Legea risipei alimentare din Romania intra intr-o noua etapa, de la 1 aprilie 2026: de la recomandari generale la obligatii concrete pentru companii. Operatorii economici din sectorul agroalimentar - retaileri, producatori, distribuitori sau companii HoReCa - sunt obligati sa ia masuri clare pentru reducerea risipei alimentare si sa raporteze anual aceste actiuni.
In acest context, Banca Regionala pentru Alimente Cluj, care deserveste judetele Cluj, Alba, Sibiu si Bistrita-Nasaud, observa o crestere semnificativa a interesului din partea companiilor pentru solutii concrete de conformare.
Obligatii clare pentru companii, incepand cu 2026
Noua etapa a legii presupune ca fiecare companie sa adopte minimum doua masuri din urmatoarele categorii:
prevenirea generarii surplusului alimentar (planificare, FIFO, gestionarea stocurilor);
reducerea pretului produselor inainte de expirare;
donarea alimentelor catre consum uman prin parteneriate cu operatori receptori autorizati;
utilizarea alternativa (procesare, compostare, furaje).
In plus, companiile trebuie:
sa elaboreze un plan anual de reducere a risipei alimentare;
sa il depuna pe platforma Ministerului Agriculturii;
sa implementeze efectiv masurile asumate.
Nerespectarea acestor obligatii poate atrage amenzi de pana la 40.000 lei, dar si riscuri operationale si administrative.
De la obligatie la oportunitate: legea risipei alimentare aduce companiile mai aproape de comunitate
In ultimele saptamani, interesul pentru colaborarea cu Banca pentru Alimente Cluj a crescut vizibil:
22 de contracte noi sunt deja semnate, dintre care 15 initiate de reprezentantii companiilor;
alte 8 contracte sunt in curs de semnare;
aproximativ 15 companii au solicitat informatii suplimentare;
discutii active sunt in derulare cu producatori si distribuitori mari.
Tot mai multe companii incep sa inteleaga ca legea nu este doar o obligatie, ci si o oportunitate de optimizare si impact social.
"Pentru firme, este mai simplu si mai ieftin sa gestioneze corect surplusul acum, decat sa plateasca pentru neconformare mai tarziu. Legea introduce obligatii clare: planuri, masuri concrete si raportare. Lipsa acestora inseamna amenzi, costuri administrative si risc operational", spune Andreea Bobis, presedintele Bancii Regionale pentru Alimente Cluj.
Un parteneriat cu Banca Regionala pentru Alimente Cluj reprezinta o modalitate directa prin care companiile pot indeplini una dintre masurile obligatorii prevazute de lege, fara a fi necesar sa isi dezvolte propriile mecanisme de donatie.
Cum functioneaza colaborarea
Pentru companii, parteneriatul cu o banca pentru alimente este un proces simplu:
se stabileste tipul de produse si frecventa colectarii;
banca preia alimentele direct din magazin sau depozit;
produsele sunt sortate, depozitate (inclusiv frigorific) si redistribuite rapid;
ajung la o retea de peste 140 de ONG-uri partenere din regiune.
Astfel, companiile nu trebuie sa isi construiasca propriul sistem de donatii, ci pot externaliza intreg procesul catre un partener specializat. 
Impact concret: peste 31.000 de persoane sunt sprijinite
Prin aceste parteneriate, alimentele care altfel ar deveni deseuri ajung la oameni care au nevoie reala de sprijin. 
In prezent, reteaua Bancii pentru Alimente Cluj poate sustine peste 31.000 de persoane prin ONG-urile partenere. Cele mai frecvente produse redistribuite sunt legumele si fructele, insa gama variaza in functie de donatiile primite.
Provocari reale pentru companii
Din experienta Bancii pentru Alimente Cluj, cele mai mari dificultati pentru companii sunt:
lipsa unei evidente clare a risipei;
procese interne neadaptate pentru donare constanta;
teama de raportare si sanctiuni.
In acelasi timp, persista si mituri - de exemplu, ideea ca produsele donate nu ajung la beneficiari. In realitate, trasabilitatea si siguranta alimentelor sunt strict monitorizate.
"Legea nu este doar o obligatie, ci si o oportunitate de a transforma surplusul in sprijin concret pentru oameni aflati in dificultate. Colaborarea cu o banca pentru alimente face acest proces rapid, sigur si usor de implementat", afirma presedintele Bancii Regionale pentru Alimente Cluj, Andreea Bobis.
Context european si national
Potrivit Eurostat, la nivel european peste 58 de milioane de tone de alimente sunt risipite anual. In Romania, risipa ajunge la 3,45 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 188 kilograme per persoana pe an - una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeana.
Dupa aproape un deceniu in care legea a functionat pe baza voluntara, 2026 marcheaza trecerea la un sistem obligatoriu, cu reguli clare si mecanisme de control.
Apel catre companii
Banca Regionala pentru Alimente Cluj incurajeaza companiile din judetele Cluj, Alba, Sibiu si Bistrita-Nasaud sa transforme aceasta obligatie legala intr-o actiune concreta cu impact social.
Companiile interesate pot initia colaborarea la adresa:  HYPERLINK "mailto:cluj@bancapentrualimente.ro" cluj@bancapentrualimente.ro.
Despre Banca pentru Alimente
Federatia Bancilor pentru Alimente din Romania cuprinde noua Banci Regionale pentru Alimente in Bucuresti, Cluj, Roman, Oradea, Brasov, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati. 
Aceasta este o mare retea nationala de solidaritate la dispozitia societatii, organizatiilor caritabile si a celor mai vulnerabili dintre noi, o punte intre existenta surplusului de alimente si cei care au mai multa nevoie de hrana. 

Banca Regionala pentru Alimente Cluj deserveste judetele Cluj, Alba, Bistrita-Nasaud si Sibiu. Detalii gasiti pe  HYPERLINK "https://cluj.bancapentrualimente.ro/" https://cluj.bancapentrualimente.ro/.



CONTACT 

            Corina Brandusan             

t: 0745018099            e: brandusan.corina@gmail.com