi, radiologi) pentru a primi informatii asupra sanatatii sanului iar pentru cazuri chirurgicale la specialistii de la Clinica de oncologie din Cluj-Napoca si doar 4% apeleaza direct la medicii specialisti din alte judete, in timp ce 20% apeleaza in mod egal la internet, la supravietuitoare sau la medicul de familie.

 

Cele mai potrivite modalitati alese de femei pentru a primi informatiile cu privire la cancerul de san.

64 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta au decis ca cea mai potrivita modalitate de a informa femeile asupra cancerului de san este reprezentata de sesiunile interactive organizate pentru grupuri mici de participante. Explicatia acestei alegeri rezida in faptul ca aceste sesiuni interactive vor oferi femeilor atat posibilitatea sa afle notiuni pe care nu le cunosc despre cancerul de san, dar si sa afle de la surse autorizate raspunsurile pentru intrebarile pe care le au in acest domeniu.

 

Femeile au mai sugerat si alte modalitati de transmitere a informatiilor cu privire la cancerul de san: 12% au optat pentru emisiuni de televiziune in care invitatii sa fie medici specialisti care sa dezbata teme legate de sanatatea sanului; 24%, din cauza timpului limitat, prefera internetul, reviste de specialitate, brosuri sau fluturasi.

 

Fetele din ambele medii de rezidenta au decis, cu o exceptie care a optat pentru videoclip, ca cea mai potrivita modalitate de informare asupra cancerului de san este reprezentata de sesiunile interactive organizate pentru grupuri de participante alcatuite incat sa existe coeziune. Considera potrivit ca facilitatorii acestor intalniri sa fie persoane specializate cu pregatire prealabila sau persoane care au supravietuit cancerului de san.

 

Nivelul de constientizare asupra examenului mamografic si locurilor unde acest serviciu poate fi accesat

96 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta au stiut ce inseamna examenul mamografic si 84% au stiut unde pot accesa servicii de diagnostic, indicand clinica privata Sanovil sau Spitalul judetean, dar si Institutul Oncologic Cluj, renumit in regiune si in tara pentru experienta si profesionalismul in domeniul afectiunilor canceroase.

 

45% din fetele din ambele medii de rezidenta nu au auzit despre examenul mamografic si doar cateva au putut indica un loc unde se acorda acest serviciu - acelea care avusesera o experienta personala.

 

Dorinta respondentelor de a isi face un examen mamografic

82 % din respondentele femei din ambele medii de rezidenta si-ar face un examen mamografic, daca acesta le-ar fi recomandat de un medic si doar 8 % nu agreeaza efectuarea unei mamografii din cauza durerii in timpul procedurilor sau din cauza iradierii, iar daca le-ar fi recomandata, ar alege o ecografie sau o alta procedura.

 

Toate fetele participante la focus grupuri indiferent de mediul lor de rezidenta au raspuns cu oarece temere ca si-ar face un examen mamografic, daca acesta le-ar fi recomandat de un medic.

 

Barierele intalnite de femei in accesarea unui examen mamografic

24% din respondentele femei din ambele medii de rezidenta nu considera ca exista bariere in efectuarea unui examen mamografic; 40% din respondente, din cauza situatiei financiare precare, declara ca le este destul de greu sa se hotarasca sa faca acest examen; 32% amana efectuarea unei mamografii din cauza temerii de un rezultat negativ sau a durerii suferite in timpul procedurii iar 4% considera ca bariera calitatea redusa a serviciilor medicale.

 

94% din tinerele participante din ambele medii au recunoscut ca le este teama sa se supuna acestui examen, chiar daca stiu ca este spre binele lor, iar restul respondentelor nu au identificat bariere pentru efectuarea acestui examen medical.

 

Furnizarea examenului clinic al sanului de catre medicii de familie

Din raspunsurile participantelor din ambele medii de rezidenta a reiesit ca in proportie de 92%, medicii de familie nu au inclus in examenele medicale de rutina examinarea clinica a sanului, nici macar cu ocazia examenului anual de evaluare a starii generale de sanatate iar medicii specialisti de la cabinetele particulare efectueaza examenul clinic al sanului anual pentru femeile de peste 40 de ani sau in situatiile in care exista suspiciuni cu privire la o boala a sanului.

 

Nivelul de cunostinte si practicile cu privire la autoexaminarea sanului (AES).

86% dintre femeile din mediul urban auzisera despre AES, fata de cele din mediul rural care auzisera toate despre aceasta metoda.

