Banca Regionala pentru Alimente Cluj invita scoli si companii din regiune sa se inscrie la ateliere despre reducerea risipei alimentare.

De la organizarea frigiderului si cumparaturi mai inteligente pana la gatit din alimente salvate si solutii concrete pentru reducerea risipei: programul educational se adreseaza copiilor si adultilor din judetele Cluj, Alba, Bistrita-Nasaud si Sibiu.

Majoritatea oamenilor cred ca risipa alimentara apare mai ales in magazine sau restaurante. In realitate, o mare parte se produce chiar acasa - in cumparaturi facute impulsiv, alimente uitate in frigider, produse aruncate prea repede sau portii cumparate peste necesar.

Din acest motiv, Banca Regionala pentru Alimente Cluj - care deserveste judetele Cluj, Alba, Bistrita-Nasaud si Sibiu - continua in 2026 componenta de educatie si invita scoli si companii din regiune sa se inscrie la ateliere dedicate reducerii risipei alimentare.

Programul este deschis atat unitatilor de invatamant, cat si companiilor care isi doresc sa aduca in comunitatile lor discutii concrete despre consum responsabil, impactul alimentelor irosite si solutii simple care pot fi aplicate imediat.

De la informatie la obiceiuri noi: cum arata atelierele despre risipa alimentara

"Risipa alimentara nu este doar o problema economica, ci si una sociala si de mediu. Prin educatie, oamenii inteleg mai bine valoarea alimentelor, impactul alegerilor de consum si modul in care gesturile mici pot avea efecte mari. Credem ca schimbarea incepe prin constientizare, iar scoala si locul de munca sunt spatii esentiale unde aceste conversatii pot genera obiceiuri responsabile pe termen lung", spune Andreea Bobis, presedintele Bancii Regionale pentru Alimente Cluj.

Atelierele sunt adaptate in functie de varsta participantilor si de specificul grupului si urmaresc un obiectiv simplu: transformarea informatiilor despre risipa alimentara in obiceiuri concrete, aplicabile zi de zi.

Participantii discuta despre:

• ce este risipa alimentara si unde apare cel mai frecvent;

• impactul alimentelor irosite asupra mediului;

• cat costa, in bani, alimentele aruncate;

• cumparaturile facute responsabil;

• organizarea eficienta a frigiderului, congelatorului si camarii;

• sistemul FIFO (First In, First Out);

• diferenta dintre "expira la" si "a se consuma de preferinta inainte de";

• solutii simple pentru reducerea risipei in gospodarii;

• compostarea si utilizarea responsabila a resurselor.

In unele dintre ateliere, participantii gatesc inclusiv din alimente salvate de la risipa si donate catre Banca pentru Alimente. Printre exemplele folosite se numara retete creative precum:

• pesto din frunze de patrunjel;

• smoothie cu verdeturi;

• tort de banane;

• chipsuri din coji de cartofi;

• mini-pizza din felii de paine.

In companii, componenta practica este completata de exercitii prin care participantii isi analizeaza propriile obiceiuri de consum.

Un exemplu este "jurnalul risipei" - un exercitiu prin care oamenii noteaza ce alimente au aruncat intr-o saptamana, cat au costat si ce ar putea schimba pentru a evita situatiile similare.

O alta idee propusa este "Fridge Clean Day" la birou - o zi in care angajatii pregatesc mancare folosind produse care riscau sa expire si calculeaza apoi economiile realizate.

"Observam ca exista o constientizare generala a faptului ca risipa alimentara este o problema, insa informatiile concrete sunt adesea limitate. Multi copii si adulti nu cunosc amploarea fenomenului, impactul asupra mediului, impactul in bani sau solutiile simple pe care le pot aplica in viata de zi cu zi. Atelierele ii ajuta sa transforme informatia abstracta in comportamente practice si usor de aplicat", spune Andreea Bobis.

In cadrul atelierelor, participantii descopera inclusiv date si exemple care ii surprind. Multi afla pentru prima data cat costa, de fapt, risipa alimentara dintr-o gospodarie sau cat de mare este impactul cumulat al alimentelor aruncate.