Din cele care auzisera de AES, 52% au indicat media ca sursa, 35% au indicat medicii, iar 13% auzisera din familie sau de la supravietuitoare.

 

Din raspunsurile participantelor tinere din ambele medii de rezidenta a reiesit ca 18% din fete auzisera despre AES la orele de clasa, 50% nu auzisera pana acum, 4% aveau informatia de la mama, iar 28% aveau informatia in principal din emisiuni de televiziune ori din brosuri si reviste pentru femei.

 

A reiesit ca 16% din femei nu practica AES, 40% din femei nu stiau daca procedeaza corect in timpul aplicarii procedurii; 16% considerau ca numai medicii pot executa corect aceasta examinare si numai 28% stiau si practicau aceasta examinare.

 

In ceea ce priveste comportamentul femeilor cu privire la practicarea AES, rezulta ca femeile isi palpeaza sanii destul de des, dar nu corect si au nevoie de sesiuni de informare asupra sanatatii sanului pentru a fi dobandi informatiile si abilitatile necesare.

 

In ceea ce priveste comportamentul fetelor cu privire la practicarea AES, toate au declarat ca nu au practicat aceasta examinare, desi unora dintre ele li se explicase la orele de biologie.

 

Facilitatorii preferati de femei (fie institutii, fie persoane) pentru sesiunile de informare asupra cancerului de san

Dupa discutiile care au avut loc in focus grupuri a rezultat ca solutia este de a alege intre medicii specialisti, supravietuitoare, ori medicii de familie, cu conditia sa fie pregatiti special pentru facilitarea acestor sesiuni informative.

 

In cele din urma au ajuns la concluzia ca facilitatorii pot fi orice persoane implicate in problematica cancerului de san si pregatite in prealabil pentru sustinerea acestor sesiuni de informare cu privire la cancerul de san.

 

Cel mai potrivit loc din comunitate pentru desfasurarea sesiunilor informative

Prima optiune a respondentelor femei din mediul rural a fost cabinetul medicului de familie, urmata de domiciliul uneia dintre femei, iar cele din orasul Bistrita au considerat ca cel mai bun loc pentru desfasurarea sesiunilor informative este un cabinet medical, fie al unui medic de familie, fie al unui alt medic specialist din clinici/policlinici locale. Femeile au declarat ca nu ar avea nicio problema sa mearga intr-un loc pe care deja il cunosc si stiu ca este destinat serviciilor medicale.

 

Fetele din mediul rural au optat in mod egal pentru doua locuri din comunitatea lor: acasa (impreuna cu mama si prietene) si cabinetul medical al medicului de familie.

 

Fetele din mediul urban au decis ca locul potrivit pentru desfasurarea sesiunilor informative este cabinetul medical al medicului de familie sau cabinetul scolar.

 

In concluzie, indiferent de locul ales, atat femeile cat si tinere considera ca trebuie sa fie un spatiu linistit, care sa asigure conditii de intimitate, deoarece sesiunile de informare au o tematica cu caracter foarte personal pentru sexul feminin.

 

ANALIZA BARIERELOR

Identificarea barierelor si a factorilor favorizanti in adoptarea

comportamentelor dorite cu privire la cancerul de san IDEN

            Cercetarea a avut loc pe un lot de 26 de femei care aveau comportamentul dorit (merg la examene anuale mamografice) si un lot de 25 de femei care nu au comportamentul dorit.

            Au fost aplicate chestionare individuale tuturor respondentelor, care au vizat: perceptia riscului personal, a severitatii bolii, perceptia eficacitatii actiunii de a efectua periodic controlul mamografic, perceptia eficientei pentru sine, perceptia normelor sociale, sprijin pentru actiune, vointa divina si consecintele pozitive si negative ale examenului mamografic (al comportamentului dorit).

 

            Echipa din judetul Bistrita-Nasaud a analizat raspunsurile si a ajuns la urmatoarele concluzii:

Concluzii si definirea activitatilor care abordeaza concluziile:

INTREBAREA 1. Cat de mare credeti ca este riscul Dvs. de a face cancer de san? (Risc perceput)

55% din persoanele intervievate considera ca au un risc mare de a face cancer de san iar 8% au risc foarte mare.

Concluzia echipei este ca majoritatea femeilor din ambele categorii isi percep riscul de a face boala, ca fiind mare si foarte mare.

 

INTREBAREA 2. Cat credeti ca este de grav cancerul de san ca boala? (Severitate perceputa)

68% din persoanele nonactive considera boala foarte grava si 28% grava. Din persoanele active intervievate 50 % considera boala foarte grava si 35% grava.

Concluzia echipei este ca marea majoritate a femeilor din ambele categorii percep in masuri relativ egale gravitatea cancerului de san.

 

INTREBAREA 3. Cat credeti ca este de eficienta mamografia pentru detectarea cancerului de san? (Perceptia eficacitatii actiunii)

85% din persoanele active cred ca actiunea de diagnostic precoce prin mamografii periodice este intr-adevar eficace, iar din cele non active 84%.

Concluzia echipei este ca marea majoritate a femeilor din ambele categorii cred ca o mamografie va duce la depistare precoce si sanse sporite de supravietuire pentru acele femei care merg periodic la examenul mamografic.

 

INTREBAREA 4. Ce ingreuneaza, ce poate sta in calea efectuarii unei mamografii?

(pentru cele care nu practica) sau Ce ar ingreuna, ce ar putea sta in calea efectuarii unei mamografii? (pentru cele ce practica) (Perceptia eficientei pentru sine)

46% din persoanele active au raspuns ca principala bariera este reprezentata de dificultatile financiare (s-au inclus si numarul mic de mamografe pe plan local si lipsa screening-ului national gratuit) si 44% din respondentele non active au indicat acelasi motiv (s-a inclus si numarul mic de mamografe pe plan local si lipsa timpului pentru a merge in alte localitati).

12% din persoanele active acorda prioritate scazuta sanatatii personale iar dintre cele non active 28%.

Cate 12% din ambele categorii considera ca nu sunt suficient de informate cu privire la metodele de diagnostic precoce sau cu locatiile unde pot accesa serviciile de diagnostic.

Concluzia echipei este ca principala bariera in calea efectuarii mamografiilor periodice rezida in prioritatea redusa pe care femeile o acorda propriei lor sanatati, alte bariere identificate fiind: situatia financiara precara, lipsa de informatii, distanta mare fata de mamograf, absenta mamografelor in anumite zone si timpul lung pentru programare.

 

INTREBAREA 5. Ce usureaza, inlesneste efectuarea unei mamografii? (Perceptia eficientei pentru sine)

54% din persoanele active si 52% din cele non active au raspuns ca cresterea nivelului educatiei medicale (a valoriza propria sanatate, a incuraja sprijinul partenerilor de viata) incepand din ciclul primar ar fi un prim factor de cladire a unui comportament favorabil efectuarii periodice a mamografiilor, urmat in ordine descrescatoare de campaniile nationale de screening gratuit si de informare. Diferenta intre cele doua categorii de 18 puncte procentuale ar fi ca cele non active vad in campaniile nationale de screening un factor stimulator mai important decat cele active. Cu alte cuvinte, femeile care au comportamentul dorit realizeaza faptul ca simplul indemn la accesarea serviciilor prin campanii de constientizare nu este suficient pentru a porni cladirea unui comportament pro-activ, fiind nevoie si de mecanisme de sprijin pentru acesta.

 

 INTREBAREA 6. Cine din persoanele pe care le cunoasteti (familie, prieteni, categorii profesionale cu care sunteti in contact, etc...) crede, considera ca ar trebui sa va faceti o mamografie? (Perceptia normelor sociale)

42% din persoanele active sunt sustinute de familie si numai 24% din cele non active in timp ce 16% din cele non active nu au discutat acest subiect cu nimeni iar alte 16% nu cunosc pe cineva care sa le fi recomandat sa faca o mamografie.

In concluzie o bariera importanta din perspectiva perceptiei normelor sociale este constituita de absenta mecanismelor de suport din partea comunitatii ori a celorlalti membri de familie. Acest lucru orienteaza spre importanta initierii unui program de informare si motivare a femeilor, prin ACS explicita, informare la care trebuie sa fie tintiti si membrii familiilor, presa si alte potentiale institutii ce pot sprijini cladirea acestui comportament sanatos. 8% dintre persoanele active si 16% dintre cele non active considera ca screening-ul pentru cancer de san nu este acceptat de comunitatea lor.

 

INTREBAREA 7. Cine din persoanele pe care le cunoasteti (familie, prieteni, categorii profesionale cu care sunteti in contact, etc...) nu crede, nu considera ca ar trebui sa va faceti o mamografie? (Perceptia normelor sociale)

 77% din persoanele active cred ca mamografia este acceptata in comunitatea lor si numai 52% din cele non active in timp ce 28% din cele non active nu au discutat acest subiect cu nimeni iar alte 8% cred ca barbatii nu sunt de acord cu aceasta investigatie.