Echipa Bancii pentru Alimente explica fenomenul printr-o comparatie simpla: risipa alimentara seamana cu o galeata care pierde apa picatura cu picatura. Nu pare mult la inceput, insa la final cantitatea pierduta este uriasa.

Ce ii surprinde cel mai mult pe copii si adulti

Copiii si adultii reactioneaza diferit. Daca adultii sunt adesea surprinsi de cifre si statistici, cei mici tind sa-si doreasca schimbari rapide si concrete. Un exemplu ramas in memoria echipei vine de la o grupa de gradinita care a vizitat Banca Regionala pentru Alimente Cluj. La finalul activitatilor, un parinte ii spunea copilului ca urmeaza sa mearga la cumparaturi.

Raspunsul celui mic a venit imediat: "Eu nu vin cu tine la cumparaturi daca nu ai o lista de cumparaturi."

In scoli apar frecvent si discutii sincere despre obiceiurile de zi cu zi. Intr-un atelier, voluntarii au intrebat copiii ce se intampla cu sandvisul adus de acasa daca nu este mancat. Au aparut raspunsuri diferite, inclusiv recunoasterea faptului ca uneori alimentele ajung la gunoi. Discutia s-a transformat apoi intr-o conversatie despre solutii simple si responsabilitate.

Un alt moment ramas in memoria echipei a avut loc intr-o clasa de elevi mici din Turda, cand la finalul unei discutii intreaga clasa s-a ridicat si a venit sa ii imbratiseze pe voluntarii care i-au vizitat.

"Cred ca atunci a fost momentul in care chiar am constientizat ca am facut o treaba buna si ca munca noastra conteaza. Ei vor ramane cu cel putin o mica informatie in memorie care poate sa faca diferenta pe viitor", povesteste Denisa, voluntara implicata in organizarea atelierelor.

Atelierele genereaza si schimbari concrete in randul adultilor. Printre mesajele primite dupa sesiuni se numara:

"Vreau sa pretuiesc mai mult mancarea pe care o cumpar si, in loc sa arunc, sa gatesc ceva nou."

"Chiar voi avea mai multa atentie legata de risipa. Avem aceasta problema in familie."

"Util, informativ, te pune pe ganduri si te ajuta sa faci schimbari in bine in propria casa."

Programul are deja rezultate concrete. In 2026, Banca Regionala pentru Alimente Cluj a organizat pana acum 14 ateliere in 5 scoli si 2 companii din judetul Cluj, ajungand la 247 de elevi si 221 de angajati din Cluj-Napoca, Turda si Luna de Sus.

In perioada urmatoare, sunt deja programate inca 3 ateliere de gatit din alimente salvate de la risipa, la Colegiul Tehnic "Raluca Ripan" din Cluj-Napoca.

Banca Regionala pentru Alimente Cluj subliniaza ca educatia ramane una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a risipei alimentare.

"Fiecare aliment are o valoare si o poveste in spate. Atunci cand alegem sa nu risipim, avem grija nu doar de bugetul familiei, ci si de comunitate si de planeta. Schimbarea incepe cu gesturi mici, facute zi de zi, acasa", arata reprezentantii Bancii.

Scolile si companiile care doresc sa organizeze astfel de ateliere pentru elevi sau angajati pot solicita inscrierea la: cluj@bancapentrualimente.ro. Sunt eligibile scoli si companii care doresc sa ofere educatie despre risipa alimentara elevilor sau angajatilor.

Despre Banca pentru Alimente

Federatia Bancilor pentru Alimente din Romania cuprinde noua Banci Regionale pentru Alimente in Bucuresti, Cluj, Roman, Oradea, Brasov, Timisoara, Constanta, Craiova si Galati.

Federatia formeaza o retea nationala de solidaritate aflata in sprijinul organizatiilor caritabile si al persoanelor vulnerabile, o punte intre existenta surplusului de alimente si cei care au mai multa nevoie de hrana.

Banca Regionala pentru Alimente Cluj deserveste judetele Cluj, Alba, Bistrita-Nasaud si Sibiu. Detalii gasiti pe https://cluj.bancapentrualimente.ro/.