23% dintre persoanele active si 28% dintre cele non active considera ca screening-ul pentru cancer de san nu este acceptat de comunitatea lor, ceea ce denota ca femeile pro-active beneficiaza in principal de sprijinul familiilor lor si mult mai putin de sprijin din partea comunitatii.

 

INTREBAREA 8. Ce credeti ca v-ar ajuta sa tineti minte sa efectuati o mamografie? (Sprijin pentru actiune)

50% din persoanele active si 40% din cele non active considera ca pot sa tina minte sa faca actiunea (sa mearga sa faca mamografia) si sa isi aminteasca etapele implicate in actiune iar restul in ordinea importantei au nevoie de: indemnul familiei, prietenilor; de campanii nationale; de informare prin mass-media.

 

INTREBAREA 9. Ce legatura are imbolnavirea de cancer cu vointa lui Dumnezeu (Vointa divina)

54% din persoanele active si 52% din cele non active considera ca exista o legatura intre imbolnavirea de cancer si vointa lui Dumnezeu in timp ce 35% din persoanele active si 36% din cele non active nu considera acest lucru.

Procentul mare de femei din ambele loturi (peste 50%) care considera ca imbolnavirea de cancer de san are legatura cu vointa divina denota faptul ca femeile nu sunt corect informate asupra factorilor de risc ai cancerului de san, ceea ce face sa existe in comunitatile lor acest mit.

 

INTREBAREA 10. Ce beneficii are efectuarea unei mamografii? (Consecinte pozitive percepute)

77% din persoanele active si 64% din cele non active considera ca depistarea precoce a cancerului de san este benefica, luand in considerare toate consecintele ce decurg din aceasta atitudine: tratament mai scurt, mai usor si mai ieftin si sanse mai mari de supravietuire. In plus, 24% din persoanele non active si 12% din cele active considera ca astfel obtin linistea sufleteasca si pot sa se ocupe in continuare de celelalte probleme iar cate 12% din ambele categorii considera ca verificarea starii de sanatate este benefica si pentru toti cei din jurul lor.

 

INTREBAREA 11. Ce consecinte negative are efectuarea unei mamografii? (Consecinte negative percepute)

77% din persoanele active si 52% din cele non active considera ca nu sunt dezavantaje la efectuarea acestui screening; 4% din non active si 8% din active percep teama ca screening-ul ar putea fi dureros iar 12% din non active teama ca le va provoca depresie.

De asemenea 32% din non active si 15% din cele active considera ca iradierea din timpul procedurii ar fi un motiv de ingrijorare. Se remarca faptul ca cele mai multe din aceste consecinte negative percepute de femei sunt din zona miturilor, ceea ce poate fi rezolvat printr-un bun program comunitar de informare corecta a femeilor asupra ACS (autocunoasterea sanului).

 

 

            Rezultatele analizei barierelor au aratat ca desi femeile percep riscul si gravitatea bolii, ele fac cu greu pasul de a se pretui pe ele insele din punct de vedere al sanatatii sanului si de a adopta un comportament favorabil depistarii precoce.

            Acest grup are tendinta de a nu acorda prioritate propriei stari de sanatate din cauza problemelor financiare, are o imagine de sine scazuta si, adeseori, ia decizii care avantajeaza restul familiei sau se bazeaza pe prejudecati si mituri privitoare la cancerul de san. S-a mai evidentiat faptul ca aceste femei tind sa aiba incredere mai mare in familie si cunostinte decat in medici, si acest lucru poate fi explicat prin perceptia corecta a normelor sociale, in care medicii de familie nu incurajeaza /nu indeamna femeile spre screening. Acest lucru ar justifica initierea unui proiect de formare a medicilor de familie si a asistentelor lor ca agenti de informare si schimbare de comportament in domeniul cancerului de san.

            Jumatate dintre ele cred ca fortele supranaturale sunt acelea care fac ca cineva sa se imbolnaveasca sau sa ramana sanatos.

            Deoarece miturile legate de cancerul de san sunt prezente in numar mare este important ca sesiunile de informare sa includa pe agenda lor si discutarea miturilor legate de acest domeniu.

 

 

            Dupa o analiza atenta, echipa a selectat urmatoare activitati:

Conlucrarea cu cabinetele medicale locale in vederea ECS ca parte componenta a examinarii tuturor femeilor. (ECS - examen chimic al sanului)

Includerea in sesiunile de ACS a componentei de demontare a miturilor identificate, atat cu privire la rolul Divinitatii in aparitia bolii, cat si cu privire la efectele nocive ale mamografiilor.

Activitati de advocacy cu autoritatile publice medicale locale pentru servicii de sanatate pentru comunitate gratuite sau cu costuri foarte scazute

 

 

F. IDENTIFICAREA SI STABILIREA  NEVOILOR PRIORITARE

            Stabilirea nevoilor prioritare s-a facut in cadrul unei intalniri speciale, in cadrul unei conferinte locale care a avut loc in data de 23 ianuarie 2014 si la care au participat reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud, Primariei municipiului Bistrita, Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud, Clinicii "Sanovil" Bistrita (profil de obstetrica ginecologie) si ai Asociatiei "Pro - Apararea Drepturilor Omului" ("ProADO").

 

Conferinta - 23 ianuarie 2014

Echipa "Bistrita-Nasaud"

            Participantilor la conferinta li s-au prezentat rezultatele profilului comunitatii si apoi, pe baza grilei de stabilire a prioritatilor, grupul a stabilit ordinea prioritatilor din nevoile locale.

            Nevoi identificate in judetul Bistrita-Nasaud in cadrul proiectului Impreuna pentru Sanatatea Sanului:

            Pe baza datelor oferite de cercetarea cantitativa si calitativa, echipa din Bistrita-Nasaud a identificat urmatoarele nevoi:

            1. Informarea corecta a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud - asupra autocunoasterii sanului si metodelor de diagnosticare (nivelul de cunostinte privind cancerul de san este mai scazut in rural versus urban)

            2. Instruirea medicilor de familie pentru a face examenul clinic al sanilor.

            3. Programe de sanatate a sanului adresate tinerelor, in special in mediul rural

            4. Servicii de recuperare (consiliere medicala si psihologica, drenaj limfatic)

            5. Acces gratuit la proteze ale sanului si acordarea gradului de handicap corespunzator femeilor cu chirurgie majora a sanului

            6. Centralizarea datelor asupra situatiei cancerului de san in judetul Bistrita-Nasaud (datele furnizate de la nivel national sunt  de asemenea  sarace)

            7. Screening mamografic gratuit sau cu costuri cat mai mici si bazat pe aparatura performanta

            8. Formarea asistentelor medicale prin Programul de Formare Continua ca principalii educatori comunitari ai femeilor privind ACS si serviciile de recuperare

 

            Echipa din Bistrita-Nasaud alaturi de ceilalti reprezentanti ai comunitatii locale care au participat la conferinta au  identificat doar doua categorii de prioritati, si anume mare si medie, niciuna din nevoile identificate de catrografiere nefiind o prioritate mica.

Cu alte cuvinte, echipa bistriteana a evaluat nevoile identificate ca fiind toate de gravitate si importanta mari, cantarind cu seriozitate impactul pe care membrii echipei l-ar putea avea in acoperirea acestor nevoi . 

 
 
Nivelul 1 de prioritati- prioritati mari ( se refera la acele nevoi mari si importante pentru comunitate in acoperirea carora echipa poate avea impact)

 Informarea femeilor asupra autocunoasterii sanului in vederea construirii unui comportament favorabil diagnosticarii precoce a afectiunilor sanului.

Informarea populatiei tinere  aflati in sistemul formal de educatie asupra ACS, prin programele de sanatate special concepute pentru acest grup tinta. 

Formarea asistentelor medicale si a asistentelor medicale comunitare ca educatori comunitari in domeniul sanatatii sanului, date fiind pozitia lor de stabilitate si incredere in cadrul comunitatilor in care lucreaza. 

Cresterea accesului femeilor operate de cancer de san la servicii specifice grupurilor de sprijin prin crearea unui astfel de grup de sprijin pe langa organizatia lider judetean in cancerul de san - Amazoanele bistritene. 

 

Nivelul 2 de prioritati- prioritati medii ( se refera la acele nevoi mari si foarte mari asupra carora impactul prezent al echipei locale poate fi mediu, data fiind relativa limitare a resurselor)   

Asigurarea unui screening clinic al cancerului de san la nivelul retelei medicale primare  prin formarea medicilor de familie - atelier de aprofundare a tehnicii corecte de examinare clinica a sanului . 

Assigurarea accesului gratuit la protezarea sanului pt femeile care au suferit chirurgie majora prin initierea unei activitati de advocacy cu sprijinul tuturor membrilor retelei Impreuna pentru sanptatea sanului.

Centralizarea datelor statistice cu privire la cancerul de san, atat la nivel local, cat si national prin activitati de advocacy menite sa grabeasca functionarea corecta si prompta a Registrului National de Cancer. 

Cresterea accesului tuturor femeilor la screening al sanului prin initierea de activitati de advocacy destinate schimbarii starii de fapt actuale si determinarea Ministerului Sanatatii de a demara cat mai repede programul national de screening pentru cancerul de san.  

 

G.  RECOMANDARI: OBIECTIVE STRATEGICE, OBIECTIVE PE TERMEN LUNG SI SCURT.

Cresterea numarului de cazuri de cancer de san descoperite in stadii precoce

Asigurarea accesului la servicii de diagnosticare precoce a cancerului de san si servicii de suport

 

Cresterea nivelului de constientizare a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud cu privire la autocunoasterea sanului si serviciile de diagnosticare precoce.

 

            Asigurarea accesului la servicii de diagnosticare precoce a cancerului de san si servicii de suport

Instruirea a 200 de asistentele medicale din cabinetele medicilor de familie cu privire la serviciile de cancer de san si implicarea lor pentru a oferi informatii cu privire la serviciile disponibile in judetul Bistrita-Nasaud.

Cresterea nivelului de constientizare a femeilor din judetul Bistrita-Nasaud cu privire la autocunoasterea sanului si serviciile de diagnosticare precoce.

 

Cresterea nivelului de constientizare asupra autocunoasterii sanului si serviciilor de diagnosticare precoce in randul a 1000 femei peste 15 ani din orasele Bistrita, Beclean si Nasaud, prin sesiuni informative.

 

Oferirea de suport unui numar de 40 de femei pentru efectuarea mamografiei prin acoperirea costului mamografiei.

 

.

 

 

Autorii doresc sa multumeasca membrilor echipelor pentru intocmirea profilului comunitatii din Bistrita-Nasaud pentru devotamentul cu care s-au implicat in colectarea datelor, in identificarea persoanelor cheie pentru obtinerea informatiilor despre comunitatile lor, pentru organizarea focus grupurilor, pentru selectarea si intervievarea respondentelor din cercetarea dedicata analizei barierelor, pentru identificarea nevoilor neacoperite din comunitatile lor si a scopurilor si obiectivelor menite sa raspunda acestor nevoi:

Moldovan Livia-Eugenia, Presedinte, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene" si supravietuitoare a cancerului de san.

Moldovan Vasile, Vicepresedinte, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"

Marina Rodica, voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"

Popescu Florica, voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"

Moldovan Ligia voluntar, Asociatia"Clubul Amazoanelor Bistritene"

Dreptate Radu, director executiv, Directia Municipala de Servicii Sociale, Bistrita

Moldovan Ana-Marcela, asistent medical, Directia Municipala de Servicii Sociale, Bistrita

Murza Lidia, Presedinte, Asociatia Benita, Bistrita

Guseth Simona, asistent social, Asociatia Benita, Bistrita

Parker Mirela, sociolog, Promovarea Sanatatii, Directia de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud

Ernst Corina, Medic de sanatate publica, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud

Puica Gheorghe, asistent medical, Directia Judeteana de Sanatate Publica, Bistrita-Nasaud Rachita Constantina, profesor, Liceul Tehnologic de Servicii, Bistrita

Serban Alina, administrator financiar, Liceul Tehnologic de Servicii, Bistrita

Preda Alincuta, profesor, Colegiu National"Andrei Muresanu", Bistrita

Bumbu Silvia, profesor, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita

Harpa Dana, profesor, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita

Cosic Maria-Minodora, administrator financiar, Liceul cu Program Sportiv, Bistrita

            Si, nu in ultimul rand dorim sa multumim in mod special persoanelor cheie pentru informarea asupra comunitatilor, precum si femeilor care au luat parte la focus grupurile si la interviurile din cadrul analizei barierelor organizate in judetul Bistrita-Nasaud, fara a caror participare nu ar fi fost posibila cercetarea calitativa din aceasta lucrare.

0 comentarii2828 vizualizări23 ianuarie 2015




rss 2.0
rss 2.0